164 matches
-
trimiteri la oracularul nietzscheean, îl exprimă versurile ulterioare, din Imn (1974), Cartea zilelor (1975), Cartea nopților (1977), Recitativ (1980), Relief (1981) ș.a. Traducătoare din Paul Claudel (Cinci mari ode) și din Friedrich Nietzsche (Așa grăit-a Zarathustra), T. cultivă simfonismul psaltic îmbibat de aluzii mitologice și religioase, călătorind în timp și în geografii spirituale unde supraabundența, grandilocvența și poza profetică amenință să sufoce miezul sensibil al viziunilor. Acumularea marilor teme orfic-biblice în recitativul amplu, croit pe tiparul „marelui fluviu” al lui
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
istorico- culturale ale unei sărbători, tind spre conservatorism. E un lucru deosebit că în fiecare an Școala Normală, prin intermediul unor oameni deosebiți, readuce acea nostalgie după trecut în sufletul fiecăruia dintre noi. In cadrul expoziției au fost prezentate și cântece psaltice, populare sau din repertoriul internațional, jocuri populare, scenete, de către elevii Școlii Normale care nu au uitat să meargă și la masa ursitelor. Ce-i drept, cu regrete după covașă și plăcintă cu bostan și varză, dar nu și după usturoi
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
fixate de catedră de specialitate din liceu, din tematica aprobată de Comisia națională de specialitate; ● prezentarea și motivarea teoretică a lucrării; g) la seminariile teologice: ... ● dogmatica - proba scrisă; ● studiul biblic al Vechiului și Noului Testament - proba scrisă; ● tipic și muzica psaltica - proba practică; ● predică și cateheza - proba practică; h) la seminariile teologice, specializarea patrimoniu: ... ● dogmatica - proba scrisă; ● studiul biblic al Vechiului și Noului Testament - proba scrisă; ● executarea unei lucrări practice în specialitate; i) la liceele pedagogice: ● lecție finală la o disciplină
METODOLOGIE din 29 august 2001 de organizare şi desfăşurare a examenului pentru obţinerea certificatului de competente profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137890_a_139219]
-
lucrarea elaborată; ● notă pentru prezentarea și motivarea teoretică a lucrării; g) la seminariile teologice: ... ● notă pentru proba scrisă la dogmatica; ● notă pentru proba scrisă la studiul biblic al Vechiului și Noului Testament; ● notă pentru proba practică la tipic și muzica psaltica; ● notă pentru proba practică la predică și cateheza; h) la seminariile teologice, specializarea patrimoniu: ... ● notă pentru proba scrisă la dogmatica; ● notă pentru proba scrisă la studiul biblic al Vechiului și Noului Testament; ● notă pentru executarea unei lucrări practice în specialitate
METODOLOGIE din 29 august 2001 de organizare şi desfăşurare a examenului pentru obţinerea certificatului de competente profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137890_a_139219]
-
fixate de catedră de specialitate din liceu, din tematica aprobată de Comisia națională de specialitate; ● prezentarea și motivarea teoretică a lucrării; g) la seminariile teologice: ... ● dogmatica - proba scrisă; ● studiul biblic al Vechiului și Noului Testament - proba scrisă; ● tipic și muzica psaltica - proba practică; ● predică și cateheza - proba practică; h) la seminariile teologice, specializarea patrimoniu: ... ● dogmatica - proba scrisă; ● studiul biblic al Vechiului și Noului Testament - proba scrisă; ● executarea unei lucrări practice în specialitate; i) la liceele pedagogice: ● lecție finală la o disciplină
ORDIN nr. 4.320 din 29 august 2001 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului pentru obţinerea certificatului de competente profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137889_a_139218]
-
lucrarea elaborată; ● notă pentru prezentarea și motivarea teoretică a lucrării; g) la seminariile teologice: ... ● notă pentru proba scrisă la dogmatica; ● notă pentru proba scrisă la studiul biblic al Vechiului și Noului Testament; ● notă pentru proba practică la tipic și muzica psaltica; ● notă pentru proba practică la predică și cateheza; h) la seminariile teologice, specializarea patrimoniu: ... ● notă pentru proba scrisă la dogmatica; ● notă pentru proba scrisă la studiul biblic al Vechiului și Noului Testament; ● notă pentru executarea unei lucrări practice în specialitate
ORDIN nr. 4.320 din 29 august 2001 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului pentru obţinerea certificatului de competente profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137889_a_139218]
-
cântării bisericești și a tipicului, a slujit în mod neîncetat ca salariat și pensionar peste 55 de ani. Anul 1999 aduce un alt cântăreț cu „școală”, în persoana tânărului localnic Țițeică Florin Victor. Dotat cu calități deosebite pentru executarea muzicii psaltice, foarte bun cunoscător al notației muzicale bisericești, s-a format la Școala de cântăreți bisericești a Episcopiei Sloboziei și Călărașilor „Roman Melodul”, din Călărași. Fire ambițioasă își completează studiile liceale la Liceul Alexandru Odobescu din Lehliu Gară iar mai apoi
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de asemenea colindele lui bucurându-se de mare popularitate (˝La Vitleem˝, ˝Mărire-ntru cele înalte˝, ˝Ne lasă
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
tipărite la București sau în Moldova sunt traduse din slavonă. Îndreptările de la o edițiune la cealaltă se fac în acord cu anumite uzajuri împământenite. Totuși, în ciuda textelor slave, glasurile - tonurile sau viersurile muzicale - din ce în ce mai folosite sunt cele bizantine grecești: muzica psaltică. Pe lângă devoțiunile tipic slave, precum acatistele clasice, românii au și altele, precum "Te Deum", împrumutat ritului latin, care la rândul său l-a împrumutat ritului galic. În mănăstirile românești s-au compus diferite acatiste, nu numai pentru sfinți locali, dar
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
monarhiei, a intrat la școala primară, absolvind opt clase în 1957. În anul 1957, fiind în vârstă de numai 16 ani, a intrat ca frate la Mănăstirea Slătioara, în vremea stăreției ieroschimonahului David Bidașcu. El urmase cursurile școlii de muzică psaltică de la mănăstire, părinții săi dorind să-l facă cântăreț bisericesc. După cum a afirmat ulterior, a ales calea monahală pentru că dacă ar fi devenit cântăreț ar fi cântat doar sâmbăta și duminica, pe când ca monah avea posibilitatea să cânte muzică religioasă
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]
-
din România. O săptămână mai târziu, de ziua Sf. Prooroc Avacum (26 noiembrie 1968), este hirotonit ierodiacon de către PS Episcop Silvestru Onofrei. De atunci, și-a împărțit timpul între ascultările mănăstirești și slujbele bisericești. Este desemnat ca profesor de muzică psaltică pentru monahii de la Mănăstirea Slătioara. La 31 iulie 1981, de ziua Sfântului Evdochim, chiar în ziua lăsatului de sec pentru postul Nașterii Maicii Domnului, este hirotonit ieromonah de către P.S. Silvestru Onofrei. A urmat la data de 25 aprilie 1984 alegerea
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]
-
„Nicolae Lungu” este o formație specializată în muzică sacră. Corul poartă numele compozitorului Nicolae Lungu. Cantarea corala armonico-polifonica După ce multă vreme muzica din Biserica noastră a fost exclusiv monodică (psaltică), începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea, asistăm la apariția unui fenomen nou: cântarea corală armonico-polifonică. Demn de remarcat este faptul că această muzică polifonică a intrat în România pe ușa sfintei Biserici, primele încercări corale fiind de
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Astăzi muzică bizantina este prezentă doar în serviciul liturgic din bisericile ortodoxe, întâlnită sub numele de "psaltica". Deși unele biserici ortodoxe autocefale, cum ar fi Biserică Ortodoxă Rusă, nu mai folosesc acest gen de muzică, fiind înlocuită cu muzica corala specifică lumii occidentale, în urma reformei tarului Petru cel Mare, psaltica rămâne un simbol viu al strălucirii teoforice
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
din bisericile ortodoxe, întâlnită sub numele de "psaltica". Deși unele biserici ortodoxe autocefale, cum ar fi Biserică Ortodoxă Rusă, nu mai folosesc acest gen de muzică, fiind înlocuită cu muzica corala specifică lumii occidentale, în urma reformei tarului Petru cel Mare, psaltica rămâne un simbol viu al strălucirii teoforice (termen care desemnează artă bizantina ca fiind o artă ecleziastica care încearcă să exprime o frumusețe transcedentală, Dumnezeiasca, originală și unică) a artei bizantine ortodoxe. Muzică psaltica bizantina este prin esență o muzică
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
în urma reformei tarului Petru cel Mare, psaltica rămâne un simbol viu al strălucirii teoforice (termen care desemnează artă bizantina ca fiind o artă ecleziastica care încearcă să exprime o frumusețe transcedentală, Dumnezeiasca, originală și unică) a artei bizantine ortodoxe. Muzică psaltica bizantina este prin esență o muzică exclusiv omofona și melodica (exclude armonia sau cântarea pe mai multe voci). Etimologic, cuvantul "muzică" este de origine grecescă, luându-și numele de la "muse" (termen care mai tarziu are un înțeles mai larg desemnând
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
forma grupuri de cântăreți conduse de un protopsalt, care era cel mai mare și de regulă cântă cel mai frumos. În istoria muzicii bizantine din cartea Antologhion Paisian, tomul I (editură Sofia, București, 2005), găsim prefațat: Notația timpurie a muzicii psaltice bizantine era foarte complicată, datorită existenței unui mare număr de semne care astăzi sunt necunoscute. Începând cu perioada cucuzeliană aceste semne sunt concretizate teoretic, dar tot rămâne un număr mare de interpretări muzicale personale care diferă de la psalt la psalt
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
existenței unui mare număr de semne care astăzi sunt necunoscute. Începând cu perioada cucuzeliană aceste semne sunt concretizate teoretic, dar tot rămâne un număr mare de interpretări muzicale personale care diferă de la psalt la psalt. Odată cu reforma hrisantică semnele muzicale psaltice se reduc ca număr și li se stabilesc o lucrare practică propriu-zisă, iar notația rămâne cea cucuzeliană. Aceste semne se numesc neume și diferă foarte mult de notația occidentală (care este pe portativ) deoarece semnul nu arata notă propriu-zisă pe
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
semnul nu arata notă propriu-zisă pe care psaltul trebuie să o execute, ci ea trebuie dedusa din poziția pe care o au celelalte semne (că un fel de numărare),pe când în muzică occidentală știm exact notă pe care o cântam. Psaltica are opt glasuri sau ehuri, fiecare cu o tonica și scară (gamă) proprie, iar gamă se scrie astfel: NI PA VU GA DI KE ZO NI corespondent în muzică liniară cu DO RE MI FĂ SOL LA ȘI DO. Cântarea
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
are opt glasuri sau ehuri, fiecare cu o tonica și scară (gamă) proprie, iar gamă se scrie astfel: NI PA VU GA DI KE ZO NI corespondent în muzică liniară cu DO RE MI FĂ SOL LA ȘI DO. Cântarea psaltica are o notație proprie. Semnele muzicii psaltice se împart în semne urcătoare, semne coborâtoare și semne temporale și ison. Astfel, isonul nici nu urca, dar nici nu coboară - păstrează același sunet. Semnele urcătoare sunt: oligonul care urcă un ton, petasti
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
o tonica și scară (gamă) proprie, iar gamă se scrie astfel: NI PA VU GA DI KE ZO NI corespondent în muzică liniară cu DO RE MI FĂ SOL LA ȘI DO. Cântarea psaltica are o notație proprie. Semnele muzicii psaltice se împart în semne urcătoare, semne coborâtoare și semne temporale și ison. Astfel, isonul nici nu urca, dar nici nu coboară - păstrează același sunet. Semnele urcătoare sunt: oligonul care urcă un ton, petasti care urcă un ton cu putere, cu
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
și argonul care se folosește împreună cu oligon supra kendime. Interesant este că în serviciul de cult din Biserică muzică bizantina se cântă fără instrumente, acestea fiind folosite doar la curtea împăratului sau la banchete. Adevărată emblemă a artei bizantine, muzica psaltica este după părerea unora muzică care găsește calea cea mai rapidă către sufletul celui care o asculta sau cântă, deoarece este o muzică care exprimă o frumusețe cerească, hristologică și o frumusețe a unui imperiu care nu a apus, ci
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
Sf. Spiridon Nou (1940-1947); conferențiar titular pentru muzica bisericească, Ritual și Tipic la Institutul Teologic Universitar (1949-1976) și dirijor al Coralei Patriarhiei (1947- 1985); membru al Uniunii Compozitorilor din România. A publicat manuale didactice, studii și articole, Iucrari de muzică psaltica și corala reli-ioasa, de muzică vocală și corala etc. Manuale: - Carte de muzică pentru clasele I-VII secundare și pentru clasele I-IV ale liceelor comerciale, București, 1936-1947 (cu pește 1,000 de pagini, mai multe ediții - în colaborare cu
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
în comun a poporului în biserică, în ST, ăn. III, 1951, nr. I-2, p.18-35; - Cântarea în comun ca mijloc de înțelegere a dreptei credințe, în BOR, ăn. LXX, 1952. nr. 11-12, p. 890-899; - Problema transcrierii și uniformizării cântării psaltice în Biserică noastră, în ST, ăn. VIII, 1956, nr. 3-4, p. 241-249, - Combaterea inovațiilor în recitativul liturgic, în ST, ăn. IX, 1957, nr. 7-9, p. 562-573. Muzică psaltica: - Gramatică muzicii psaltice. Studiu comparativ cu notația liniară, București, 1951, 206 p.
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
ăn. LXX, 1952. nr. 11-12, p. 890-899; - Problema transcrierii și uniformizării cântării psaltice în Biserică noastră, în ST, ăn. VIII, 1956, nr. 3-4, p. 241-249, - Combaterea inovațiilor în recitativul liturgic, în ST, ăn. IX, 1957, nr. 7-9, p. 562-573. Muzică psaltica: - Gramatică muzicii psaltice. Studiu comparativ cu notația liniară, București, 1951, 206 p. (în colaborare cu Pr. Gr. Costea și Ion Croitoru); Cântări liturgice omofrone și cântări la catcheze, pe ambele semiografii suprapuse, București, 1951, 118 p. (în colaborare cu Anton
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
nr. 11-12, p. 890-899; - Problema transcrierii și uniformizării cântării psaltice în Biserică noastră, în ST, ăn. VIII, 1956, nr. 3-4, p. 241-249, - Combaterea inovațiilor în recitativul liturgic, în ST, ăn. IX, 1957, nr. 7-9, p. 562-573. Muzică psaltica: - Gramatică muzicii psaltice. Studiu comparativ cu notația liniară, București, 1951, 206 p. (în colaborare cu Pr. Gr. Costea și Ion Croitoru); Cântări liturgice omofrone și cântări la catcheze, pe ambele semiografii suprapuse, București, 1951, 118 p. (în colaborare cu Anton Uncu). - Cântări la
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]