19,897 matches
-
comportare, o avere imensă câștigată prin presiune politică, escrocherii și corupție a produs multă revoltă. Mai ales sicilienii, a căror insulă fusese pur și simplu ruinată de rapacitatea lui Verres, cereau să se facă dreptate. Conform legilor romane, locuitorii unei provincii aveau dreptul să denunțe și să solicite anchetarea unei administrații necinstite. Perspectivele erau însă în acest caz proaste. În anul 71 ca guvernator a fost trimis în Sicilia o rudă prin alianță a lui Verres care a încercat să zădărnicească
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
rudă prin alianță a lui Verres care a încercat să zădărnicească orice anchetă. Mai mult, Verres însuși îi sfida pe acuzatorii săi, afirmând că el se bucura de sprijinul unei personalități politice foarte influente și că pe această bază spoliase provincia. Cine va fi fost acea personalitate, nu știm; poate oratorul Hortensius despre care va fi vorba mai încolo. Dar, omul nostru declara public că nu se teme de completele de judecată, deoarece "el și-a împărțit în așa fel cei
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
al revistei, Valentina Tăzlăuanu scrie, cu o luciditate dramatică, despre starea de lucruri din Republica Moldova, corectând o observație făcută cândva de Emil Cioran: Într-o scrisoare de tinerețe, Cioran, care șezuse câteva săptămâni în Moldova (de dincolo de Prut), numea această provincie, pe măsura impresiei pe care i-a lăsat-o, un paradis al neurasteniei. Dacă marele sceptic ar fi avut ocazia să cunoască splendorile urâtului basarabean, l-ar fi asociat probabil unui infern al uitări, al neștirii și al șubredelor începuturi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
ș.a. Practic, revista echivalează cu un simpozion științific internațional, la care se discută probleme de o arzătoare actualitate ale comunicării prin intermediul presei. Șomajul și șantajul, nevasta și cerșetoria Atrăgeam atenția, nu demult, asupra presiunilor la care sînt supuși ziariștii din provincie care scriu critic la adresa PSD în ziarele locale. Remarcam atunci că mai feriți de asemenea presiuni sînt corespondenții ziarelor centrale. Citesc însă în EVENIMENTUL ZILEI un editorial al lui Cornel Nistorescu. Directorul ziarului scrie cum a rămas fără doi corespondenți
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
sau cum găsește prezervative pe acoperișul blocului". "Pare greu de crezut, dar și alții înaintea lui s-au mai culcat cu cîte o femeie". Nu mai puțin jenant apare convenționalismul local, constînd în elogiile incomensurabile aduse unor modești autori de provincie, la diverse lansări de cărți sau în paginile presei din teritoriu. În loc de-a le lăsa să se "evapore" în momentele rostirii sau publicării lor într-un cadru minor, comentatorii cu pricina își strîng cu evlavie astfel de texte în
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
de ruine, în care se adăposteau toate haimanalele și pungașii Capitalei, cărora li se zicea, în ironie, «crai de Curtea-veche». Astfel cuvântul craiu ( scurtat din expresia craiu de Curtea-veche) ajunse să fie întrebuințat, mai întâiu în București, apoi și în provincie, în înțelesul de haimana (...), om chefliu, berbant (...), desmățat, desfrânat, libertin, om fără căpătâi" etc. De altfel, această explicație apare deja la G.I. Ionescu-Gion, care vorbește (în Istoria Bucureștilor, 1899) de "locuțiunea bucureșteană de «Crai de Curtea-Veche», ștrengari și hoțomani"; arătînd
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
mută accentul de pe spațiul bănățean și Mitteleuropean spre alte nuclee geografice ale literaturii române și, implicit, zone externe de influență spirituală. În felul acesta este demonstrată valabilitatea metodei și absența unor mize... metaliterare. Harta literară a acestui volum cuprinde toate provinciile istorice, dar accentul cade pe zonele sudice. Bărăganul, din Teleorman pînă la Brăila, Bucureștiul și Oltenia, în special zona Craiovei sunt principalele teritorii explorate în Geografie literară. Spre deosebire de Imediata noastră apropiere, în actualul volum nu întîlnim decît scriitori cunoscuți. Metoda
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
direct proporționale cu vechimea dotării, astfel că marile cotidiane își cumpără mai toate hîrtia de la producători străini. De eventualele preferințe politice ale lui Sechelariu ar putea avea de suferit presa locală din țară. Dar după cum se știe majoritatea cotidianelor din provincie au fost "cumințite" de cenzura economică, încît dacă Sechelariu are vreo listă cu neprieteni ai PSD-ului, ea nu ocupă un loc prea mare în memoria primarului băcăuan. l Duminica trecută au fost alegeri locale în 24 de circumscripții electorale
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
Constantin Țoiu Povestea lui Creangă este de fapt romanul unei mici revoluții împotriva unui stat autoritarist, cum ar fi, în scrierea marelui autor humuleștean, soacra ( având sau cu) trei nurori: trei provincii aprig stăpânite ce aparțin autorității presupuse. Întâi, despre soacra aceasta intratabilă, cu cicălelile și muștruluielile ei, trebuie să știm că l-a băgat devreme de tot în pământ pe bărbatu-su, tatăl celor trei flăcăi ai lor, "tari de virtute
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
pentru o ulterioară radiografiere a interesului pentru România în zonele de cultură anglo-saxone, dar și pentru dezvoltarea anglisticii, americanisticii în România și avatarurile ei istorico-politice sau geografice. Evoluția interesului pentru culturile de limbă engleză nu a fost identică în toate provinciile românești, sau în toate centrele culturale, universitare. De exemplu, legăturile istorice ale bisericii unitariene din Transilvania au stimulat învățarea limbii engleze și contactele românești cu literaturile și culturile de limbă engleză. Lucrare extrem de meticuloasă, Bibliografia nu este doar o pedantă
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
Pentru cititorul român e deosebit de interesantă intrarea festival care evocă Festivalul mondial al tineretului din București în epoca Gheorghiu-Dej. "În august 1953, el se ținu la București, care nedevastat încă prin grija soților Ceaușescu, era, în mare, liniștitul oraș de provincie pe care-l cunoscuse Paul Morand. Stalin fusese smuls afecțiunii noastre de vreo cinci luni și un anumit climat foarte provizoriu de Ťdezghețť se făcea simțit pînă în această zonă. Conducătorul local al momentului eliminase tocmai pe kominterna istorică Anna
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
martiri „se numărau și creștini daco romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, Țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales în cetățile (orașele) de pe malul drept al Dunării, în provinciile Pannonia Inferior, Moesia Superior, Dacia Ripensis, Moesia Inferior, în care locuiau daco-romani, strămoșii noștri”<footnote Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Sfinți daco-romani și români, Editura Trinitas, Iași, 1994, p. 26. footnote>. Acest fapt ne reamintește nouă, românilor, că provenim dintr-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Cu toate acestea, nu cunoaștem viețile tuturor sfinților martirizați. Persecuțiile veneau atât de intempestiv, atât de năvalnic și de des, încât nu au putut fi toate notate în scris. Mulți martiri au rămas cunoscuți doar de Dumnezeu. Doar cei din provinciile mai puțin prigonite sau cei care au scăpat prin fugă au putut să scrie despre credința martirilor și supliciile la care au fost supuși. Se notau viețile sfinților uciși, care se citeau mai apoi în biserică. Numele celor martirizați au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
chinuri el nu s-a încovoiat, cu toate că adversarii lui se vedeau învinși și aproape neputincioși în fața răbdării lui supraomenești”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, IV, 12-13, în PSB, vol. 13, p. 402) „Au apărut dintr-o dată iarăși în toate provinciile edictele de persecuție îndreptate de Maximin împotriva noastră. Guvernatorii și comandanții marilor unități militare strângeau prin ordine circulare, prin Epistole și prin ordonanțe publice pe curatori, pe strategi șu pe tabulari, pe conducătorii justiției și finanțelor din toate orașele ca să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de ce pe față am lăsat, dinadins, funinginea de pe figura "fochistului" abea sosit. Mai știu că, față de cei ce muncesc fizic, am un fel de complex. La fel ca Gide, care, după cum scrie în Jurnalul său, întors dimineața de tot din provincie, și neavând la el cheia casei, a așteptat în fața locuinței sale câteva ceasuri bune, să nu trezească portarul la o oră atât de matinală. Cartea, încă nu o citisem. Alegerea feroviară fusese făcută pe cont propriu, slăbiciunea, abstractă, pentru "oamenii
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
lipsit de importanță într-o vreme în care evenimentele din spațiu cultural erau trăite și comentate de publicul românesc la o cu totul altă intensitate decât astăzi. Ca om foarte tânăr la vremea respectivă, proaspăt absolvent al unei facultăți din provincie, nu știam nimic despre oamenii ale căror voci le ascultam seară de seară, chiar dacă unii dintre ei părăsiseră târziu țara (Gelu Ionescu, în 1983), și aveau, în momentul plecării bine conturate cariere profesionale. Cert este că, până la căderea regimului comunist
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
împotriva căruia s-a zis că nu e scăpare (un bacovianism informal, degajat, îl bîntuie, după cum au remarcat comentatorii, și pe părintele lui Mopete). Mai precis, o atmosferă comună din care purced fire imaginative de-o altă factură, mai nuanțat-cinică. Provincia e adnotată cu o lejeritate în care ne întîlnim cu maniera inconfundabilă a lui Petre Stoica, desfoliată cu fin umor de stereotipiile, tabieturile, prejudecățile sale tratate cu o umorescă detașare: "Fii atent trăiești în provincie/ într-un orășel ghidat/ după
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
o altă factură, mai nuanțat-cinică. Provincia e adnotată cu o lejeritate în care ne întîlnim cu maniera inconfundabilă a lui Petre Stoica, desfoliată cu fin umor de stereotipiile, tabieturile, prejudecățile sale tratate cu o umorescă detașare: "Fii atent trăiești în provincie/ într-un orășel ghidat/ după codul bunelor maniere și după ritmul în care/ tușesc bătrînele bigote// sărută mîna doamnei proaspăt coafate/ salută fanfara crescătorilor de porumbei călători/ fii ceremonios în fața autorităților/ autocrate sau blînde sau amețite de somn// fii atent
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
înțelepciunea că, într-adevăr, văzând unele (nu prea puține!) emisiuni teve, Joienele noastre, oricât ar iubi ele televiziunea, ar fi în stare să abandoneze pășunea și tradiționalul lor muget și s-o apuce peste plaiurile carpato-danubiano-pontice... urlând revoltat-omenește. - Mai așteptăm provincia, sau...?, mă întreabă Haralampy. Însă, deși ne aflăm în plină epocă a mutațiilor lingvistico-genetice (v. soia socialist-ceaușistă, altoită acum genetic - pentru intrarea în UE?, că nu mă pricep...) și a clonărilor (v. oaia Dolly din patria soțului reginei Elisabeta, care
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
manele..." lO teleștire ne anunță că, în conformitate cu un sondaj INSOMAR, PD-ul a crescut în procente cu 5 %., adică de la 31 la 36... - Motivul, mă lămurește Haralampy, este curajul președintelui PD, Emil Boc, de a vizita din când în când provincia, respectiv municipiul Cluj... Așadar și în concluzie: clipe încordate de liniște, apoi, dinspre Etno Tv, o solistă impetuoasă lămurindu-și conaționalii: Scripcaru' zâce pi strună Și eu sar ca o nebună... Haralampy, nouă: - Și vă mirați de fătuca asta?!? ...Drept urmare
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
nici în librării, așa nu o vei afla nici la purtătorii celor mai bune nume romănești. Ei se simt bine; în școală au învățat că sunt Slavi, că limba Ťmoldoveneascăť e o limbă slavă, că Moldova a fost o umilă provincie turcească, foarte barbară, că România de astăzi e o nimica toată și că în ea nici nu se vorbește moldovenește, ci o limbă amestecată cu franțuzisme, pe care Basarabeanul n-o poate înțelege. Măreția rolului și chemării Rusiei le strivește
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
la ceea ce s-ar numi literatura Banatului. Dar nicăieri Lenau nu e sărbătorit, omagiat, elogiat ca aici. Încercările de a-l considera pe Lenau bănățean, din ce în ce mai eroice în secolul care a trecut, vin din nevoia de mituri culturale de care Provincia a dus întotdeauna lipsă" (p. 227). Dacă Lenau s-a născut într-un sat din Banat pe care l-a părăsit la vârsta de un an, fără ca opera sa să păstreze vreo urmă, mult mai aproape de spritualitatea bănățeană este marele
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
amestecată. Am înțeles bine ce mi-a spus părintele Nicolae. De aceea acum îmi fac cît pot mai bine datoria de preot în satul Chintelnic, iubesc criticii, scriitorii și literatura lor, eu însumi comit literatură, sînt preocupat de aici din Provincie, de la Margine cum se spune, de ceea ce se decide în materie de cultură și teologie la București, Iași, Sibiu, Satu-Mare, Cluj, Oradea, Tg. Mureș". E, firește, o "risipire", însă una fertilă pe ambele laturi ale ființei bivalente. Să zăbovim puțin
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
a selectat pentru debut volumul de poezie al Dianei Geacăr cu teribilul ei vers: "sunt un fel de adolescent/ într-un concurs de masturbatori/ și singurul care dă pe el". Un kitsch total... Fata-femeie de 22 de ani, venită din provincie la facultate în București, cazată în cămin, în căutarea unei vieți sociale, scindată între trecutul erotic incert și prezentul promiscuu, experimentînd sau rătăcind erotic cu propriile prietene, este o temă deja abordată și reușită de Ana Maria Sandu în Din
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
Imnurile României și Italiei, cantate de un cor de copii la Forumul economic România - Italia de la Sân Salvo ROMĂ, 17 martie 2014 - Forumul economic România - Italia organizat sâmbătă, 15 martie, la Sân Salvo (provincia Chieti în Abruzzo) a fost unul deosebit: evenimentul nu a avut doar o tematica economică, nu s-a vorbit numai despre cifre, procente, oportunități economice, fonduri europene, etc. Organizat de asociația socio-culturală Decebal din Sân Salvo, asociație partenera a CCIRO
Imnurile României si Italiei, cântate de copii [Corola-blog/BlogPost/94327_a_95619]