5,549 matches
-
care îl horește în forță și cu toată convingerea. Văsîi accelerează tempoul. Un alt bărbat, mai tânăr, în ținută de jogging ";Adidas" (o îmbrăcăminte la mare modă, pe care oamenii pricopsiți o arborează în zilele de sărbătoare), se apropie legănând pruncul din brațe în ritmul muzicii. De-acum strada e plină. Împopoțonate și lipite una de alta, fetele schimbă priviri șăgalnice, pufnesc în râs cum numai ele știu s-o facă, își ascund fețele, își răsucesc cochet baticurile pe umeri. Una
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
totdeauna, creația artistică superioară, arta autentică..."). A fost printre puținii, dacă nu chiar singurul, care și-a făcut autocritica pentru tributul plătit în trecut proletcultismului. Mi-a plăcut și Bogza, care a spus printre altele: "Așa cum ne înspăimîntă ideea unor prunci schilozi, se cade să ne înspăimînte și aceea a unor generații schiloade sufletește. Dacă sînt sacre legile după care se zămislesc pruncii, nu mai puțin sacre sînt și legile scrisului. Menirea sfîntă a scriitorului este să acumuleze, confruntîndu-se cu vremea
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
în trecut proletcultismului. Mi-a plăcut și Bogza, care a spus printre altele: "Așa cum ne înspăimîntă ideea unor prunci schilozi, se cade să ne înspăimînte și aceea a unor generații schiloade sufletește. Dacă sînt sacre legile după care se zămislesc pruncii, nu mai puțin sacre sînt și legile scrisului. Menirea sfîntă a scriitorului este să acumuleze, confruntîndu-se cu vremea sa și semnalîndu-i erorile, cît mai multă conștiință, spre a o transmite întregului său neam..." Nichita Stănescu, abia ținîndu-se pe picioare și
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
Sub palidul cer Limba cea aspră a mieilor Caută firele verzi. Tot astfel caut eu Cuvintele pentru poem. Pe limbă am amintire vie De afine și fragi. De rugăciune. Cît despre bucuria Din cuvintele ,Hristos a înviat!" Ea, precum un prunc, vegheat de icoană Singură se rostește în limba mea mamă: Văzduh, Aier, Cuminecătură. Botezul tîlharului Iar scriu cerul rațele sălbatice și umbra lor iar scrie marea în stoluri triste, tot mai triste semn că vine iarna. Iar drumul spre biserica
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
în ziua mea din nămeții Pennsylvaniei, Luminînd inima Americii. Copiii, mereu copiii cu lumina lor nestinsă încălzindu-ne cărarea. Și a fost sîmbătă și a fost după Sfînta Liturghie De la mânăstirea Acoperămîntului Maicii Domnului Și noi, pelerinii, Alfred, Olysia și pruncul Nicholas Căutînd tot mai adînc în pădure Paraclisul Sfîntului Serafim de Sarov. Din mica încăpere din lemn se auzeau Susurul unui rîu tînăr, litaniile rugăciunii. Am așteptat afară, sub bolta verde a pădurii. Din micul schit au ieșit trei copii
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
s-au stins mame de durere, Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec, Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec. I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână, Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ! Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți; Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți... Vipere și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
s-au stins mame de durere,Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec,Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec.I-au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână,Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ!Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți;Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți...Vipere și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de stea s-alunge vremea cea rea duhurile de bărbat prea multe s-au dărâmat duhurile de femeie împotrivă vor să steie buruiană au crescut peste munți și peste lut Veghetoarea-a amuțit cucuvele-au înmulțit Sfântă Maică Preacurată Slobozește Prunc și Vatră iar pe Calea Laptelui fugă Coada Șarpelui iscă Focul Fiului pe Drumul Părintelui iar din Fluierul cel Sfânt Duh să-nvie-ntreg pământ viperele fă-le îngeri dintre luturi iscă sângeri Veghetoarea ardă Cânt din cer până la pământ
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
că muierile dădeau dovada unor fantezii și a unor capacități stimulative demne de orice carte a recordurilor. Dar ei nu erau preocupați nici de așa ceva. Recorduri! Spanac! Ca să nu mai spunem că, în context, se produceau și minuni. Nașterea unor prunci proveniți din fecioare era ceva curent iar unii dintre aceștia, crescând, deveneau voinici și plecau în căutarea Graalului, deși nimeni nu avea habar ce este năzbâtia asta. Cert este că, de regulă, se pierdeau în codrii întunecați ai facebook-lui și
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
oameni,fără de credință, De egoiști,ce viitorul,și-l ucid! De mame ce îi poartă către...neființă, Pe îngerii,ce aripile nu-și deschid! Purtați către Lumină,îngerii ce încă nu cuvântă, Căci diavolul,vă-ndeamnă,la păcat! Să nașteți prunci,vă e menirea sfântă, Gândiți-vă la mamele,ce nu v-au avortat! Îi omorâți,pe cei,ce v-ar aprinde-o lumânare, Pe cei care,v-ar plânge,la un parastas! Opriți-vă dintr-un păcat,așa de mare
DREPTUL LA VIAȚĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380742_a_382071]
-
în soarele torid al deșertului unei existențe expurgată de orice conținut. Fără a exagera prea mult, nu ar fi fost câtuși de puțin de mirare dacă primele lui cuvinte, ale lui, ale lui Cezărică, - cum își botezase băiatul - fuseseră, ca prunc, ...mater și pater!.. Până și plânsetele, țipetele specifice plozilor, purtau în ele accentul poruncitor, arogant, dominator, al romanilor (dacă aceștia plângeau); ori, în loc de gângurelile fericite, - scandările stricaților, decadenților de Triburțiu et compania, - semnele împrăștiate prin Evropa de îndelungata filiație a
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
seria celor șase tapiserii. Evul Mediu întîrziat și Renașterea la apogeu pot coexista; de altfel, nu e nicidecum singurul exemplu în acest sens. Doamna cu hermina reprezintă bustul unei tinere frumoase, care ține în brațe, în dreptul inimii, ca pe un prunc, o hermină - animal alb și cuminte, ce simbolizează neîntinarea. Imaginea este reprodusă în mărime naturală. Conform celei mai la îndemînă decodări, tabloul lui Leonardo poate fi nu doar înfățișarea alegorică a unei femei incoruptibile și virtuoase, ci chiar o alegorie
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
mărime naturală. Conform celei mai la îndemînă decodări, tabloul lui Leonardo poate fi nu doar înfățișarea alegorică a unei femei incoruptibile și virtuoase, ci chiar o alegorie de gradul al doilea, menită a ne duce cu gîndul la Fecioara cu pruncul. Caz în care această pictură ar echivala cu una dintre multiplele fațete ale unei generice Doamne cu licornul. Fiindcă și licornul, cum spuneam, e simbol cristic, ca și hermina. Corpul doamnei e întors puțin spre stînga. Capul - chiar ceva mai
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
ținuturile hadesiene s-a auzit un ,-Hi-hi-hi! urmat de un ,-Ho-ho-ho! Hau-hau-hau!... - Hei! Liniște!, se enervează Haralampy. Râdeți ca niște diabolici... Am și eu de zis vreo două și n-am loc de voi... Și zice: - Domnilor și doamnelor, stimați prunci, iertați-mi sentimentalismul, însă, ori de câte ori văd la televizor vietăți a căror îmbrăcăminte ilustrează austeritatea orânduirii noastre, îmi vine în minte imaginea misterului și farmecului feminin, creată, doar prin câteva cuvinte, de George Călinescu în romanul său ,Cartea nunții". Ideea indusă
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume luate din cer Așa cum nici pruncul Nu mai are viitorul promis de statistici. Lacrima de glicerina preagrasă Spală scutecul din bumbac deșirat... Credeam că am văzut tot angrenajul Mașinii care mi se pregătește Cu emailuri strălucitoare Trase sistematic peste pielea reptilei bolnave. Altă capcană pentru lupii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse cerul și apa și iarbă și a văzut că este bine așa. Domnul da viață și-adesea o curma. femeile nasc și pun pruncii la loc. ele sunt degetele lui Dumnezeu care împletesc pământescul soroc. vedeți? așa e lumea trecătoare. Făurarul, pe scăunelul lui barbar, fără timp sau materie primă fabrică infinitele vieți, pline de hâr, oameni buni, nu ucideți femeile, fără pântecul lor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi, așa mi-a dat în bobi Euridice stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se vor topi în ploi, sau in zapezi, și-or ninge peste noi. dar noi mai stăm pe-a timpului lacuna să ne mai răzvrătim SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și ne doare: când un prunc nou se naște, un sfânt moare. de ce-a plecat FĂNUȘ...păi a plecat că ÎNGERUL la ceruri l-A STRIGAT . l-a tămîiat Armindeni cu dichis, caneaua brăileanului s-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
eterna lumină a ochiului divin: "Iată o provocare căreia/ prea puțini îi fac față:/ a descrie cum ochii pămînteni/ pot să întîlnească - fără primejdii și riscuri,/ dimpotrivă, într-o blîndețe aparținînd/ desăvîrșitei împărtășanii -/ ochii lui Dumnezeu (care s-a făcut prunc omenesc),/ cum privirea muritoare poate să se scufunde,/ de pe acum, în privirea Celui Veșnic,/ așa cum o va face la sfîrșitul veacurilor" (Parmigianino: "Madona cu Pruncul"). Iar miracolele nu sînt apanajul unui pretențios etaj superior, nu se însoțesc neapărat de ceremonialuri
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
riscuri,/ dimpotrivă, într-o blîndețe aparținînd/ desăvîrșitei împărtășanii -/ ochii lui Dumnezeu (care s-a făcut prunc omenesc),/ cum privirea muritoare poate să se scufunde,/ de pe acum, în privirea Celui Veșnic,/ așa cum o va face la sfîrșitul veacurilor" (Parmigianino: "Madona cu Pruncul"). Iar miracolele nu sînt apanajul unui pretențios etaj superior, nu se însoțesc neapărat de ceremonialuri, de pompoase aparențe, ci pot țîșni direct din țesutul cotidianului, din cadrul obișnuitului, din normalitatea ființei: "în timp ce brațul drept ține strîns/ trupul neprețuitei odrasle,/ mîna-i stîngă
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume luate din cer Așa cum nici pruncul Nu mai are viitorul promis de statistici. Lacrima de glicerina preagrasă Spală scutecul din bumbac deșirat... Credeam că am văzut tot angrenajul Mașinii care mi se pregătește Cu emailuri strălucitoare Trase sistematic peste pielea reptilei bolnave. Altă capcană pentru lupii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse cerul și apa și iarbă și a văzut că este bine așa. Domnul da viață și-adesea o curma. femeile nasc și pun pruncii la loc. ele sunt degetele lui Dumnezeu care împletesc pământescul soroc. vedeți? așa e lumea trecătoare. Făurarul, pe scăunelul lui barbar, fără timp sau materie primă fabrică infinitele vieți, pline de hâr, oameni buni, nu ucideți femeile, fără pântecul lor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
vise oculte e de-ajuns să sorbim... infinit... ZMERIT că sunt flamand, sau ghetre port și frac, prin stepa asta de planeta rece, mă-nchin la stafii toate-s tot un drac; ninge sau ploua vremea noastră trece. privesc la pruncul vârstei din oglinzi și-mi spune că sunt eu o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi, așa mi-a dat în bobi Euridice stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se vor topi în ploi, sau in zapezi, și-or ninge peste noi. dar noi mai stăm pe-a timpului lacuna să ne mai răzvrătim SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și ne doare: când un prunc nou se naște, un sfânt moare. de ce-a plecat FĂNUȘ...păi a plecat că ÎNGERUL la ceruri l-A STRIGAT . l-a tămîiat Armindeni cu dichis, caneaua brăileanului s-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
patimile -, de toate zdrențele de piei lipsite de socoteală, care au fost pe noi, ne vom dezbrăca odată cu dezbrăcarea de haină. Și iată câte se leagă de aceste piei lipsite de socoteală: împreunarea trupească, zămislirea, nașterea, murdăria, alăptarea, hrănirea, darea pruncului la doică, creșterea încetul cu încetul, până la maturitate; vârsta de mijloc, bătrânețea, boala, moartea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, în Scrieri. Partea a doua, traducere și note de Pr.Prof.Dr. Teodor Bodogae, în colecția Părinți și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]