482 matches
-
și pe masa de lectură (aceeași cu masa creatorului de anvergură sadoveniană) a generalului Radu Theodoru, cunoscut militant, prin creație, pentru demnitatea națională și adevărul istoric. Imediat între cei doi bravi români aflați de-o parte și de alta a Prutului s-a înfiripat o firească relație de complementaritate cultural-patriotică. Nonagenarul general de aviație, un exemplu de vitalitate care confirmă că bătrânețea nu e implicit și o stare similară a mentalului, a purces la o inițiativă care să atenueze starea de
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > INGERI CAPTIVI P 2 Autor: Florin Ciprian Ispas Publicat în: Ediția nr. 639 din 30 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Îmi aduc aminte că într-o noapte, înainte să traversăm Prutul, trenul s-a oprit brusc.Locomotiva amuțise pe șine iar căpitanul a dat ordin să coborâm.Din când în când treceau avioane pe cerul înstelat iar noi ascultam sfaturile superiorilor: -De astăzi, traversăm Prutul! Eliberăm Basarabia străbună de sub jugul bolșevic
INGERI CAPTIVI P 2 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343649_a_344978]
-
și aduce de acolo pisica pe care o pune la ușa din ... VII. INGERI CAPTIVI P 2, de Florin Ciprian Ispas, publicat în Ediția nr. 639 din 30 septembrie 2012. Îmi aduc aminte că într-o noapte, înainte să traversăm Prutul, trenul s-a oprit brusc.Locomotiva amuțise pe șine iar căpitanul a dat ordin să coborâm.Din când în când treceau avioane pe cerul înstelat iar noi ascultam sfaturile superiorilor: -De astăzi, traversăm Prutul! Eliberăm Basarabia străbună de sub jugul bolșevic
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
ca la nunțile oltenești la care mănâncă sute de soldați.Nemții au zona lor și se uită mereu superiori nouă. Dacă ne întâlnim iasă bătaie.Ce să ... Citește mai mult Îmi aduc aminte că într-o noapte, înainte să traversăm Prutul, trenul s-a oprit brusc.Locomotiva amuțise pe șine iar căpitanul a dat ordin să coborâm.Din când în când treceau avioane pe cerul înstelat iar noi ascultam sfaturile superiorilor:-De astăzi, traversăm Prutul! Eliberăm Basarabia străbună de sub jugul bolșevic
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
nu acela care-l vedeam în copilăria mea. Cred că s-a spălat bine cu toată apa sărată din Marea Neagră, apoi s-a clătit cu apa dulce din Dunărea albastră, din apa Oltului și a Trotușului; a Jiului și a Prutului încât a rămas precum un sfânt. Eu îi spun de atunci Sfântul Soare. Așa a început să facă ordine în jurul său. Razele, le-a trimis să alunge orice nor din ceruri și de pe pământ, cât și din sufletele oamenilor. Atunci
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
unele dintre ele în formă dezvoltată, altele citate în sumar, în capitolul următor: „Prelegerea de la Bruges”, care cuprinde Discursul ASR Principelui Radu la Colegiul Europei din Bruges din februarie 2012, susținut în fața studenților români dintr-o parte și cealaltă a Prutului, precum și a ambasadorilor României și Republicii Moldova, în Regatul Belgiei (în anul 2003 ASR a vizitat Colegiul Europei de la Varșovia, instituție omoloagă colegiului belgian). Discursul, axat pe politica de vecinătate a Europei, a atins probleme comune ale României și Republicii Moldova. Cu
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
fiică de lei a Leilor ce-n lei se schimbă Și vor scăpăra scânteia...! Încă-i vremea să se-aprindă Limbi de foc, cât încă jar e, Toți de-o limbă să se prindă, Și să bea dintr-o suflare. Prutul care strâmb hotar e...! Referință Bibliografică: Limba ta, fiică de lei / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul V, 31 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
ne sunt frați. * Prin urmare, frați de Neam, Ia uitați-vă pe geam Cum se strâng colindătorii Să vă prevestească Zorii Zilei Sfinte ce-o să vină Pentru inima Latină, Când Ograda noastră Mare Va fi iar în vechi hotare, Când Prutul cel cu necaz Va ajunge-un biet pârleaz... * Sorcova vesela... Frați din Basarabia, Să trăiți, să înforiți, Să fim iar nedespărțiți! Pân’ atunci, s-aveți răbdare Și recoltă în hambare, Roada să vă fie coaptă, Gândul bun devină faptă. Puneți
SORCOVĂ PENTRU BASARABIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381266_a_382595]
-
ne sunt frați. Prin urmare, frați de Neam, Ia uitați-vă pe geam Cum se strâng colindătorii Să vă prevestească Zorii Zilei Sfinte ce-o să vină Pentru inima Latină, Când Ograda noastră Mare Va fi iar în vechi hotare, Când Prutul cel cu necaz Va ajunge-un biet pârleaz... Sorcova vesela... Frați din Basarabia, Să trăiți, să înforiți, Să fim iar nedespărțiți! Citește mai mult Sorcova vesela,Până-n... Basarabia!Să ne-audă frații buni,Cei ce-și zic, ca noi, Români
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Carpați, Știm că și ei ne sunt frați. Prin urmare, frați de Neam,Ia uitați-vă pe geamCum se strâng colindătoriiSă vă prevestească ZoriiZilei Sfinte ce-o să vinăPentru inima Latină, Când Ograda noastră MareVa fi iar în vechi hotare,Când Prutul cel cu necazVa ajunge-un biet pârleaz...Sorcova vesela...Frați din Basarabia,Să trăiți, să înforiți,Să fim iar nedespărțiți!... XVI. CUGETARE, LA NAȘTEREA DOMNULUI, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2186 din 25 decembrie 2016. Când s-a
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
drumul vieții e un dusCe îndărăt doar urma-ți lasăCu talpa pruncului de-acasă.(Foto: Pictură de Camil Ressu - “Maternitate”)... XXXIII. SUNT ȘI EU ÎN CETATE (VIII) - PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAȘI, VĂ ORDON: TRECEȚI PRUTUL!, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016. În luna iunie a acestui an se împlinesc 75 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. 500 dintre jertfitorii acestui război, scăpați de
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
și m-aș face una cu-a ta glie să răsar în ierburi și în muguri să-ți mângâi pământul, Românie, că prea geme sub străine juguri Patrie, port rănile-ți cu mine, Dunărea prin ochii mei se scurge peste Prutul tău se-aud suspine azi te prad-ai tăi, nu hoarde turce m-oi ruga Olarului să pună pe-a ta formă stele mii și îngeri și-mbrăcată-n iia cea străbuna să te ia din valea cea de plângeri Referință Bibliografica
PATRIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373467_a_374796]
-
pentru menținerea flăcării aprinse (mă refer la țara-mamă de peste Prut). În perioada țaristă intelectualitatea basarabeană se refugia peste Prut pentru a-și păstra limba și istoria. În perioada sovietică, pentru cei rămași în Basarabia grație, progresului tehnic, limba română trecea Prutul, chiar dacă acesta avea șapte rânduri de sârmă ghimpată și era păzit vigilent. După alegerea la 19 mai 1987 a unui nou Consiliu al Uniunii Scriitorilor din RSSM și a scriitorului D. Matcovschi în funcția de redactor-șef al revistei „Nistru
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
rusificare’’), căci apoi ce ai mai putea spune de atâtea ideologii fără de finalitate, de atâtea grupări „bazate” pe opinii ’ideologic’-politice, confecționate arbitrar sau nu... In orice caz, sunt prea multe partide și de-o parte și de alta a Prutului... Acestea prea puțin având interesul să unifice oamenii, deoarece se află interesul partidului mai presus. Am văzut până unde se poate ajunge cu acest interes, dacă nici n-ar toca niște bani din est.. Este destul de întâlnit fenomenul și în
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
Autorului Cartea de versuri “Mănăstirile din gânduri” a fost ctitorită în interiorul anotimpurilor, care au îmbrăcat pereții gândurilor în icoane pictate mereu altfel, cu pensula cerului, a dorului, a viorii, a frunzelor... Clopotele lor răsună de la un mal la altul al Prutului, fiecare vers fiind impregnat cu mai multă tăcere decât cuvânt. “Berzele/ au înălțat/ un pod peste Prut,/ Zidind/ cerul mlăștinos/ pe aripi de lut./ Nechează,/ din sălcii,/ pierdutele maluri,/ Strecoară/ în inele/ tăcutele valuri./ Berzele/ au împletit/ pâinile în nori
BASORELIEFUL “MĂNĂSTIRILOR DIN GÂNDURI” A LUAT FORMA ACESTEI PRIMĂVERI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372349_a_373678]
-
2016. Cartea de versuri “Mânăstirile din gânduri” a fost ctitorita în interiorul anotimpurilor, care au îmbrăcat pereții gândurilor în icoane pictate mereu altfel, cu pensula cerului, a dorului, a viorii, a frunzelor... Clopotele lor răsună de la un mal la altul al Prutului, fiecare vers fiind impregnat cu mai multă tăcere decât cuvânt. “Berzele/ au înălțat/ un pod peste Prut,/ Zidind/ cerul mlăștinos/ pe aripi de lut./ Nechează,/ din salcii,/ pierdutele maluri,/ Strecoară/ în inele/ tăcutele valuri./ Berzele/ au împletit/ pâinile în nori
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
mult Cartea de versuri “Mânăstirile din gânduri” a fost ctitorita în interiorul anotimpurilor, care au îmbrăcat pereții gândurilor în icoane pictate mereu altfel, cu pensula cerului, a dorului, a viorii, a frunzelor... Clopotele lor răsună de la un mal la altul al Prutului, fiecare vers fiind impregnat cu mai multă tăcere decât cuvânt. “Berzele/ au înălțat/ un pod peste Prut,/ Zidind/ cerul mlăștinos/ pe aripi de lut./ Nechează,/ din salcii,/ pierdutele maluri,/ Strecoară/ în inele/ tăcutele valuri./ Berzele/ au împletit/ pâinile în nori
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
tatăl său moare, familia formată din mama sa Tomaida și cei trei copii începe peregrinările în zona balcanico-rusă. Mai întâi se stabilesc la Chișinău, iar în 1812, anul campaniei lui Napoleon pentru cucerirea Rusiei, Tomaida împreună cu fiul ei Antonie trec Prutul și ajung la București (ceilalți doi fii mai mari pieriseră în 1809 în luptele de la asediul Brăilei). În Capitala Țării Românești, Antonie Pantoleon Petroveanu, sărac și singur, dar înzestrat cu o voce îngerească exersată în cântări bisericești la Chișinău, reușește
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
vecine (Polonia, Lituania și România) partea de Vest”. Și am consultat rapid presa internațională pentru a constata că declarația dvs. pică pe discursul lui Vladimir Puțin, răspândit de consilierul sau „ucrainean” Maxim Șevcenko, cum că românii de pe ambele maluri ale Prutului „sunt o națiune, să fim sinceri, ei vorbesc aceeași limbă. Diferența dintre limbi este ca și între dialectul rusesc din Crimeea și limba rusă. Iată de ce, în schimbul independenței Transnistriei (4200 kmp. - n.n.) și includerea să în Rusia, Moldova poate merge
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DL. JAMES PETTIT, AMBASADORUL SUA ÎN ROMÂNIA DE EST de MIRCEA DOGARU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344784_a_346113]
-
să reușească ceea ce noi nu am dus la bun sfârșit. Acesta este motivul principal pentru care vă scriu. Dragi unioniști, V-ați constituit în diverse organizații și ați început o amplă campanie de informare a cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului despre beneficiile Unirii. Activismul vostru este de lăudat, la fel entuziasmul și dorința de a împlini un ideal sfânt. Problema este ce faceți/facem mai departe? Oricât de mult am vrea, nu putem ignora bătălia politică. Fără politică unionistă nu
SCRISOARE CĂTRE TINERII MEI PRIETENI UNIONIŞTI de MIHAI GHIMPU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344834_a_346163]
-
actualitate profilul moral al mareșalului Antonescu. Prezentarea conducătorului României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial intr-o lumină pozitivă a fost considerată la timpul respectiv o încercare de reabilitare a celui care a ordonat Armatei Romane să treacă Prutul pentru eliberarea Basarabiei. Notițele volumului al doilea din "Delirul", împreuna cu o valiza plina cu documente care se aflau în fișetul lui personal au dispărut imediat după moartea scriitorului. După unii investigatori ai acestui caz, Marin Preda devenise deosebit de incomod
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
tămâios: Să strige peste lume - văzduh înfometat! - Să sfarme toată carnea vorbei de prisos ... Ci eu mai rog a nopților falangă Să rețină colinele, ce-alunecă grăbit. Poporul meu cu jalea în desagă Vibrează în lumina Graiului-mult chinuit ... Tăcere curgătoare, Prutule fără de pește, Aș vrea să te văd peste un veac, două - Nu prin binoclu, prin raza care crește, Meleag schingiuit... și tu, lozincă nouă. OFTAT ÎNCHIS ÎN AUZ Mi-am turnat vorbele în palme, poftiți: Voi, patru anotimpuri flămânde de
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
puterilor occidentale, Anglia și Franța, în primul rând, dar și Austria și Prusia. Conducerea trupelor țariste de ocupație a fost încredințată comandantului șef Mihail Dimitrievici Gorceacov. Primul convoi rusesc, condus de generalul Anrep d’Elmpt, a pătruns în Principate trecând Prutul pe la Leova (Ion I. Nistor - Istoria românilor, vol.2), la data de 3 iulie 1853, îndreptându-se spre București pe traseul: Fălciu-Bârlad-Tecuci-Focșani-Buzău și intră în capitala munteană la 15 iulie, „...binecuvântat de mitropolitul Nifon” - după afirmația lui Nicolae Iorga (Istoria
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
se va întoarce purtând la el mândru podoaba. Cei mici, cei slabi, trădătorii țării noastre vor da în frigurile mlaștinii fricii de adversitate când tribunul va arunca spre ei privirile-i albastre și le va spune: „ România e una, iar Prutul ce-o desparte va seca; a venit vremea să vă faceți voi singuri acum dreptate ! Îngerii din ceruri adoră România mereu deasupra ei fac zboruri de rutină rugându-se pentru ca românii să cunoască armonia căci energia pozitivă, aici la noi
VADIM CORNELIU N-A MURIT ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372607_a_373936]
-
Desigur, cei care știu că sunt doar un sătean de pe malul Moldovei își vor da coate, cârcotind asupra incompatibilității statutului meu social cu anvergura culturală a Chișinăului. Parcă aud dintr-un “ungher” virtual întrebarea insinuantă: “Cu ce treburi tot trece Prutul dăscălașul acesta dedat la fapte care nu-s de traista lui?” Așa este, dragii mei, judecați-mă, dar nu fiți prea aspri cu mine! Totuși, dați-mi voie - spășit în vinovăția mea - să încerc o explicație. Se întâmplă uneori, fără
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]