433 matches
-
generală: - Competiția plantelor pentru ocuparea teritoriului: competiția fizică și trofică În sol și la nivelul părților aeriene, factorul cheie fiind lumina În ultimul caz. - Asaltul animalelor asupra plantelor: prădători și paraziți, modalități În care se apără plantele la atacul de către protozoare, nematode, moluște, artropode, păsări, mamifere. - Asaltul „plantelor” parazite asupra celorlalte plante; modalități În care se apără acestea din urmă; boli provocate: micoplasme, bacterioze, micoze, parazitism Între plantele cu flori (hemiparazite și holoparazite). - Atacul bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor asupra omului și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
fi infecțioasă și neinfecțioasă. Cele mai multe miocardite sunt produse de factori infecțioși [10, 20]. Etiologia miocarditelor infecțioase: 1. virale-coxsackie, echo, polio, influenza etc.; 2. bacteriene-difterie, bruceloză, endocardita bacteriană, septicemie; 3. rickettsiene-tifos exantematic; 4. fungice-actinomicoză, aspergiloză; 5. spirochetozice - leptospiroză, boala Lyme; 6. protozoare - boala Chagas (tripanozomiază); 7. metazoare-trichinoză. Etiologia miocarditelor neinfecțioase: 1. boli autoimune - LED, sclerodermie; 2. reacții de hipersensibilizare (medicamente); 3. toxine-agenți chimioterapici; 4. rejecție de transplant; 5. miocardita prin iradiere; 6. tipuri speciale-miocardita cu celule gigante. TABLOU CLINIC Manifestările clinice ale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
agresarea mucoasei intestinale prin diverse infecții, parazitoze, intoxicații sau toxiinfecții. Agenții infecțioși care afectează frecvent mucoasele sunt: bacterii (Escherichia coli, Salmonella, Shigella, Staphylococus aureus, Clostridium botulinum, Klebsiella, Campylobacter, Vibrio cholerae), virusuri (enterovirusuri, adenovirusuri, rotavirusuri, virusul Norwalk), ciuperci (Candida albicans) și protozoare. Parazitozele sunt implicate, de obicei, În dezinterie, lambliază și diverse alte helmintiaze. Intoxicațiile alimentare sunt provocate de toxinele existente În produsele alterate care se multiplică În interiorul intestinelor, ca urmare a activității unor bacterii patogene sau prin acumularea, În doze excesive
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de evoluție spre abces, peritonită și ocluzie intestinală. Cu caracter ocazional apare diareea turiștilor, la persoanele care călătoresc prin alte țări, În lunile de vară, unde se pot infecta cu diferiți germeni patogeni (Salmonella, Amoeba, stafilococi, colibacili enterotoxici, vitrioni, virusuri, protozoare) care sunt specifice zonelor vizitate. Alte tipuri de diaree hidrică sunt declanșate de factori diverși : tumori ale tubului digestiv, operații gastro-intestinale, exces de antibiotice cu spectru larg și dereglări nervoase la nivelul intestinului. Diareele denutritive presupun pierderea unor cantități mari
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
nutriționale, respectiv carențe de vitamine și de fier, urmate de anemii avansate. O clasificare simplificată a agenților care provoacă infestarea poate permite cunoașterea particularităților de acțiune ale paraziților precum și măsurile de protejare și combatere. Cei mai periculoși paraziți intestinali sunt: *Protozoarele flagelate: Giardia intestinalis, Trichomonas hominis, Chilomastix mesnili ; *Amoebe : Entamoeba hystolytica ; Infuzorii : Balantidium coli ; *Nematodele (viermi cilindrici și inelați): Ascaris lumbricoides (limbrici), Anisakis simplex (din heringi), Oxyuris vermicularis (oxiuri), Trichinella spiralis, Trichuris trichiura (inelat), Ancylostoma duodenale, Strongyloides stercoralis. *cestodele (viermi lați
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
patogeni pentru om care pot provoca boli destul de grave. Afecțiunile intestinale provocate poartă, În general, denumirea parazitului: giardioză, ascaridoză, oxiurază, trichineloză, teniază, trichomoniază etc. 1. GIARDIOZA (LAMBLIAZA) Este cea mai răspândită boală gastro-intestinală În rândul populației, fiind cauzată de un protozoar din clasa flagelatelor, Giardia intestinalis, un parazit cu dimensiuni microscopice (10-20 microni lungime). În unele țări, ca și În unele zone din România, boala poate afecta până la 20-30% din populație, mai ales spre sfârșitul verii și Începutul toamnei. La 30
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
om de către țânțarii din genurile Anopheles, Aēdes, Culex și Mansorides. Ajunși În sânge, paraziții produc inflamații și uneori blocarea vaselor limfatice. Tratamente ca la malarie. 9. LEISHAMANIOZA Având și denumirile de kala-azar sau febră Dumdum, boala parazitară este provocată de protozoarele din specia Leishamania. Este răspândită În zonele tropicale și subtropicale din sudul Europei, nordul Africii, Orientul Apropiat și Asia de sud-est. Vectorii care transmit paraziții la om sunt diferite specii de țânțari precum și puricii de câmp din genurile Phebotomus și Lutzomaya. După
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
intense, scaunele devin moi, cu mucozități și urme de sânge și sunt posibile tulburări nervoase și apendicite tricoencefalice. Tratamentele se fac cu Bemarsal (2-4 tablete pe zi, timp de 10 zile la adulți). 14. TRICOMONAZA Este o infestare digestivă cu protozoarul Thrichomonas hominis și o infestare vaginală cu specia Thrichomonas vaginale. Boala se transmite prin intermediul apei. Simptomele constatate depind de locul de acțiune: -la nivel digestiv apare greață, dureri abdominale și anorexie; -la nivel vaginal apare o secreție vaginală spumoasă, cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
care nu vrea să apară fățiș or fi ele din aceeași stofă? N-ar fi frumos dacă toate viețuitoarele s-ar reîntoarce în mare și, frecându-se tolerant unele de altele, ar eroda diferențele dintre ele până la reînfrățirea generală de protozoare? Nivelul zero al vieții, poziția de stabilitate absolută, fundul fundului, imposibilitatea ultimă a decăderii. Ehei, de n-ar fi fost fulgerele care să tulbure tihna egalitaristă a supei primordiale...! Cum ar suna oare un toast cu cafea sărată pe corabia-fantomă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
poziția de stabilitate absolută, fundul fundului, imposibilitatea ultimă a decăderii. Ehei, de n-ar fi fost fulgerele care să tulbure tihna egalitaristă a supei primordiale...! Cum ar suna oare un toast cu cafea sărată pe corabia-fantomă: "beau pentru frăția de protozoare și involuția la sânul marin al vieții"? Ar fi trântit-o numai așa, în glumă, ca să vadă cum mai stă strigoiul cu simțul umorului, căci despre imersiunea fraternă în neputință aflase mai mult decât și-ar fi dorit. Pentru că aspira
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Organisme vegetale inferioare Ciupercă (cf. lat. fungus, -i s.n.) fungus (cf. fr./ en. funguas) microorganism vegetal: sămânță (cf. lat. germen , -inis s.n.) germen ființă microscopică animal (cf. gr. πρωτος,-η,-ον "cel mai distins, primul" +ζωον, -ου s.n. "ființă, animal") protozoar (cf. fr. protozoaire, en. protozoan). Constructele cognitive din domeniul Virusologie se dezvoltă ca scenariu. Aplicând una dintre schemele lui Lakoff (J. Lakoff, 1980: 285), elementele acestui scenariu sunt: 1) situația inițială (ontologic/ domeniul-sursă): bacteriile; 2) succesiunea de "evenimente": invazia virusului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a renăscut pe o nouă bază, plauzibilă și modernizată. 1.2.3.1. Etiologia bacteriană și parazitară La sfârșitul secolului XIX și primele decenii ale secolului XX, au fost incriminați ca agenți cauzatori ai unor cancere diferite bacterii, levuri, fungi, protozoare, spirochete și coccidii. Din păcate, investigațiile riguroase de verificare efectuate ulterior, nu au putut furniza dovezi peremptorii pentru rolul carcinogen al acestor germeni suspectați. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială În 1926, Premiul Nobel era atribuit danezului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
rolul carcinogen al acestor germeni suspectați. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială În 1926, Premiul Nobel era atribuit danezului Johannes Andreas Grib Fibiger (1867-1928), profesor de anatomie pa tologică la Copenhaga, care a susținut, evident eronat, că protozoarul numit de el Spiroptera carcinoma ar produce cancer la șoareci și șobolani. Infirmarea ulterioară a produs o mare decepție. Încrederea în etiologia infecțioasă a neoplaziilor a intrat într-o eclipsă și în urma descoperirii carcinogenezei chimice, respectiv reușita producerii de carci
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1825-1899), zoolog francez, a evidențiat procesul de conjugare la parameci, alternanța dintre înmulțirea asexuată prin sciziparitate și reproducerea sexuată prin schimb de substanță nucleară (1861). În acord cu un alt mare zoolog, C.Ehrenberg, creatorul protistologiei, Balbiani a înțeles că protozoarele și protofitele sunt, de fapt, organisme de sine stătătoare, ce pot fi perfect comparate cu oricare dintre metazoare. El a impus ideea după care legile vieții de la viețuitoarele mononucleare pot fi extrapolate la plantele și animalele superioare, protozoarele și protofitele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
înțeles că protozoarele și protofitele sunt, de fapt, organisme de sine stătătoare, ce pot fi perfect comparate cu oricare dintre metazoare. El a impus ideea după care legile vieții de la viețuitoarele mononucleare pot fi extrapolate la plantele și animalele superioare, protozoarele și protofitele putând reprezenta modele experimentale valabile, generatoare de concluzii de maximă generalitate în judecarea unor procese ale vieții. Idei asemănătoare profesa în epocă și Ernst Haeckel de la Jena (maestrul lui Grigore Antipa și Nicolae Leon), supranumit și „avocatul lui
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
colab., 1995); l stimularea, sau, dimpotrivă, suprimarea locomoției celulare (Bornfeldt și colab., 1995). Semnalizarea celulară este așadar parte a unui sistem complex care guver nează activitatea de bază a celulei, fie ea liberă ca în cazul bacteriilor ciupercilor microscopice și protozoarelor, fie integrată în țesuturi, organe, organisme etc, ca în cazul eucariotelor de la metazoare. Reiese că semnalizarea stă la baza creșterii diferențierii celulare în filo- și ontogeneză, a reparației moleculare a ADN-ului și a celei tisulare, a imunității și în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
format din gamma-butirolactonă (E. Takanori și colab., 2001). Evident, în genomul bacteriilor, atât Gram negative cât și Gram pozitive, au fost indi vi dualizate gene care codifică respectivele substanțe mesager (L. Delbidge și colab., 2007). La levuri (Saccharomyces cerevisiae) și protozoare (Paramoecium) unde a fost descrisă o alternanță între mai multe cicluri de înmulțire asexuată și din când în când una sexuată (conjugare), celulele care se pregătesc pentru conjugare emit un semnal peptidic numit plastic „mating factor peptide“, care se leagă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Francisco (UCSF) și a lui Joseph Gall de la Universitatea Yale, de a fi inițiat în 1975 investigații complexe atât asupra mecanismelor moleculare ale senescenței, cât mai ales asupra celor care se opun senescenței.16 „Cobaiul“ acestor experimentări a fost un protozoar ciliat, Tetrahymena thermophila, care, spre deosebire de alte eucariote, posedă un micronucleu cu setul normal de cromozomi și în adiție un macronucleu cu cromozomi fragmentați în multiple segmente mici de ADN, cu aceleași gene ca și cele pentru ARN ribosomal. Această particula
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
miARN sunt foarte puține: doar 1 % din ansamblul genelor ce codifică proteine. Aceste gene sunt înalt conservate, adică sunt foarte vechi și se află în plină activitate la o mulțime de viețuitoare, plante și animale, de la cele mai simple (protiste, protozoare), la mamifere. Nașterea și maturarea miARN se petrece inițial în interiorul nucleului, apoi miARN-ul încă imatur este „exportat“ în citoplasmă, unde se completează și se desăvârșește maturarea sa. Părinții viitorului miARN sunt fie intronii unor gene speciale (cazul a din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care au parcurs acest drum sfârșind prin a se izbi unul de altul În balta ori mlaștina În care această plantă sau animăluț Își duce viața, ar avea de ales: să așeze acest organism În domeniul fiecăruia, Între alge, respectiv protozoare, certându-se cât la sută e plantă acest animal sau animal această plantă, sau să-și dea mâna considerându-l o formă de tranziție Între cele două regnuri, punctul de la care o evoluție, până atunci unică, s’a divizat În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a Încercat ca ambele componente biocenotice, autotrofă, respectiv heterotrofă, să fie Înglobate Într’un singur organism, Încă mai mult, unicelular. Astfel Încât, Euglena poate face, grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă la biocenoză, Euglena mai face ceva. Nu neapărat devine autotrofă atunci când are lumină, respectiv heterotrofă când e Întuneric. Dimpotrivă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pluricelulare fiind, ascunse deci, cum spuneam nu demult, În spatele pielii lor, nu prea se sinchisesc de modificările de natură chimică apărute În mediu, aici există o mulțime de organisme monocelulare, care sunt de fapt principalul partener al plantei: bacterii, ciuperci, protozoare. Exemplul unui hectar de grâu dă o imagine a vieții solului: la 9,5 tone de rădăcini, există aproape tot atâtea, adică 8 tone, de viețuitoare. Sunt heterotrofele, adică acele organisme nevoite să apeleze la energia fixată sub formă chimică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înseamnă pentru fabricant a căpăta energie. Și astfel, din necesitate, heterotrofele devin și unelte pentru “decontaminare”. Ele consumă exact substanțele alelopatice produse de către plante, e drept Împotriva altor plante, substanțe după cum am arătat deunăzi reducătoare, Împiedicând acumularea lor excesivă. Exemple? Protozoarele, acele animacule unicelulare ale căror prototip e parameciul, se Înmulțesc exagerat exact În solurile În care se găsește mai multă substanță alelopatică secretată de plante. Ciuperci ca Aspergillus și Penicillium consumă alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celorlalți, mai plăpânzi. Alte specii reglează pe aceeași cale și raportul dintre sexe. Hrana constituie ea Însăși un mesaj chimic, tot pe calea medierii redox. E drept, asta capătă denumirea de chemotactism, atragerea pe cale chimică, În baza căreia amoebele ori protozoarele se orientează spre hrană. La speciile evoluate războiul chimic se umanizează. Mai precis, se transmit doar ultimatumuri ori mesaje cu felurite scopuri. Mijlocitorul e tot chimic și se cheamă feromoni, iar caracterul strict de mesaj e subliniat de cantitatea de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu creșterea și dezvoltarea ulterioară a fiecărei părți, într-un individ de sine stătător și asemănător celulei mame. Urmărită în evoluție, reproducerea apare ca un proces din ce în ce mai complicat, pe măsură ce el asigură perpetuarea speciei, mai ales în condiții nefavorabile. Astfel, la protozoare apare stadiul de închistare, după care se reia reproducerea prin diviziune. Pe o treaptă imediat superioară (foraminifere, sporozoare) apar primii izogameți, care prin unire dau o celulă cu materialul genetic împrospătat. Dar tot la unele protozoare apare procesul de conjugare
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]