164 matches
-
avut ca elevi mai mult de jumătate din tinerii deveniți astăzi instrumentiști ai orchestrei Filarmonicii ieșene, familiarizați cu maniera sa de lucru. Revenind la concertul aniversar, putem constata că fiecare componentă a programului a fost demnă de admirație. În tripticul psaltic, soprana Ada Burlui ne-a reliefat calități pe care, cândva, nici vârsta și nici repertoriul abordat pe scena Operei nu-i ofereau prilejul să le prezinte! Ambitusul său vocal atât de extins, solicitat de cele trei piese, timbrul cald, duios
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a formației prin revenirea în rândurile ei a multor membri mai vechi și într-o lună și jumătate s-a conturat un concert de două ore și jumătate de muzică religioasă interzisă anterior. Au fost abordate variate lucrări de la cele psaltice la creații ale compozitorilor români, unele din ele care nu văzuseră lumina scenei niciodată. Deschiderea totală spre lume a formației s-a produsa în urma unei invitații la Kiev, unde s-a instituit un concurs și festival de muzică religioasă după
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
licențios prisosește. Urmarea este o încolăcire de sunete plăcute, o luxurianță de nuanțe lascive, întrun cuvînt o ostentație de ingeniozitate fără finalitate în gînd. Melodicilor le place jazzul, bluesul, lamentația orientală sau ritmurile latinoamericane. Canonicilor, orga, corul de catedrală sau psaltica aspră. La Vulcănescu, vibrația e înaltă, aerată sub influența privirii îndreptată în sus, de aceea tonul nu-i cade în frivolități crase. Naturile melodice sînt obsedate de originalitate, din carența unei vederi coerente. Ele vor stil, deși le-ar trebui
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
I la concursul la concursul național de muzică corală, secțiunea muzică ușoară, Trofeul la Festivalul internațional “Remember” de la Constanța. Selatyn (acesta e numele lui de scenă) abordează cu lejeritate o multitudine de genuri, de la pop la rock, blues, soul, muzica psaltică bizantină, corală, dar cântă și reggae, dance, latino, folclor românesc, grecesc și turcesc. Idolii săi: Luciano Pavarotti, Aurelian Andreescu, Adrian Romcescu, James Brown, Joe Cocker, Oscar Benton. Îi recomandăm lui Selatyn să nu ocolească nici celălalt festival major al muzicii
Frumoasa mo?tenire by Consuela RA?IU () [Corola-journal/Journalistic/84027_a_85352]
-
de la Mogoșoaia până în jurul orelor 15.00, când va fi readusă la biserica Sfântul Gheorghe Nou din București. Duminică seara, de la orele 19.00, la Ateneul Român va avea loc concertul vocal simfonic „Cinstire Sfinților Martiri Brâncoveni", susținut de grupul psaltic Tronos al Patriarhiei Române, dirijor părintele Arhidiacon Mihai Bucă, corul Accoustic și Orchestra Metropolitană București, dirijate de domnul Daniel Jinga. Epitaful Adormirii Maicii Domnului va fi scos la Catedrala Patriarhală Joi, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, începând cu ora
Sfinții Brâncoveni. Manifestările Patriarhiei dedicate împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică (1714-2014) by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21624_a_22949]
-
pentru că aminteam la începutul acestor rânduri că diversitatea reprezintă una dintre caracteristicile actualului început de sezon muzical, trebuie salutată inițiativa organizării recentului Festival de Muzică Veche, rezultat al colaborării dintre asociația "MedievalPraxis" și canalul TVR Cultural. Muzică barocă transilvană, muzică psaltică de tradiție bizantină, muzică veche românească de tradiție lăutărească, recitaluri de orgă și de clavecin, ansambluri sosite din Cluj, din Budapesta, din Berlin, muzicieni bucureșteni pasionați de incursiuni în cultura secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, au definit
Debutul stagiunii muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7961_a_9286]
-
am reușit să mă cert cu diferite soiuri de profesori cu pretenții de a scoate din mine un demn cirac al domeniilor lor de compoziție”. Într-un interviu din anul 1943 autorul Oratoriului bizantin de Crăciun declara: „Am căutat muzica psaltică, la început muzica bisericească a secolelor XVIII și XIX. După aceea am trecut înapoi la muzica bizantină lucrată după documente din secolul XIII”. Într-un interviu ulterior se va referi la notația bizantină despre care spune că „este extrem de interesantă
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
guvernează creația: Două studii în stil bizantin (1929 - Ploiești, când nu era încă student la Conservator), urmate de canonul Aliluia, de fuga la 2 voci Bogații au sărăcit..., de un heruvic și un chinonic (toate datate 1930), urmate de Liturghia psaltică (1935), de Variațiunile libere asupra unei melodii bizantine din sec. XIII (1939), de Sonata bizantină (1940) și apoi depășirea momentului ce a urmat presupusei distrugeri a primei versiuni a celui dintâi dintre oratorii și înlocuirea, într-un timp record, a
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
poetului - una dintre acelea ce trebuie urcate, pentru a reconstitui dimensiunile reale ale creatorului poemului coral Miorița, a celor 4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, a Nunții în Carpați, a Nopții furtunoase, a Simfonietei și Simfoniei ploieștene, a Liturghiei psaltice și a monumentalelor oratorii bizantine. Parcurgând prețioasele documente ale cărților, am putea spune împreună cu Geo Bogza, ascultând același Triplul concert: „Plecat dintre noi, muritori, într-o duminică, Paul Constantinescu s-a întors iarăși între noi, nemuritor, în duminica următoare: «Și
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
3 - Tomescu, Vasile - Paul Constantinescu, București, Editura muzicală, 1967.} {\footnote 4 - Constantinescu, Paul - Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav - Maistorovici, Ploiești, Editura Premier, 2004.} {\footnote 5 - Ionașcu, Stelian - Paul Constantinescu și muzica psaltică românească, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2005.} {\footnote 6 - Constantinescu, Paul - Piese pentru pian, Prefață, note introductive și îngrijire text muzical Sanda Hîrlav - Maistorovici, București, Editura muzicală, 2009.} {\footnote 7 - Constantinescu, Paul - Piese pentru
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
merită a fi menționate. In ajun, la Liveni, satul naștererii lui George Enescu, oamenii locului au orgnizat ca în toți anii, o comemorare restrânsă susținută în chiar casa memorială; ...preotul conf.dr.Florin Bucescu din Iași a făcut public un manuscris psaltic găsit în arhiva familiei tatălui marelui muzician. In aceleași zile ale sfârșitului de săptămână și culminând cu data de 19 august, la Sinaia, la Vila �Luminiș" - casa de creație, casa de odihnă a maestrului, o suită de concerte a comemorat
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
Oschanitzky, etc.), începând cu anul 1990, corala lugojeană, structurată ca o formație vocală camerală (alcătuită, în cvasiexclusivitate, din profesioniști), s-a dedicat abordării unui repertoriu românesc și universal reprezentativ pentru marile epoci și arii stilistice, de la muzica renascentistă la muzica psaltică bizantină, de la capodoperele muzicii clasice și romantice la limbajul modal și neomodal al creației corale moderne și contemporane (D. G. Kiriac, Sigismund Toduță, Alexandru Pașcanu, Tudor Jarda, Adrian Pop, Valentin Timaru, Doru Popovici, Dan Voiculescu, Gheorghe Firca, Francis Poulenc
Remus Ta?c?u ?i momentele de gra?ie ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
a documentelor, ce se oprea la perioada aplicării reformei hrisantice, la acea vreme această reformă, care a fost una semiografică și nu de conținut, fiind considerată, în mod eronat ca hotar al muzicii bizantine<footnote Moldoveanu, Nicu Izvoare ale cântării psaltice în Biserica Ortodoxă Română - teză de doctorat în Teologie - în: Biserica Ortodoxă Română, București, An XCII, nr. 1 - 2, ianuarie - februarie 1974; Republicată de Editura Institutului biblic și de misiune ortodoxă, 1974. footnote>. Această barieră artificială a fost generată de
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cu anumite riscuri asumate de unii cercetători care depășesc, cu oarecare prudență, această graniță, dar omit cuvântul ce desemnează corect specificitatea lor, înlocuindu-l cu un altul ce are în vedere doar semiografia nu și muzica în sine, în notație psaltică fiind notate și cântece de lume și apoi și cântece populare. Primii care depășesc acest hotar artificial, păstrând denominarea la fel de artificială a fost regretatul bizantinolog Alexie Buzera<footnote Buzera, Alexie Cultura muzicală românească de tradiție bizantină din sec. al XIX
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de bizantinologi care evită ambii termeni, Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Barbu Sebastian - Manuscrisele muzicale românești de la Muntele Athos, București, Editura muzicală, 2000. footnote> și de cei care folosesc falsa sinonimie amintită, Clement Haralam<footnote Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în biblioteca mănăstirii „Toți Sfinții Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul de Studii Bizantine Iași, aprilie 2001, pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în biblioteca mănăstirii „Toți Sfinții Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul de Studii Bizantine Iași, aprilie 2001, pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX-lea, Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec, XIX, vol. I și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul aproximativ - psaltic - ce nu corespunde realității muzicale propriu-zise, ci doar semiografiei. Ulterior numărul
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul de Studii Bizantine Iași, aprilie 2001, pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX-lea, Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec, XIX, vol. I și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul aproximativ - psaltic - ce nu corespunde realității muzicale propriu-zise, ci doar semiografiei. Ulterior numărul celor care au depășit aceste granițe ale reformei hrisantice s-a
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX-lea, Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec, XIX, vol. I și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul aproximativ - psaltic - ce nu corespunde realității muzicale propriu-zise, ci doar semiografiei. Ulterior numărul celor care au depășit aceste granițe ale reformei hrisantice s-a înmulțit, pentru a putea susține teze de doctorat ale căror subiecte țineau seama de o anumită zonare a
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ale bibliotecii, aparținând secolelor XVI - XIX, tipărite în principalele centre românești și europene și nici printre cele 60 de manuscrise ale mănăstirii. Cea mai importantă descoperire din fondul sinait îl privește pe protopsaltul, caligraful și creatorul de cântări în notație psaltică Neofit Ivanovici - Iovanovici (1812 - 1897), fiind, deci, unul dintre contemporanii ilustrului protopsalt Dimitrie Suceveanu, a cărui personalitate am reconstituit-o în anul 1995<footnote Vasile, Vasile - Protopsaltul Dimitrie Suceveanu (1816 - 1898), în: Byzantion, vol. I, Iași, Academia de Arte “George
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
întru ale psaltichiei la școala dascălului Costache Chiosea, de la Podul lui Șerban Vodă, Ioniță Stoicescu a devenit logofețel la Ministerul Justiției - de unde și adaosul numelui și a fost și este cunoscut în primul rând în calitate de copist al celor trei manuscrise psaltice aflate în prezent în fondul Bibliotecii Academiei Române: Manuscrisul grecesc - românesc 680 un Heruvico-Chinonicar; Manuscrisul grecesc - românesc 2434 Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
prin contrast, inclusiv - cum am menționat - prin contraste de ordin stilistic, în oratoriile bizantine ale lui Paul Constantinescu unitatea construcției este asigurată de unitatea limbajului, de originalitatea acestuia, de întrepătrunderea intimă a surselor, anume cântul popular și cântarea de strană, psaltică. Cântarea monodică prin semnificațiile spirituale ale acesteia, prin specificitatea ei intonațională de natură modală, se află la originile demersului componistic. Marile unisonuri corale sunt momente ale comuniunii spirituale. Polifonia corurilor ample are la bază cântul monodic. Rezultă, în felul ei
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
asupra aspectului dezvoltător și nici asupra celui expozitiv înglobându-le, însă, în parte, pe ambele. Atât polifonia dar și aspectul omofon-armonic, pe de-o parte, cât și recitativul, declamația intonată, pe de alta, pornesc de la această relație originală dintre cântarea psaltică și filonul cântului popular. Aspecte caracteristice ale baladei, ale doinei, devin elemente constitutive ale recitativului, unitate pe care se bazează dramaturgia lucrării, determinând în bună parte tensiunea interioară ce arcuiește profilul celor patru părți. Caracterul inițiatic, gravitatea expresiei, nu exclud
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
enescian (apelul la citatul folcloric în prima etapă de lucrări, precum Dans tătar, Pe Argeș în sus, Variațiuni simfonice pe un cântec de Anton Pann, apoi apelul la idei sonore personale în restul lucrărilor simfonice, cu revenirea la izvoarele muzicii psaltice autohtone, cu apelul la eterofonia muzicii populare și la unisonurile practicii muzicii vechi religioase) Theodor Grigoriu a dat la iveală Omagii lui Enescu, Orchestrațiile la lieduri și suita Impresii din copilărie- obținând acea frescă a meditației grave cu adânci rădăcini
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
e de mirare că, în ultimele decenii, aparițiile au constat doar în reproduceri școlare ale edițiilor mai vechi, iar exegeza a fost nesemnificativă. Doar cercetătorii activității sale de muzicolog au intrat în posesia unui nou instrument de lucru: Bibliografia tipăriturilor psaltice ale lui Anton Pann, realizată de Grigorie Băbuș (Editura Cristiana, București, 2002). Am făcut această (cam) lungă introducere, spre a semnala cititorului o nouă ediție din opera lui Anton Pann. Spitalul amorului sau Cântătorul dorului, alcătuită și tipărită inițial de
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
de Gheorghe Ciobanu în 1955 (nu 1954, cum greșit scriu, de trei ori, autorii prezentei ediții, la p. 6, 9 și IX), la ESPLA, în care textele cuprinse în Spitalul amorului erau însoțite de o primă transpunere a vechii notații psaltice în notația europeană. Noua versiune de la Editura Compania, realizată prin colaborarea dintre Nicolae Gheorghiță, autor al unor Cuvinte lămuritoare despre vechea muzică profană la noi, Petru Romoșan, căruia îi aparține mica antologie critică, Virgil Nanu, autorul transcrierilor psaltice, și, nu
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]