1,374 matches
-
fermecătoare vale, colț al unei Elade de odinioară, albește, așezată cam la sfertul dealului, cula cu pridvor de zid a boierului Stambulichie. Pe coastă în sus, pornesc spre dînsa ulmi bătrîni; pruni călugărești, cu prune cu gît, galbene și lungărețe; pruni obișnuiți, duzi prăfuiți și nuci cu foi late și umbre mirositoare. Amestecați în același asalt pe care pomii și copacii îl dau dealului se află un număr oarecare de corcoduși și cîțiva cireși. Jos de tot, sub coastă, licărește oglinda
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
la alegere: [] A - să plantez anual cel puțin 2 arbori pe ha, în teren arabil sau pe pajiște temporară în teren arabil/pajiște permanentă, la nivel de exploatație, precum populații locale de pomi fructiferi și arbori cum ar fi mărul, piersicul, prunul, corcodușul, zarzărul, caisul, cireșul, vișinul, gutuiul, nucul, stejarul, ulmul, teiul, salcâmul, glădița, paltinul, arțarul tătărăsc, jugastrul, pinul, sălcioara, castanul, dudul, porumbarul, părul pădureț. În cazul pajișilor permanente, se respectă această condiție specifică. [] B - să păstrez terenul acoperit în perioada 15
ANEXE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265431]
-
și Sales. Alină Teodorescu a lucrat pe conturi precum CEC Bank, ING Wholesale, Citibank, Auchan, Tarom, Cyprus, Hotel Epoque, Casa Vernescu, Holywood Multiplex, CEZ, Ceresit, EON Grup, BootcampVentures, Prism Strategy Group, Professional Brands, ELMEC România, Fabryo, Emerald Garden, Farmexpert, Sătul Prunilor, Casa Bunicii, Sensio sau Adorama. Înainte de a se angaja la compania Kondiment, Alină Teodorescu a fost profesoară de filosofie, scrie iQads. FOTO: iQads.
A fost desemnat un nou director la Kondiment by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/61932_a_63257]
-
în serios, fiindcă umbla prin alte zone ale spiritului. Dau și de Kittner, dar amintirea mea e atît de vie, încît s-a suprapus peste ce spui tu despre el; îl văd bîndu-și cafeaua în ograda unei case țărănești sub prun, poetul delicat, Marele Templier al Bibliotecii Relațiilor cu Străinătatea de pe Dacia, unde mi-am făcut anii de ucenicie într-ale literaturii și căruia gazda tătăroaică de la Doi Mai îi spunea "domnu Hitler" și Nina Cassian și cu mine ne stricam
Cînd numele se-mbracă în chipuri by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6696_a_8021]
-
care e ștab la Deva. A aflat (oi fi cobit la o cârciumă) «că doresc să-mi construiesc o vilă în Țara Hațegului». Mi-a ales locul (2 hectare) pe dealul Zimbrului: 500 metri de oraș (Hațeg), pe deal (150 pruni, restul pini), în față minunea Retezatului. Apă, electricitate, gaz. Vila (8 camere etc.) m-ar costa 80.000 lei. Locul, simbolic plătit, 2.700 lei. Hunedoara vrea să-și încurajeze traficul de scriitori.// Toată noaptea m-am gândit. Eu știu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5031_a_6356]
-
păsării suflet, stâlpului funerar ținându-i locul, în alt timp și în altă mentalitate, un copac îmblânzit prin condiția lui de pom fructifer, (vezi Gheorghe Pavelescu, Pasărea Suflet, Editura Altip, Alba Iulia, 2009): „Deodată niște aripi fâlfâiră undeva într-un prun și încă o dată un cocoș cântă prelung. Când sfârși, în clipa următoare, satul răsună a doua oară ca o alarmă nesfârșită de glasurile celorlalți cocoși.” A fost al doilea cântat, subliniat de narator, al treilea însă nu mai are rost
Ilie Moromete și dublul său by Mircea Moț () [Corola-journal/Journalistic/4580_a_5905]
-
m-am gîndit că îi reprezintă pe Ticu și pe Mica, și-ai căror mîțișori dulci și invadați de albine zumzăitoare îi culegeam primăvara, mîngîindule etamina vișinie și galbenă, au dispărut pentru totdeauna. Iar grădina de pomi din spatele casei, cu pruni timpurii, „dejghiocători”, îi numea Ticu, din cauză că pulpa prunelor era ușor de desprins de pe sîmbure, cu pruni de toamnă, cu doi pruni rengloți, cu trei peri de vară și doi peri de toamnă, cu vișini și cu o tufă de alun
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
și invadați de albine zumzăitoare îi culegeam primăvara, mîngîindule etamina vișinie și galbenă, au dispărut pentru totdeauna. Iar grădina de pomi din spatele casei, cu pruni timpurii, „dejghiocători”, îi numea Ticu, din cauză că pulpa prunelor era ușor de desprins de pe sîmbure, cu pruni de toamnă, cu doi pruni rengloți, cu trei peri de vară și doi peri de toamnă, cu vișini și cu o tufă de alun, grădina în care Ticu cosea iarba, din două în două săptămîni, iar eu eram obligată să
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
îi culegeam primăvara, mîngîindule etamina vișinie și galbenă, au dispărut pentru totdeauna. Iar grădina de pomi din spatele casei, cu pruni timpurii, „dejghiocători”, îi numea Ticu, din cauză că pulpa prunelor era ușor de desprins de pe sîmbure, cu pruni de toamnă, cu doi pruni rengloți, cu trei peri de vară și doi peri de toamnă, cu vișini și cu o tufă de alun, grădina în care Ticu cosea iarba, din două în două săptămîni, iar eu eram obligată să culeg zilnic toate poamele căzute
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
îți va fura, în văzduh, privirea.// O, gingașul, zveltul tău paslegă nat peste ierburi, printre colții pietrelor!/ A mai rămas un gutui, / și un cais a mai rămas,/ smulge-i și du-i în piața circulară;/ a mai rămas un prun, / și-un arțar a mai rămas,/ smulge-i și du-i lantretă ierile de drumuri;/ a mai rămas un platan,/ și-un oțetar a mai rămas,/ smulgei și du-i pe cheiul cu poduri!/ Mi-a mai rămas și-un
O viziune a poeziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3731_a_5056]
-
Mesaj de îmbărbătare Dimineața au găsit în cutiile poștale scrisori cu rânduri ilizibile literele viermuiau se acuplau oamenii erau nedumeriți înțelepții locului ridicau din umeri bătrânul cantor obișnuit să vadă scrisul ascuns sub pete de ceară tâlcuia înflorirea intempestivă a prunilor nimeni nu a înțeles era mesajul de îmbărbătare trimis de viitorul șchiop de timpul cu podoaba capilară coborâtă în bernă Fapt divers Înaintau pe vreme de arșiță pe vreme de ploaie răpăitoare nici crivățul nu-i înspăimânta înaintau vitejește ziua
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15267_a_16592]
-
ochii verzi, aprigi, cu câteva pișcături de vărsat în plinul obrazului; era chipeș și călărea voinicește pe roibul încomat. Fusese de dimineață la niște fânețe îndepărtate, pe costișa de la Dâmburile ce-i veneau peste mână, trecuse și pe la livezile de pruni, vreo cinci pogoane, de unde scotea o țuică cunoscută prin partea locului. înstărit, popa! Avea și vreo sută de pogoane de arătură în marginea satului, grădini de pomi, fânețe, zăvoi, lua și de la oameni, făcuse o cooperativă și pornise și o
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
de țară ce străbătea niște ogoare de porumb înalt de un stânjen. - Cu Domnul, finule, îi răspunse popa Grigore, dându-i mâna ca să i-o sărute. Necunoscutul era învățătorul Ilie Gheorghe, un bărbat simpatic, înstărit și el, cu pământ și pruni, cu bani la bancă și la cooperativă; om de încredere al popei, prieten al lui taică-su, Dumitru, învățătorul cel bătrân al comunei, răposat demult. - De ce pari așa de îngândurat, părinte Grigore? Ca și cum nu l-ar fi auzit, popa mormăi
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
curge, pică. - Vorbiși și dumneata, finule! Apoi nouă de picături ne arde? De pomana lor? Cine nu încape la ei, vine la noi. Mare ispravă! Cu ce te simți dumneata sau eu mai procopsit? - Avem și noi de toate... Pământ, pruni, pădure, alături, cooperativă, bancă. - Avem, avem, firește că avem, dar astea le-am muncit noi cu palmele noastre, le-am agonisit cu muncă, nu ne-au venit cu huzur. Nu ni le-a dat Dumnezeu, ci noi. Lor le-a
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
pucioasă, să fi văzut, finule, ce cazinou îi mai trăgeam în fața bisericii..., ce mai băi, numai marmură și faianță. Așa a dat Domnul norocul cui nu-l merită și pe noi ne-a uitat, de ne zbuciumăm cu fânețe și pruni, simpli țuicari, mă rog, nu proprietari de băi, unde am fi tras și o linie de drum de fier... Intraseră de mult în sat, răscolind cu copitele cailor praful uliței și hămăitul amorțit al câinilor osteniți, moleșiți de căldura namiezei
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
să-și ia rămas bun; școala era mai departe, la vale. - Tot vorbeai de apă rece, finule, vino de bea un pahar cu o dulceață, după atâta zăduf, că pe noi ne-a urgisit Domnul să umblăm pe la fânețe, pe la pruni, nu să stăm la umbră în parcul stabilimentului de băi... Ilie era și el însetat. - Bucuros, nașule. Intrară, scoborâră de pe cai, pe care îi dădură în grija lui Tonea, omul de la grajd (părintele avea vreo patru perechi); din cerdacul înalt
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
a metaforei mantilă - șarpele/ aproapele bazileul-patriarhul via/oful golful ah-ul. Dar nu ei așteaptă fiul galopând prin basm pustiul. La icoana Preasfințitei fețele închipuite schimbă raze în răsfrângeri și transpar în plânsu-amar milostivii mei bătrâni albi ca florile de prun pe un deal vâslit de îngeri. Pe-ntuneric îi desferic posedat legat de verb ca un urs târât în lanț aurlând la ceasul sterp strana cu damnați amanți. Jilțul încă gol tresare lemnul de catapeteasmă când o pleoapă întorcând lacrima
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
Din Prutul prins în luncă la Nistrul presupus, Pe Mureș mai la vale, pe Argeș mai în sus, Și se-ntâlneau sub vremuri - foșneau la drumuri plopii - Cu mama lui Vieru, „bunica-mi Calyopi”... Era într-un Septembre. La garduri, prunii grei, Parcă-aș fi fost la casa și la bătrânii mei, Și-am mai rămas, cu gândul departe, să contemplu Între coloane, albă sub lună, ca un templu, „La casa amintirii cu-obloane și pridvor”... De unde-apar acele mirări, și
Elegie la Prut by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/3132_a_4457]
-
are/ măcar prin moarte c-un plug de brad" (Plug de lemn); "să facă fierul viermi s-aud betonul/ scâncind ca un copil la temelii,/ să se ridice revoltat coconul/ din fluturii atomici și zglobii// să înflorească-a noua oară prunii,/ oh veac înnebunit și patruped/ vreau să mai văd chiar coborâți pe funii/ zeii asfixiați în care cred" (Funia de maci). Proprietarul de poduri terorizat de tăvălugul civilizației nivelatoare și reconfortat cu democrația naturii se va exila, memorabil, pe o
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
ideea lui Al. Graur - că ar trebui ca pluralele cireși, căpșuni să fie rezervate substantivelor masculine cireș, căpșun, care denumesc planta, iar pluralul în -e (feminin) să desemneze exclusiv fructul. De fapt, o asemenea diferențiere există în mai multe cazuri (pruni - prune, corcodușă - corcodușe), dar nu în toate: piersici și nuci (unde consoana din final a favorizat trecerea la i ) sînt formele de plural masculin (de la piersic, nuc), omonime cu pluralul feminin (de la piersică, nucă). În limbă se găsesc mai întotdeauna
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
ai să mă întrebi cînd om scăpa noi, grecii și sîrbii, de nenorociri, iar tu mă întrebi de cină. - Și cînd o să scăpăm de nenorociri? - Cînd n-o să mai fie coșciug sîrbesc care să nu se facă barcă, și nici prun în Serbia de care să nu să priponească vreo barcă. Caravana ținea drumul către răsărit prin Grecia, la dreapta rămînea Sfîntul Munte Athos și marea dimprejur, se șoptea despre consulul francez că e bolnav, fiindcă în familia lui bărbații mureau
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
Dumitru Hurubă - fabulă fără morală - Prietenul Haralampy e încântat aflând din mai multe reportaje tevé că, în acest an, crengile multor pruni s-au rupt sub greutatea roadelor. Domnia-sa adulmecă, pe bună dreptate, o toamnă bogată în vinars, în prelungă euforie și tristețe amară a soacră-si că a sacrificat-o pe fiică-sa, Claustrina, măritând-o cu unul dintre cei
Experiment cu Claustrina.. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10188_a_11513]
-
ministerului care ma trimisese ce se petrece, s-au răzbunat. Într-un sat îndepărtat și pierdut în munți numit Urșua, în Valea Gurghiului, Mureș, sat care nu avea deloc de-a face cu gazul metan dar avea mari livezi de pruni, m-au parat primarului, un tip de Golem, că aș fi jurat că nu voi bea în casa sa. Ajungând acolo tocmai în perioada de recoltare a prunelor, copacii erau noaptea zguduiți de mistreți și urși. Cum nu aveau voie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
sorții? Doar bunul simț să-ți fie crezul și nedezmințita plăcere că orice sfârșit e și-un început... Doamne pe Scena Ta răzbat doar vânturile și valurile... Singurătatea amiezii cu gloria sânilor ei singurătatea păsării cerului și a livezii cu pruni și cireși. Ca o dimensiune a focului schițat în vechime de arhiviștii lui Dumnezeu Poză 8 In memoriam Gh. Micula Fiule numele tău atinge Everestul și toți munții din gând Ce mai spui omule? Ce mai spui pomule? Pe pământ
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
între conștiința muntelui și seară. Șiț, situat cu umerii amândoi lângă peretele acestei clipe am devenit subiect pentru poemul meu și trup pentru tăcutele-i aripe. Fără să vreau mi-am amintit de casă și de suavii mei gutui și pruni... perforatoarele țipau, vibrând la orizontul altei viziuni. Luceafărul, nr. 19, 14 septembrie 1963 Din caietele elevilor: Andrei Steiu (Școala medie, Sibiu) Cântec de femeie Ruguri au izbucnit în câmpie. Iubitule, se ard vrăjitoarele, Se ard vrăjitoarele, Ascunde-mă în începuturile
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]