384 matches
-
Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua” și alte publicații). După prăbușirea regimului ceaușist, receptarea „senină”, cât de cât obiectivă a personalității și operei lui A. este, și va rămâne, probabil, pentru o vreme, dificilă, dacă nu imposibilă. „Campion”, în publicistică, al protocronismului, el e identificat - și nu numai de adversarii lui ideologici direcți - cu dezavantajoasa figură de propagandist al unui regim opresiv, deci de condeier aservit, lipsit de vreun merit real și durabil. Postura aceasta viciase, de altfel, receptarea critică a operei
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
în „centru” și „periferii”, afirmă legitimitatea, îndreptățirea egală a tuturor culturilor de a ajunge la universal. Se opune sincronismului (lovinescian) în numele autohtonismului (conceput nu la modul pășunist-etnografic, ci într-un registru elevat, de ținută intelectuală). A fost un susținător al protocronismului și, făcând aceasta, s-a aflat în mod obiectiv în slujba unui regim dictatorial, ceea ce, pentru posteritatea imediată, i-a compromis demersul. Textele lui eseistice (Arhivă sentimentală, 1968, Nouă arhivă sentimentală, 1975), bine scrise, vădesc informație amplă, capacitate persuasivă, eleganță
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
discursivizării atractive a unor conjugări plauzibile de idei și, uneori, pe aceea de a avansa ipoteze și concluzii îndrăznețe, spectaculoase, greu „demonstrabile”, deseori inflaționiste. Ca ideolog al unui autohtonism modern, „intelectualist” cu „față mondială”, ca polemist viguros și susținător al protocronismului în epoca ceaușistă, își va păstra un loc de cert relief în istoria ideologiilor culturale românești. La sfârșitul anilor ’70 și în anii ’80, A. s-a impus atenției printr-un vast ciclu romanesc, în care e propusă o frescă
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
în Lucian Blaga, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, sélection, traduction et avant-propos par Paul Miclău; préface et note biographique par Romul Munteanu, Minerva, Bucarest, 1978, p. 59-96. PAPU, Edgar, " Galaxia Blaga-Brâncuși ", în Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, Editura Eminescu, București, 1977. PAVELESCU, Amalia, " Lucian Blaga traducătorul ", consulté le 12 juillet 2011, URL : http://cclbsebes.ro/publicatii blaga/traducatorul.pdf. PĂTRĂȘCANU, Lucrețiu, " Curente și tendințe în filosofia românească ", în Scânteia, 2-115, 1945. PETRESCU, Irina, " Présentation de Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
811 La décision de Blaga d'écrire son œuvre seulement en roumain explique, selon certains de șes exégètes, le fait que cette œuvre est méconnue en Europe. V. Edgar Papu, " Galaxia Blaga-Brâncuși ", în Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, Editura Eminescu, București, 1977, p. 158 : " Marele nenoroc al lui Blaga a fost că a scris într-o limbă care nu era de circulație internațională. Dacă limba ar fi fost o limbă cunoscută, Blaga ar fi fost recunoscut chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
spațiul românesc, avant la lettre, în secolul al XVI-lea, materializat mai ales în arhitectură (biserica de la Curtea de Argeș), dar și în alte forme de artă, inclusiv în literatură (Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie). Prefigurări ale unui asemenea „protocronism” s-ar putea identifica și în veacul precedent, grefate pe varianta autohtonă a unui clasicism bizantin. Ca adevărată epocă a b. sunt considerate secolele XVII-XVIII, consacrată în arhitectură de biserici ca acelea ale mănăstirilor Dragomirna, Trei Ierarhi, Golia, catedrala greco-catolică
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
să văd o listă de termeni interziși de cenzură. Unul dintre ei, aflat pe primul loc, era „libertate”. Alții erau „haos” și „magie”. O altă intervenție a cenzurii a fost eliminarea criticilor mele expri- mate la adresa adepților „tracomaniei” și ai „protocronismului”, foarte activi în epocă. De asemenea, în mod arbitrar, au fost cenzurate în carte, prin excluderea din text și din note, numele unor autori citați de mine, exilați din țară sau considerați indezirabili de regimul ceaușist (Petre Alexandrescu, Monica Brătulescu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este vorba adesea de o implicare subiectivă a cercetătorului. În fond, nu ne putem aștepta la un nivel zero al subiectivității. Ea nu este negativă în sine, ci doar prin unele forme de manifestare (rea-credință, tezism, națio- nalism, traco manie, protocronism etc.). Cultura populară beneficiază de sufi ciente merite autentice, pentru a nu avea nevoie de „proteze”, fie ele și „de aur”. În fond, unul dintre principalii indicatori care atestă vigoarea, lipsa de complexe și maturitatea unei civilizații (în speță, cea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dialecte și graiuri cunoscute. În aceeași vatră s-ar fi mani- festat epicentrul culturii universale, în care își au rădăcinile cea egipteană, indiană, babiloniană, persană, chineză, greacă etc.” (6). Am citat mai mult din acest articol, pentru a arăta că protocronismul românesc, activ în epoca național-comunismului, dăinuie - și încă în forme dintre cele mai radicale și ridicole. Limba română a intrat în competiție mult mai târziu, dar în forță. 2. Experimentele suveranilor și disputele teologilor După cum se vede, patriotismele locale și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
foarte mulți redactori, foarte mulți scriitori care nu mai sunt membri de partid și nu mai sunt controlabili politic. Și atunci Încep să apară deficiențe În sistem și, corelativ, Încep să apară noi Încercări de a controla ideologic literatura. Apare protocronismul, apare Eugen Barbu, apare scandalul cu plagiatul. Toate aceste mici Întâmplări sunt efectele unui conflict În interiorul sistemului, pe care partidul Încearcă să-l mențină sub control. Acesta este fondul pe care apare „generația ’80”. Generația ’80 apare Între șaptezeci și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
grandios și tragic al naturii dezlănțuite și al înfruntării ei de către omul obișnuit. Polemist acerb, F. a combătut sub flamurile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”. Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de narcisism, de formalism, de subiectivitate, ori în fața unor colegi supraapreciați („oniriștii”). Actuale sunt doar pledoariile în favoarea lui G. Călinescu ori a
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
de incontestabila valoare au fost publicate În 1958. Dar centrul de greutate al lucrării cade, fără Îndoială, pe perioada următoare, cu atat mai mult cu cât autorul este unul dintre protagoniști. Paradigmă ideologică dominantă nu mai este realismul socialist, ci «protocronismul», cuvânt inventat pentru a desemna prioritățile istorice românești asupra altor culturi, În particular cele occidentale. Această invenție nu aparține aparatului ideologic de partid, ci unui respectabil profesor universitar, pe deasupra și fost deținut politic, a cărui origine și traiectorie nu seamănă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sfidare lansată evoluționismului marxist sau că o manifestare de Încredere În capacitate de inovare artistică În raport cu normele sau codurile universale. Interesul dezbaterii reiese mai mult din punerea la Îndoială a căilor de modernizare a țării și a culturii sale. Adversarii «protocronismului» sunt, explicit sau nu, adepți ai «sincronismului», o teorie a modernității românești elaborată În anii ’20 de Eugen Lovinescu, critic și istoric literar, una din figurile de marcă ale intelectualității liberale și moderniste dintre cele două războaie. «Sincronismul» presupune recuperarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cadre culturale și noii ideologi, inspiratori sau apărători ai liniei naționaliste a regimului Ceaușescu. Și alte granițe erau transgresate, În măsura În care reprezentanții exilului au luat de asemenea poziție În această polemică. După unele ipoteze, Mircea Eliade ar fi fost chiar inspiratorul protocronismului (cf. Laignel-Lavastine, 2002). Cealaltă tabăra putea beneficia de susținerea mediatică a Radioului Europa Liberă prin vocea Monicăi Lovinescu, fiica lui Eugen Lovinescu, refugiata politic la Paris din 1947 și realizatoare de emisiuni culturale asupra vieții literare românești. Cei mai Îndrăzneți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și din țară, relevând efectele intruziunii politicului în cultură, manifestările anticulturale din țară și atitudinea scriitorilor și oamenilor de cultură sub presiunea directivelor de partid: Virgil Ierunca (Lucian Blaga în centrul unei polemici și al unei deriziuni), Mihai Cismărescu (Despre protocronism și alte anacronisme), Monica Lovinescu (Vocația denunțului la Mihai Beniuc, Două cazuri clinice ale miticismului. Grâul și neghina) ș.a. Susținând și sub raport grafic ideea de continuitate a tradițiilor presei literare românești interbelice, ilustrația, ce revine mai multor artiști plastici
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
poezia fără sare” (Ana Blandiana), „zglobii” (Mircea Dinescu), „poezie zidărită” (Mircea Cărtărescu) ș.a.m.d. Revista consacră studii în serial operei lui Dimitrie Cantemir (1973), Mihai Eminescu (1975), Mircea Eliade (1978), George Enescu (1981), dezbate, de asemenea tendențios, sincronismul și protocronismul (1980), avangarda literară, al cărei spirit nu îl înțelege (1978), ține să își aproprie, ca spirite afine, pe G. Călinescu și pe N. Densușianu. După 1989 periodicul păstrează aceeași structură, dar nu reușește să mai capteze, nici măcar parțial, interesul publicului
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
deceniu-un deceniu și jumătate. Interesul pentru tinerii creatori scade în favoarea cultivării numelor consacrate. Se înmulțesc conformiștii, sau, mai precis spus, cei atașați liniei ceaușiste a momentului, adică orientării desemnate, după 1989, prin termenul „național-comunism”, cu versiunea ei culturală numită protocronism. Sunt intervievați acum Eugen Barbu, Mihai Bandac, Sabin Bălașa, Ion Lăncrănjan, Doru Popovici, Dinu Săraru, Tudor Octavian, Valeriu Râpeanu, Dan Zamfirescu, Mihai Ungheanu, Ion Coja. Cresc sensibil preocupările de ideologie culturală, este cultivată eseistica de tentă istoriografico-politică, sunt publicate ample
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
ilustrate de Mihai Cimpoi (Iconarii între logos și istorie), Mircea Lutic (studii despre reviste literare bucovinene), Grigore C. Bostan (Intelectualul român la Cernăuți), Nicolae Bilețchi (Nuvelistica lui Ion Druță: viziune unitară și coerență compozițională), Alina Ciobanu-Tofan (Fenomenul literar basarabean între protocronism și sincronism) ș.a. În cadrul rubricii „Eminesciana” participă cu articole George Muntean (Eminescu și Veronica Micle, Mihai Eminescu. Note despre debutul său literar), Constantin Hrehor (Eminescu și Putna), Dumitru Apetri (Bucovina - dragostea și durerea marelui Eminescu) ș.a., de asemenea fiind preluat
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
proces firesc, realizat fără pierderea trăsăturilor definitorii, naționale, de multe ori anticipând momente creative importante, U. s-a numărat - alături de Dan Zamfirescu, Paul Anghel și de grupul din jurul revistei „Săptămâna”, condusă de Eugen Barbu - printre promotorii și susținătorii activi ai protocronismului autohton, transformat în teză ideologică. U. este un critic literar care aspiră să impună demersului său alte mize decât cele convenționale. Modelele sunt G. Ibrăileanu și G. Călinescu, care au înțeles critica în sensul unei colaborări interdisciplinare - istorie, estetică, sociologie
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
mai ales atenția dată călinescianismului. Textele din Interviuri neconvenționale (1982) fixează starea de spirit a literaturii române prin câțiva lideri ai ei din trei generații, față în față cu mizele timpului, în vreme ce Exactitatea admirației (1985) evidențiază mai pregnant militantismul pentru protocronism, ca și preocupările de istoric literar ale lui U., formula sa de revizuire a valorilor, reacția polemică față de tratamentul demolator aplicat de dogmatici, în epocă, lui Tudor Arghezi și G. Călinescu. Articolele privitoare la cele două cazuri (Mărțișorul ostracizat și
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
spiritual românesc”. Medievist, bizantinolog și slavist, Z. asociază informația și sugestiile oferite de comparatism pentru a proiecta originalitatea, puterea de iradiere și supremația culturii române în diverse epoci istorice, mergând până la susținerea ferventă, în anii ’80 ai secolului trecut, a protocronismului, a unor idei excesive, puternic marcate conjunctural, servind ideologia naționalist-comunistă. Convingerea că manifestările spiritualității românești revelează o înaltă conștiință de sine îi structurează volumele Studii și articole de literatură română veche (1967), România - pământ de civilizație și sinteză (1969), Istorie
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
În machetă”, orice abatere de la amintita „teză” ar fi semnificat un grav delict. Degajarea scrisului istoric la români de un atât de drastic „clișeu ideologizant”, ca și de altele de sorginte „marxist-leninistă”, mai ales de acelea contravenind „comunismului național” și „protocronismului cultural” <ref id="13">13 V., pentru critica fenomenului „protocronist”, Alexandra Tomiță, O istorie „glorioasă”. Dosarul protocronismului românesc, București, 2007. </ref>, s-a făcut treptat, până spre 1989. Dar și degajate de „teza caracterului definit reacționar al regimului monarhic”, referințele
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
români de un atât de drastic „clișeu ideologizant”, ca și de altele de sorginte „marxist-leninistă”, mai ales de acelea contravenind „comunismului național” și „protocronismului cultural” <ref id="13">13 V., pentru critica fenomenului „protocronist”, Alexandra Tomiță, O istorie „glorioasă”. Dosarul protocronismului românesc, București, 2007. </ref>, s-a făcut treptat, până spre 1989. Dar și degajate de „teza caracterului definit reacționar al regimului monarhic”, referințele asupra constituirii și, În genere, a istoriei Regatului au avut de suportat până la evenimentele din decembrie ’89
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
neostalinismului lui Ceaușescu. În acești ani, serviciile și cheltuielile sociale pentru populație au scăzut rapid, în proporție perfect inversă cu creșterea strategiilor ideologice de control al populației. Astfel, în această perioadă se dezvoltă forme culturale (de exemplu, Cântarea României sau protocronismul) după chipul și asemănarea acumulării excesive de mijloace de producție. Pe măsură ce oamenii aflau din cele două ore de emisie ale Televiziunii Române că trăiesc tot mai bine, lipsurile severe era foarte evidente. Din această cauză, sprijinul pe rețelele informale și pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
autoritățile: dacă nu se putea baza pe muncitori, regimul comunist din România devenea extrem de fragil, de fapt, iar conducătorii conștientizau cu stupoare acest lucru (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise, în mod evident, lezat personal de greva minerilor: cvasileșinul său din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era pregătit pentru disensiunea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]