837 matches
-
se explică de ce, deși invocați, mitropolitul Dosoftei și Miron Costin sunt, totuși, lăsați pe dinafara acestei Istorii. Acestui deficit i se adaugă un criteriu pe care istoricul nu-l numește, dar îl are destul de frecvent sub ochi: relevanța. Căci după Psaltirea versificată și după Viața lumii a urmat, în realitate, o sincopă de mai bine de un secol. Ambele condiții sunt verificate prin inducție (pp. 9 - 13). Mihai Zamfir aduce exemple copleșitoare, de natură comparatistă. Raționamentul se dovedește curat de la un
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
Sportul, scor 4-2” (buzznews.ro) etc. Ca de obicei, retorica știrilor sportive și cea a cronicii rutiere se întâlnesc în evocarea dezastrelor. Verbul a spulbera (din lat. *expulverare, Dicționarul limbii române, DLR, tomul X, Litera S, 1994) e atestat în Psaltirea lui Dosoftei („negură spulbără cu mâna”), ca și substantivul spulberare („Vă veț duce cum să duce pravul. Și cu grîul n-iț cădea-n fățare, Că veț fi suflaț cu spulbărare. Și la giudeț nu vă s-afla locul Să
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
cea musulmană. Dar unele monumente sunt și în afara zidurilor și la ele poposim mai întâi: la Mormântul regelui David și la Biserica Adormiri Maicii Domnului, alăturate, ca o alăturare biblică a Vechiului și Noului Testament. Psalmii lui David, preluați în Psaltirea creștină, i-au inspirat lui Igor Stravinsky Simfonia Psalmilor, iar când, cu un an și ceva în urmă, Ioan Tugearu a montat pe scena Operei bucureștene un spectacol pe această partitură, nici măcar nu a visat că va poposi, nu peste
La Ierusalim by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6628_a_7953]
-
de pe la sfârșitul sec. XVI, pe adecă”. Interjecția e de origine sudslavă (bulgară) și apare în textele vechi cu funcții similare celor actuale: „Iată, amu plata voastră multă e la ceriure” (Tetraevanghelul lui Coresi, în DA); „Iată păgânii încordară arce” (Dosoftei, Psaltirea, în DA). În limba contemporană iată e caracteristic limbajului standard și chiar registrului cult (spre deosebire de echivalentele sale populare și colocviale: iacătă, iaca, uite...); probabil că explicația acestei plasări stilistice e tocmai tradiția utilizării sale în limba veche. Mai multe texte
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
viitorului, / în dezmărginire, încolțeau cărțile din spinii / cuvintelor”. Viața lăuntrică, materie primă a lirismului, apare congruentă cu textul sacru, confruntîndu-se ca atare cu cotidianul anost. E un impact aici între absolutul Scripturii și contingentul bietei noastre viețuiri fenomenale: „citeam în Psaltirea / picată cu ceară. ploaia aceea neîncetată. ia să mai / răbdăm un pic / mi-am zis. oameni uzi, grăbiți prin ploaie, / alergau fără țintă”. Dincolo de acest orizont al scrisului plin de devoțiune, întîlnim semnele mai cutezătoare ale unui fabulos care, fără
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
de a oferi un util instrument de lucru nu doar publicului român, ci, mai ales, celui italian. La rîndul său, acest compendiu de gramatică, prima lucrare de acest gen adresată publicului străin, purtînd drept moto celebrele stihuri de început ale Psaltirii lui Dosoftei, este precedat de o scurtă prezentare istorică (Della lingua romanesca în generale. Sua fisionomia ed attuali sue condizioni) care demonstrează profundă comprehensiune a autorului față de limbă și istoria patriei sale adoptive. Compendiul în sine reprezintă o încercare onestă
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
noi odată. Mă întreb dacă d[omnu]l Bianu s-a întors încă din concediu? Am de vorbit cu el despre o descoperire de un interes oarecare. Regret foarte mult că n-ai putut găsi un exemplar din Sbieranu despre Psaltirea ci despre Codicele Voronețean. Este tipărită de Acad[emia]Rom[ână], la Cernăuți, în anul 1885, și am numaidecât nevoie de această carte pentru o săptămână sau 10 zile. Dacă ai putea să-mi faci rost de un exemplar, fie
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
la catapeteasma spinului aminului. Crucea-n piatră netăiată piatra-n stâncă împilată stânca-n munte răstignită zac și tac în stalagmită lacrima neîntrupată. Dalta/fulger n-a ajuns mutul azimut ascuns sunetul în șlefuire literele la galere legănând într-o psaltire un copil ca un pistil sânge-ntors din alte sfere. L-au lăut l-au înfășat /fluture în sfânt altar/ și l-au dat la închinat trecut pe la subțioară de fecioară în altar. Buzele de schitmonah umblau sânul sterp smerit seceta
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
Horia Zilieru Teamă mi-e că vine-un mâne că trec lume-n altă lume și în urma mea rămâne numai umbra altui nume. Deschide graiul psaltire într-o limbă mai bătrână de adânca învățare nici o slovă nu rămână la vorbire cerșetoare. Pune sonda trandafire aburilor din țărână cât suspină în stupină o leoaică de albină filtre cu hemoglobină după rang a împărți la înalte-mpărății pe
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
albaștri. am stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
literaturii românești de la începutul veacului al XIX lea, alături de Eliade și Ion Câmpineanu. El a încercat să așeze școala românească pe alte precepte decât cele impuse de biserică, unde dascălii ZIUA LIMBII ROMÂNE 31 august greci îi învățau pe copii psaltirea. Influențat de curentele postrevoluționare din Franța, unde fusese de câteva ori, el înființează pe moșia sa din satul Golești Muscel (lângă Pitești) o școală gratuită pentru oricine voia să se înscrie. Elevii puteau fi copii de boieri, negustori și chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Mihai Eminescu’’ din New York condus de Preot Prof. Univ. Dr. și scriitor Theodor Damian, l-am cunoscut pe Dumitru Ichim, Preot Dr. și poet din Kitchner, Ontario, Canada, care venise să-și lan seze, cea mai recentă carte de poezii, Psaltirea apocrifă a dreptului Iov. Aveam, la scurt timp să aflu că părintele Dumitru Ichim se născuse în comuna Dărmănești, jud. Bacău, tocmai acolo unde odinioară tatăl meu, Preotul Constantin Sârbu fusese preot, iar Dumitru Ichim (pe atunci aproape absolvent al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
atace trandafirul, Treziți copiii, spuneți-le clar Că a sosit minutul milenar Să vă spălați pe suflete cu har și să înapoiați, golit, potirul Ce duce-n Dumnezeu la ora șapte. Veniți și încărcați-vă-n priviri Parfumuri dense amintind psaltiri Scrise de fluturii ninși pe cetate La ora inefabilei jertfiri. în zori o să ne-atace trandafirul, Deja țintește sufletu-mi stingher, în focul lui m-arunc cu patrafirul Cusut din fir de stea și plătesc birul De-a fi-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acte purtând grele sigilii semnate de domni ca Ion Vodă cel Cumplit, Duca Vodă sau de mari boieri, ca Miron Costin. împătimitul colecționar bibliofil achiziționase o altă serie de rarități: Biblia lui Șerban Cantacuzino (1688), Pravila lui Vasile Lupu (1646), Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1683), opere ale lui Dimitrie Cantemir, printre care Descrierea Moldovei (1771) ș.a. Simona Cioculescu ne dezvăluie un veritabil tezaur cultural-literar, care odată va trebui să fie expus. Să trecem acum la partea, după opinia mea
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind astfel unitatea spirituală a acestui popor. Dintre exponatele acestei săli menționăm: „Cazania a II-a” („Cartea românească cu învățătură”) tradusă în Șchei de protopopii Iane și Mihai; „Psaltirea”, „Sbornicul”, „Octoihul” ș.a. Aceste cărți au înscris în cultura română după aprecierea lui Lucian Blaga „întâiul mare poem al unui neam”.
Diaconul Coresi [Corola-blog/BlogPost/96633_a_97925]
-
Istria, iar În timpul Imperiului, făceau parte din Iliric: Noricul, Panonia, Dalmația, Moesia și cele două Dacii de peste Dunăre”. În Încheiere prezint cîteva scrieri mai vechi În limba română. Voi Începe cu o poezie a lui Mircea cel Bătrân, păstrată În Psaltirea Scheiană (pag. 242) SE Aș FI șTIOT TRAI ELIS O MEARGE INTRU ANGI O IROI șI IO MERȘE ICI I AȘI DZICE I SVINTA ISIS ISTE GEAT ID CE A SCRIS În graiul de azi ar suna cam așa: De
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
lui Cantemir, cred că vom mai avea de așteptat, există toate șansele de a fi în continuare victimele aproximărilor amatoristice și ale surselor stabilite după ureche. Singura operă literară a lui Cantemir se află în aceeași tragică izolare ca și Psaltirea în versuri a lui Dosoftei: un blestem pare a fi apăsat asupra scriitorilor noștri din epoca medievală. Capodoperele lor au rămas necunoscute publicului și au fost descoperite cu întîrziere de secole. Dacă, de bine de rău, Psaltirea Mitropolitului Dosoftei a
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
izolare ca și Psaltirea în versuri a lui Dosoftei: un blestem pare a fi apăsat asupra scriitorilor noștri din epoca medievală. Capodoperele lor au rămas necunoscute publicului și au fost descoperite cu întîrziere de secole. Dacă, de bine de rău, Psaltirea Mitropolitului Dosoftei a circulat într-un cerc restrîns de inițiați, fiind și singura operă tipărită, Istoria ieroglifică vede lumina tiparului abia la finele secolului al XIX-lea (ediția Academiei din 1883), cam în același timp cu ediția modernă a Psaltirii
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
Psaltirea Mitropolitului Dosoftei a circulat într-un cerc restrîns de inițiați, fiind și singura operă tipărită, Istoria ieroglifică vede lumina tiparului abia la finele secolului al XIX-lea (ediția Academiei din 1883), cam în același timp cu ediția modernă a Psaltirii în versuri (ediția Ion Bianu, 1887). Tot pe atunci va fi aflat publicul românesc și de Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, publicată fragmentar în deceniul VIII al secolului al XIX-lea. Ca și Psaltirea în versuri, ca și Țiganiada, romanul lui
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
în același timp cu ediția modernă a Psaltirii în versuri (ediția Ion Bianu, 1887). Tot pe atunci va fi aflat publicul românesc și de Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, publicată fragmentar în deceniul VIII al secolului al XIX-lea. Ca și Psaltirea în versuri, ca și Țiganiada, romanul lui Cantemir rămîne, la rîndul lui, într-o absolută izolare, fără precursori și fără urmași, produs al unei minți geniale și imposibil de integrat în vreo serie stilistică ori cronologică.
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
America), avea o prefață de John Woodbridge și o suită de „Versuri introductive”: poeme și anagrame inspirate de numele „Bradstreet” și „Bartas”, compuse de mai mulți clerici, pastorii și învățătorii bisericilor fiind inventivi la potrivirea cuvintelor, după cum stă deja mărturie Psaltirea de la Golf, cât și elegiile sau rimele de la începutul cărțuliilor cu predici. Tipărit „departe în Londra abrutizată, pentru o coroană ce sun-a gol”, cum spune Berryman, textul poeziilor era viciat de erori, motiv în plus ca autoarea, în maniera
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
de structura profundă a textului: pentru a însemna literatură opera ar trebui să fie expresia unei individualități marcate, a unei subiectivități afișate și asumate în mod conștient.” În consecință, prima operă care „satisface minimum necesar edificării unei literaturi europene” fiind Psaltirea în versuri a lui Dosoftei, „literatura română începe în anul 1673”, adaugă autorul. Dacă până acum, istoricii literari considerau drept început, fie scrierile în slavonă, ba chiar și cele în latină și în greaca nouă („suflet românesc în limbă slavă
Când începe literatura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4046_a_5371]
-
trecem. Și să ne întoarcem la sacrificarea unui secol și jumătate de literatură română. În 1673, e foarte probabil și ca Miron Costin să fi scris poemul său Viiața lumii. E un poem în spirit medieval și biblic, ca și Psaltirea în versuri, pe care eu îl găsesc mult mai impregnat de acea „subiectivitate afișată și asumată conștient” reclamată ca marcă a literaturii de Mihai Zamfir decât Psaltirea, care versifică în limba română, pe modelul lui Kochanovski, psalmii biblici. Sensibilitatea lui
Când începe literatura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4046_a_5371]
-
său Viiața lumii. E un poem în spirit medieval și biblic, ca și Psaltirea în versuri, pe care eu îl găsesc mult mai impregnat de acea „subiectivitate afișată și asumată conștient” reclamată ca marcă a literaturii de Mihai Zamfir decât Psaltirea, care versifică în limba română, pe modelul lui Kochanovski, psalmii biblici. Sensibilitatea lui Costin este aceea prăpăstioasă de la finele Evului Mediu (s-a vorbit chiar de baroc). A lui Dosoftei, în schimb, nu arată nici o „individualitate marcată”. Și dacă nu
Când începe literatura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4046_a_5371]
-
urmă răsăritul Cu prea aproape-în față asfințitul. Epitemia Trezire/ penitență la trezire O dată cu păcatul împăcată Cum fu și nu proorocirea dată Pe-un dublu fir. Nouă pre noi clavire Ne dau o noapte tragerii pe roată Până rămânem petec de psaltire Din stricăciune o milostivire Să ne așeze-în har ființa toată Cât ține răstignită lumânarea / Canonul ei e carnea ta umilă/ Un țipăt și aleargă-întunecarea Mioapa și cucernica feștilă Sfințirea untdelemnului ce arde La semnul mut al sfintei Hildegarde. în spatele oglinzii
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]