KorAP: Find »[drukola/base=prototipic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...13 >

303 matches

Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818

a lui alde în limbajul standard. 3.2. Structuri sintactice Se constată că alde își lărgește, în limba actuală, capacitatea de combinare cu substantive comune (3.2.1), dar și cu alte categorii de pronume decât cele ale uzului său prototipic (3.2.2). Sintagma care îl cuprinde primește articol proclitic (3.2.3). Se produc o serie de contaminări de construcții și variații în uzul cu sau fără de al sintagmei (3.2.4). În fine, alde se specializează în ipostaza

[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
în ipostaza de conector comparativ (3.2.5), valoare neînregistrată de gramaticile și dicționarele noastre, dar destul de frecventă azi. 3.2.1. Combinarea cu nominale atipice Secvența (de-)alde precedă destul de des diferite grupuri nominale determinate, care nu corespund uzului prototipic, având drept centru un substantiv propriu care nu desemnează o persoană (a), un substantiv comun (b) sau substantivizarea ad-hoc a unei sintagme citate (c): (a) Nu m-ar mira ca, în mai sus-pomenitul clasament, România să se afle alături de alde

[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745

profesori din cadrul Liceului Teoretic Vasile Alexandri Iași și Colegiului Național Octav Băncilă Iași. Al doilea grup cuprinde , deasemenea, 55 de subiecți, profesori și maiștri din cadrul Grupului Școlar Vasile Pavelcu Iași, pentru elevi cu deficiențe de auz. Descrierea metodei utilizate Tehnica prototipic - categorială Tehnica se bazează pe asociația liberă. Asociația verbală, ca metodă de explorare a psihismului uman poate fi definită ca fiind activitatea subiectului de a produce cuvinte sau grupuri de cuvinte pornind de la un "termen inductor" (cuvânt sau expresie) (Curelaru

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790

în esență, strâns legată de comportamentul sintactic și semantic de tip special. Încărcăturii stilistice îi corespunde la nivel sintactic ordinea specială a constituenților în grupul nominal: informația nouă conținută de predicație este plasată într-o poziție care nu este cea prototipică (N1), o poziție de tematizare forte. Au existat foarte multe discuții cu privire la calitatea de centru de grup a primului sau a celui de-al doilea component și, implicit, în legătură cu modalitatea de realizare a acordului în interiorul și în afara grupului nominal. Se

[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
chiar și o retorică a titlurilor de studii care s-au ocupat de acest tipar și o serie de exemple devenite celebre, preluate din texte literare sau construite: ce fripon de valet (sintagmă cu o circulație impresionantă, aleasă ca exemplu prototipic al construcției), un imbécile de gendarme (Milner 1978, Ruwet 1982), cette coquine de construction (Gaatone 1988), a beauty of a problem (Matushansky 2002), notre nainguiste de Georges (Forsgren 2006). Din cercetările efectuate, unele aspecte ale tiparului în limba română au

[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803

asupra direcției de evoluție pentru fiecare fenomen în parte, dar și pentru fiecare tipar flexionar căruia fenomenul i se subordonează. 2. PONDEREA DIVERSELOR CLASE DE FLEXIUNE ALE SUBSTANTIVULUI 2.1. Masculinele 2.1.1. În faza actuală de limbă, tiparul prototipic de masculine (Ø2 - i devocalizat: pom-i, lup-i) rămâne cel mai puternic, primind, fără excepție, toate formațiile noi Pentru susținerea acestei afirmații stau mărturie următoarele fapte: - Toate împrumuturile recente intrate la masculin, aparținând fie clasei numelor de persoane, fie

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
patiser - patiseri, *surfist - surfiști; DTP: beautician/cien-i, debarasator-i, hair-stilist/șt-i, hardist/șt-i, pizzer-i, promoter-i, rigipsar-i, șabloner-i etc.). O poziție aparte ocupă aici terminologiile (de exemplu, terminologia lingvistică 5), unde mare parte dintre termenii noi se includ în tiparul prototipic de masculine: actanți, adjuncți, ambreiori, antecedenți, aproximatori, clasificatori, complementizatori, conectori, constituenți, cuantificatori, determinanți (și varianta terminologică determinatori), determinativi, focalizatori, formanți, functori, guvernori, indicatori ai deixis-ului, integratori enunțiativi, intensificatori, marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
ochete, orbete, scaiete -, este neproductiv, mai ales în registrul cult). - Variantele neologice italienești din limbajul juridic, frecvente la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor (vezi Hamangiu 1887), au pierdut, aproape fără excepție, pe -e, trecând la tiparul prototipic de masculine (administratore 6 - administrator, ascendente - ascendent, comodante - comodant, creditore - creditor, debitore - debitor, deponente - deponent, descendente - descendent, detentore - detentor, donatore - donator, executore - executor, fidejusore - fidejusor, garante - garant, gerante - gerant, majore - major, minore - minor, procuratore - procurator, sechestrante - sechestrant, succesore - succesor, testatore

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
U.I.: 273: Te conving că totul e excelent [...] Mari mascalțoni! În cazul substantivului bebe, motorul google înregistrează variația liberă între tiparul masculin în -e, cu selecția articolului hotărât -le (a), utilizare cu cea mai mare frecvență, și tiparul masculin prototipic (b), cu selecția articolului masculin hotărât -ul (cu mai puține apariții). (a) Ce trebuie să fac pentru ca bebele să doarmă noaptea? (www.citybaby.ro, 2008), Bebele meu a început să refuze mâncarea (www.kidz.ro, 2008), Cel mai mult îmi

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
s-a însoțit, în cazul acestui substantiv, și cu o schimbare de accent (administratore - administrator). 7 Forma bebe are tratament diferit după cum finala este accentuată sau neaccentuată. În condițiile accentuării vocalei finale, se preferă forma bebeul meu, care aparține tiparului prototipic de masculine. In condițiile neaccentuării finalei, se preferă forma bebele meu, formă care, prin singularul articulat (bebe - bebele), trimite la tiparul analizat. Ca indicație normativă, DOOM2 acceptă variația accentuală bebe/bebe, dar nu specifică nimic în legătură cu pluralul. 8 Încă din

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

oferă o privire de ansamblu asupra subiectului. Cazacu (1950) analizează polisemia verbelor de percepție, atrăgând atenția asupra utilizării unor unități ca a auzi, a mirosi, a vedea cu alte sensuri decât cele corespunzătoare percepțiilor pe care le exprimă în mod prototipic. Autorul explică această amalgamare a utilizărilor prin sincretismul procesului percepției și printr-un raționament de natură cognitivă: "procesele semantice (...) se explică ușor dacă ținem seama, mai întâi, de faptul că realitatea obiectivă se reflectă în conștiința noastră prin mai multe

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
acestei observații am considerat necesar să facem și câteva precizări asupra structurii câmpului lexico-semantic al verbelor percepției (vezi infra, Capitolul 1). Dat fiind comportamentul extrem de eterogen al lexemelor analizate, în cazul de față ne-am limitat doar la acele unități prototipice, reprezentative pentru întreaga clasă. Așa cum se poate observa din lista de referințe de la finalul lucrării, bibliografia străină aferentă subiectului abordat se dovedește bogată și variată, fapt care demonstrează preocuparea constantă pentru tema aleasă și, în consecință, importanța ei. Studiile tipologice

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în structura semantică a trăsăturii [± Intenționalitate] și rolul tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a prototipului, separând membrii prototipici de membrii periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma verbelor de percepție din limba română este incompletă în comparație cu alte limbi și prezentăm mijloacele compoziționale prin care sunt acoperite golurile lexicale în limba română. În al doilea capitol, Semantica

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
distincții semantice: percepția fizică - percepția cognitivă, percepția directă - percepția indirectă, percepția concretă - percepția abstractă. Arătăm că sensul verbelor este strict dependent de natura semantică a argumentelor selectate. În fine, remarcăm comportamentul oscilant al verbelor de percepție în ceea ce privește pasivizarea: selecția pasivului prototipic sau a pasivului cu se în condiții semantico-referențiale diferite. Remarcăm, în acest sens, existența unor tendințe de pasivizare. Studiul comportamentului semantico-sintactic al verbelor de percepție vizează funcționarea verbelor de percepție în limba actuală. Exemplele folosite sunt exemple construite și în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu celelalte în interiorul câmpurilor lexico-gramaticale, în cognitivism s-a folosit teoria prototipului (engl. prototype theory 14). Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ (prototipic) sau mai puțin reprezentativ (non-prototipic) pe care îl au în relație cu conceptul definit 15. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ (prototipic) sau mai puțin reprezentativ (non-prototipic) pe care îl au în relație cu conceptul definit 15. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
care îl au în relație cu conceptul definit 15. În consecință, o categorie sau o clasă se poate reprezenta prin membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Aplicând acest model la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul câmpului percepției auditive, verbul a auzi este prototipic, iar a asculta, a audia, a suna etc. sunt membri

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
la câmpul lexico-semantic al verbelor care exprimă percepția vizuală, verbul prototipic este a vedea, verbe subordonate sunt a privi, a se uita, a contempla, a arătaintranz. În același mod se determină că, în interiorul câmpului percepției auditive, verbul a auzi este prototipic, iar a asculta, a audia, a suna etc. sunt membri non-centrali. Ierarhic, organizarea celor cinci câmpuri ale percepției este următoarea: percepția vizuală termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a vedea termeni subordonați (non-centrali): a privi, a se uita percepția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a percepe prin simțul mirosului". (11) a simți "a avea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
referent nelexicalizat (asimilat locutorului), iar referentul din poziția subiectului este, de fapt, obiectul percepției. Percepția exprimată de un verb ca a arăta este inerent evaluativă: (15) Andrei vede bine. (16) Andrei arată bine. 4.3. Verbele de percepție intențională Verbele prototipice care conțin în matricea semantică trăsătura [+Intențional] sunt: (17) a privi "a-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea"; (18) a se uita "a-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, a cerceta

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Paradigma verbelor de percepție aparentă/evidențială este incompletă, lipsind unitățile care să exprime percepția gustativă și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor de percepție din limba română este incompletă, golurile lexicale fiind "ocupate" prin mijloace compoziționale. Exprimarea anumitor tipuri de percepție se realizează prin structuri

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
tomber sur mon jardin. ' Privind pe fereastră, am văzut ploaia udându-mi grădina.' * Léa regarde [perception active] le paysage. 'Léa privește peisajul.' Gisborne (2010) remarcă existența a trei clase de verbe de percepție, pe care le definește prin membrii lor prototipici, cărora le asociază rolul tematic al referentului subiect. Astfel, autorul se referă în lucrarea sa la următoarele clase de verbe: LOOK/A (engl. agentive perception verbs), SEE/E (engl. experiencer perception verbs), LOOK/P (engl. perception verbs with a percept

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în care este definit verbul în câteva dicționare sau lucrări monografice, vom semnala anumite dificultăți de analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri semantice suferite de verbele de percepție prototipice. Analiza polisemiei verbelor de percepție pornește de la sensurile lexemelor specificate în dicționare sau în lucrări lexicografice. O astfel de analiză trebuie să aibă în vedere corelația dintre trăsăturile lexico-semantice ale unităților și configurațiile sintactice la care participă acestea. 2. Modele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
deci implică membrii mai multor categorii. Principiile teoriei standard sunt următoarele: (a) Membrii unei categorii nu sunt reprezentativi în mod egal pentru respectiva categorie; statutul de apartenență la o categorie este o dimensiune scalară. Categoriile sunt formate așadar din membri prototipici, predictibili, care "se potrivesc" cel mai bine cu conceptul definit, și membri noncentrali, nonprototipici, care se îndepărtează de comportamentul și de trăsăturile membrilor centrali. (b) Categoriile sunt difuze. Unele categorii au limite rigide - de exemplu, cea a păsărilor -, față de alte

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]