2,604 matches
-
și trebuie să o atingă în cadrul statului prescris de către ordinea socială existentă. Pornind de la această esență, pentru a fi ad rem, spunem de la început, că Bacovia, încă de la primele sale versuri, a fost recunoscut ca un poet tipic al "deznădejdii provinciale", pentru că, acesta concepea fericirea în satisfacere nemijlocită a interesului particular, paradoxal, simțea fericirea în transferul ei în domeniul incontrolabilului, în domeniu nestăpânit de om, la discreția puterii lipsite de rațiune a realităților care sunt în esență exterioare individului, astfel încât fericirea
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia_0.html [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
fel ca Laforgue și M. Rollinat, pentru a constrânge fericirea la dăruirea nemijlocită și la plăcerea nemijlocită, făcând ca hedonismul să urmeze starea de lucruri subiacentă a cadrului social. Precaritatea, perceperea realității prin "lentila" deformalității, selecția cu predilecție a orașelor provinciale, periferia acestora, cârciumi sărace, murdăria străzilor, peisajele dezolante, vagabonzi, toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia_0.html [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
Discută ponderat. Desigur, chestiuni științifice. Dar eu îl caut pe domnul Mirodan. M-a onorat, stabilindu-mi aici o întâlnire. Privesc în jur. Nu-i. Nici mai în spate, în sala cu mesuțe ce-mi amintește de genul de cofetărie provincială din România. Nu-i! Mă uit și pe terasă. Goală. M-ntorc să plec. Dar cine-i tipul ăsta, dintr-o parte a sălii, aplecat peste masă astfel că nu i se vede fața, având deja a doua ceașcă de
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Al_mirodan_un_monument.html [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
întru cinstirea memoriei poetului cât și în spiritul dragostei și angajamentului său pentru poezia tânără, un imbold pentru tinerele talente care au concurat, din tot cuprinsul țării, pentru care sufletul i-a vibrat și i s-a dăruit, fără veleități provinciale. La începutul anului 2013, Doamna Soreanu, m-a întrebat dacă, în întâmpinarea centenarului nașterii lui Ion Șiugariu (6 iunie 2014) ași putea-o ajuta la redactarea și îngrijirea unei noi ediții, mai complete, a poeziilor antume și postume ale poetului
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1422769149.html [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
de onoare al Academiei Române, intitulat “ Ideile sunt ultimele care mor”, (Revista “Cultura”, Nr. 7 / 24 februarie 2011) Dumitru Țepeneag spune despre scrierile lui Eugen Negrici, referindu-se la literatura română și fenomenul oniricului: Că literatura româna e o literatură mică, provincială, izolată. Asa e. Dar de ce nu se iau în considerare zvâcnirile acestei literaturi de la Urmuz și pâna la grupul oniric? ...” Grupul oniric ce s-a constituit în 1964 era format din scriitorii Dumitru Țepeneag și Leonid Dimov, scriitori care, frecventând
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1465531622.html [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
în altă parte a Europei. În fața sa defilau peste o sută de zei și zeițe greco-romane sub formă de basoreliefuri, sculpturi bombate, mozaicuri etc. Și tot atâția lei, păsări, șerpi. Constată că, centrul vechi al Bucureștiului era doar o tentativă provincială pe lângă statura imperială a clădirilor arhitectonice din Cernăuți, adevărate amprente ale istoriei fabuloase, chiar dinainte de secolul de dominație habsburgică, cel mai marcant pentru el. Nicolae citise că prima atestare documentară a așezării, a reprezentat-o un hrisov emis de Alexandru
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1431672608.html [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
„Ocupanți” ai propriilor meleaguri străbune? Înființarea, în 1863, a Muzeului Provincial al Bucovinei („Bukowiner Landesmuseum”), cu filiale la Siret și Suceava, a fost un eveniment cultural de anvergură ce a dat autonomiei Bucovinei o importanță vastă. Acest templu de cultură avea să încununeze strădaniile unor intelectuali bucovineni pentru adunarea și ocrotirea
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? by http://uzp.org.ro/cine-sunt-ocupantii-tinutului-bucovinean/ [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
fost un eveniment cultural de anvergură ce a dat autonomiei Bucovinei o importanță vastă. Acest templu de cultură avea să încununeze strădaniile unor intelectuali bucovineni pentru adunarea și ocrotirea unor documente și obiecte de o inestimabilă valoare istorică. Or, Muzeul Provincial al Bucovinei avea să genereze un mare interes pentru cunoașterea istoriei ținutului, păstrarea și conservarea bogatului patrimoniu cultural și istoric al acestui mioritic picior de plai, făcând legătură spirituală între generații, înlesnindu-le celor de azi preluarea și continuarea gândurilor
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? by http://uzp.org.ro/cine-sunt-ocupantii-tinutului-bucovinean/ [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
acestui mioritic picior de plai, făcând legătură spirituală între generații, înlesnindu-le celor de azi preluarea și continuarea gândurilor și aspirațiilor înaintașilor, lăsându-le celor viitoare îndemnul testamentar de a le perpetua și îmbogăți valoroasa zestre cultural-istorică. În 1930, Muzeul Provincial al Bucovinei a fost reorganizat în Muzeul Regional, care, în 1935, fiind reunit cu Muzeul Industrial, creat în 1887, a primit denumirea de Muzeul „Regele Carol al II-lea”. În 1940, a fost creat Muzeul de Istorie și Etnografie ce
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? by http://uzp.org.ro/cine-sunt-ocupantii-tinutului-bucovinean/ [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
Vâlcea, Olt și Argeș, despre care să nu se vorbească, despre care să nu se fi publicat un material, fie că e vorba de un studiu monografic, de un reportaj, documente etc. Revista și-a depășit demult caracterul de revistă provincială; dovadă este materialul imens de interes național și internațional. Colectivul de redacție a avut permanent în vedere să mențină un echilibru între disciplinele tradiționale ale învățământului teologic. Lucrarea aceasta se înscrie pe linia unor preocupări constante în domeniu. Amintim în
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1487974047.html [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
bunicului, Stan Petre, erou în cel de-al doilea război mondial” și Sara Drăgănuță. Membri ai trupei de teatru „Atitudini” a Casei de Cultură „I.L. Caragiale”, Ploiești, coordonator Gelu N. Ionescu, au interpretat fragmente din piesele de teatru „O anecdotă provincială” de Alexandr Vampilov și „Iona” de Marin Sorescu. Epigramistul Constantin Tudorache a înveselit atmosfera prin recitarea de epigrame proprii și parodii. Pictura a fost prezentă prin prelegerea despre pictorul Florin Șuțu, susținută de Florin Sicoie, directorul Muzeului de Artă, Ploiești
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1450374372.html [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
Ediția nr. 89 din 30 martie 2011 Toate Articolele Autorului Lansarea volumului de epigrame și rondeluri „Fața nevăzută a lumii”, semnat de Sorin Cotlarciuc, a constituit evenimentul care a scos, cu puțin timp în urmă, localitatea bucovineană Vama din moțăiala provincială. O veritabilă competiție de spirit, în care s-au confruntat amical umoriști suceveni și ieșeni Anunțat și pregătit din timp de către organizatori (Asociația Pentru Turism Vama-Bucovina, Academia Liberă „Păstorel” Iași și Primăria Comunei Vama), evenimentul a debutat cu o veritabilă
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/_fata_nevazuta_a_lumii_la_vama.html [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
cu aceea a partidei ilustre Mafia și Camorra, care miroase de departe a pușcărie» (p. 3). Mai la vale de acest superb motto, rubricile se înlămurează intru înaltul spirit justițiar / deontologic al Contraatacului, cu deschidere indiscutabila / incontestabila nu spre „confortul provincial“, ci spre valorile autentic-naționale, autentic-europene / universale (și aici se cuvine a reaminti ceea ce ne învață Tudor Argezi, în orizontul anului 1965, printr-o prefață la un volum de poezii de Mihai Eminescu, apărut în celebra colecție a unei mari edituri
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
fabuloasă, pe cei mai cunoscuți și apreciați cântăreți de muzică pop, ușoară, folk, rock, printre care: Dida Drăgan, Adrian Enache, Aurelian Temișan, Daniel Iordăchioaie, Valentin Fărcășanu, Laura Stoica, Daniel Robu, Daniela Gyorfi, Rafael, Vlad Miriță, Pepe, Mihai Trăistariu, Ionuț Ungureanu („Provincialii”), Romeo Zaharia... fapt pentru care a fost numit în „Ecran Magazin”, „artizan” de destine artistice. Începând cu anii ’90 se dedică emisiunilor nocturne pe care le realizează la Radio 3 (Radio România Tineret) sub egida „nopți muzicale de week-end”, iar
TITUS ANDREI. A SLUJIT MUZICII UŞOARE, LA RADIO, O VIAŢĂ DE OM de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414428637.html [Corola-blog/BlogPost/377909_a_379238]
-
vedere cititorii. Critica a lui Zarifopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Costantinescu, Cioculescu, Călinescu, promova ideile democratice și etice din operele apărute, diversitatea stilurilor și estetica acestora. În această perioadă este promovată proza memorialistică, noul roman citadin, poezia femenină, poezia profesiunilor, poeții provinciali și noua generație cu filozofia neliniștii, aventurii și experiențelor (sunt promovate „filozofiile miturilor” ale lui Pârvan, Nae Ionescu, Blaga), și noua generație de romancieri gidieni, cum ar fi Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban, etc. Însă, nu trebuie uitat că Ralea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_a_treia_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
din întreg, Timișoara, Editura Excelsior, 1999, p. 36 - 38; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000, p. 90; Marius Sârbu și Simion Todorescu, Scriitori lugojeni, Timișoara, Editura Mirton, 2002, p. 33 - 41; Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura Eubeea, 2003, p. 131 - 133; Dicționar al scriitorilor din Banat, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005, p. 309 - 311; Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu, Timișoara literară. Dicționar bibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara - , Timișoara, Editura Marineasa, 2007
DAN FLORIŢA SERACIN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Dan_Flori%C5%A3a_Seracin.html [Corola-blog/BlogPost/340349_a_341678]
-
era în zenitul ființei. Cei treizeci de ani ai ei înfloreau în frumusețea ei matură, fascinantă, al cărei secret consistă mai ales în expresie și mimică. Ea își trăia viața într-un fel degajat, artistic, în izbitor contrast cu modul provincial și cuprins de comălexe al celor mai multe dintre femeile cetății. Vioiciunea spirituală, sănătoasă, plină de nerv, infelxiunile conștient cultivate ale glasului, priceperea în chestiuni artistice... au rotunjit în jurul ei un nimb ce așază în penumbrăpe toate semenele ei din aceste ținuturi
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1429266698.html [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
Lacrima, plânsul dragostea, cuvântul - servită este Cina. Ceasul nouă deasupra pământului bate. Remarcăm, în poziție cheie, și prezența Cuvântului (a Logosului), acesta fiind, de fapt, lexemul dominant și tema tutelară a Litaniilor (cf. Olimpia Berca, Logosul și cuvintele, în Lecturi provinciale, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, p. 151 - 153). Revenind la cele două volume amintite, regăsim Cina cea de taină în Casa de la rădăcina cuvântului, la pagina 31: În camera fără plafon coborî cerul. Masa e pusă. Viața era deja împărțită. Ei
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1396425173.html [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
mai mult de jumătate nu sunt de fapt “de import”, si nu mă îndoiesc totuși că sunt oameni de o calitate care îi face geloși pe mulți. Eu una, desi născută în Suceava (adică “provincie”), nu mă simt de loc “provinciala”. Mda și mie că provincial mi s-a părut neinspirată expresia lui Carmen...
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
sunt de fapt “de import”, si nu mă îndoiesc totuși că sunt oameni de o calitate care îi face geloși pe mulți. Eu una, desi născută în Suceava (adică “provincie”), nu mă simt de loc “provinciala”. Mda și mie că provincial mi s-a părut neinspirată expresia lui Carmen...
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
de cugetările de-a dreptul inepte pe care anti-rationalismul și etnocentrismul sau le-au produs pe bandă rulantă, cu un succes înspăimântător de mare în rândurile oamenilor educați din țara asta. Aceasta continuă supraevaluare a lui Tutea arată cât de “provinciali” suntem în raport cu alte culturi ale Europei. Dragoș, tocmai aceste “accidente” istorice au făcut posibile exploziile intelectuale de care vorbeai.
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
poate pentru că nimeni nu ne învață în școala că indivizii își dau adevărata valoare în viață prin propriile fapte, nu prin măreția înaintașilor. E greu să nu simți miros de praf și de macrameuri când privești lista „minunilor” românilor. Reflexul provincial ne cere să ne „minunam” în fața lor, mai înainte de a le conserva, de a le restaura și de a le promova la valoarea lor reală, atât cât este ea. Păcătuim, ca de obicei, prin exces, vorbind mult și făptuind puțin
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
și care va avea, vreau să sper, succesul de public pe care-l merită. Ideea scenariului e genială, pentru că spune o poveste acută din actualitatea românească, cea a fetelor seduse și convinse să se prostitueze în afara țării de către niște pseudo-Casanova provinciali. Am apreciat enorm atenția la detaliile care redau atât de bine culoarea locală a vieții, atât în scene și dialoguri, cât și în muzică, scenografie și costume. Înainte de a fi dramatic, filmul e foarte bine documentat. Ada Condeescu face un
Loverboy by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82488_a_83813]
-
încetări a focului, după atâta timp, cu guvernul din Sri Lanka. Inițierea unui proces de pace este în interesul tuturor- inclusiv al tamililor. Salut, în special, decizia guvernului de a se conforma amendamentului 13 din constituția Sri Lankăi și de a lăsa consiliul provincial competent în seama reprezentanților aleși în nord și în est. De asemenea, ne așteptăm ca acesta să garanteze o investigație atentă și imparțială cu privire la încălcarea drepturilor omului și a libertății presei, lucruri menționate aici. Securitatea și stabilitatea nu trebuie să
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
astfel de stări de lucruri, credincios cum este față de prerogativele sale de garant al Constituției noastre. Întrucât problema atinge totuși- doamnelor și domnilor de la stânga, și îmi pare rău să o spun- subiecte ale politicii italiene într-un mod foarte provincial, conferindu-le o dimensiune artificială europeană, și acum internă, trebuie subliniat faptul că atât timp cât stânga italiană, care a fost odată cu mult mai puternică și consistentă, se lasă condusă politic de comici și demagogi, se va îndepărta treptat de putere. Nu
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]