KorAP: Find »[drukola/base=psihoactiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...87 >

2,166 matches

Corola-llms4eu/Law/253794

în perioada de implementare a Strategiei Naționale Antidrog 2013-2020 au fost influențate de efectele determinate de punerea în aplicare a modificărilor legislative, dedisponibilitatea locurilor la tratament substitutiv de tip opioid, precum şi de menţinerea interesului pentru consumul de noi substanţe psihoactive. Cel mai mare impact asupra evoluției indicatorului a fost determinat, începând cu anul 2014, de aplicarea prevederilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul intrării în

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
tipul drogului care a cauzat problema medicală, s-a menţinut aproximativ aceeaşi distribuţie a solicitărilor de asistenţă, preponderent disputată între cele trei tipuri de substanțe care domină tabloul asistenţei pentru dependenţa de droguri din România (canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive), în anul 2019 având loc o consolidare a poziţiei deţinute de canabis, care ajunge să totalizeze peste 50% dintre cererile de tratament. Numărul de beneficiari aflați în tratament substitutiv de tip opioid a atins un maximum în anul 2019 (1905

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
în tratament substitutiv de tip opioid a atins un maximum în anul 2019 (1905 cazuri 7 ). Ulterior creşterii semnificative, înregistrate în anul 2014 (cu 52,9%) și explicateprin revenirea consumatorilor de heroină la vechiul model de consum, după experimentarea noilor substanțe psihoactive, cererea de tratament substitutiv de tip opioid a prezentat ritmuri de dinamică în lanţ relativ mici, dar care conturează o tendință ascendentă pentru ultima perioadă de implementare a SNA 2013-2020. Analizând această evoluție în paralel cu cea a cererii de

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
dacă în perioada 2005-2012 cazuistica era dominată de opioide (cu o pondere de 57,4% din totalul admiterilor la tratament), în perioada de implementare a SNA 2013-2020, solicitările adresate serviciilor de tratament s-au diversificat fiind distribuite între canabis, noi substanțe psihoactive și opioide, acestea din urmă înregistrând o pondere de 32,5%. Bolile infecţioase asociate consumului de droguri Nivelul scăzut al disponibilităţii tratamentului de substituţie pentru dependenţa de opiacee şi scăderea numărului echipamentelor sterile distribuite prin programele de schimb de seringi, precum

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
de Institutul Naţional de Statistică Raport Naţional privind situaţia drogurilor în România 2019. Disponibil la: http://ana.gov.ro/wp- content/uploads/2020/01/RN_2019_15.01.20.pdf crescut de la 5,5%, la sfârșitul anului 2013, la 12,8% la sfârșitul anului 2019. Pentru întreaga perioadă analizată, heroina, canabisul și noile substanțe psihoactive reprezintă principalele droguri declarate ca fiind consumate, la depunerea în penitenciar. Persoanele private de libertate consumatoare de droguri pot beneficia de același tip de servicii disponibile și în comunitate, serviciile de asistență fiind acordate atât de cătrepersonalul specializat al Administrației

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
tendințe ca și în comunitate și, în corelație cu drogul de consum autodeclarat la depunerea în penitenciar, cererea de tratament a fostdeterminată, preponderent, de consumul de opiacee, acesta fiind urmat de consumul de canabis și de cel de noi substanțe psihoactive. Având în vedere dezvoltarea serviciului de tratament substitutiv de tip opioid, numărul beneficiarilor programului de menținere a abstinenței cu metadonă, acordat în regim privativ de libertate, a crescut de 5 ori în perioada de implementare a SNA 2013-2020, respectiv de

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
sau în curs de aplicare de România prin modificări ale legislației naționale, impuse de adoptarea Directivei (UE) 2017/2103 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog” și de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului; Acte normative de referință România a adoptat gradual, alături de alte state şi în special Statele Membre ale Uniunii Europene, un ansamblu de măsuri legislative destinate construcţiei şi

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
Regulamentul (UE) 2017/2101 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1920/2006 în ceea ce privește schimbul de informații, sistemul de alertă timpurie și procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactive; Directiva (UE) 2017/2103 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog” și de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului; Regulamentul delegat

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
informații, sistemul de alertă timpurie și procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactive; Directiva (UE) 2017/2103 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog” și de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului; Regulamentul delegat (UE) 2018/729 al Comisiei din 26 februarie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr.

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
nr. 339 din 5 decembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 194 din 7 noiembrie 2011 republicată, privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actele normative în vigoare, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
drogurile naturale, cât și pentru cele sintetice, rămâne foarte ridicată. Consumatorii au acces la o mare varietate de produse de puritate și potență ridicate, care sunt echivalente ca preț sau mai ieftine decât au fost în ultimul deceniu. Noile substanțe psihoactive (NSP) devin o problemă tot mai persistentă, cocaina are un rol în creștere în problematica europeana a drogurilor și există un potențial ridicat pentru consumul de heroină. Asistăm la apariția unor noi substanțe de tip opioid sintetic - 6 noi derivați

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
Europa a devenit un producător major de canabis și droguri sintetice și, într-o oarecare măsură, este un furnizor global de MDMA și amfetamină. China este, de asemenea, importantă ca țară sursă a precursorilor de droguri și a noilor substanțe psihoactive. În unele țări precum Maroc, Turcia și cele din Balcanii de Vest, există grupări de criminalitate organizată care sunt strâns legate de grupurile etnice care locuiesc în UE, fapt ce influențează dinamica aprovizionării cu droguri. Africa are un rol în

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
Acestea acționează transfrontalier și exploatează lacunele și diferențele în reglementarea și controlul drogurilor la nivel național. În acest context, modelele de consum (amplitudinea consumului de droguri, ritmul în creștere al consumului în ultimul an/ultima lună, revigorarea interesului pentru noile substanţe psihoactive, evoluţia consumului de canabis, asocierea diferitelor comportamente adictive la vârsta adolescenței) corelate cu disponibilitatea și diversificarea pieței drogurilor reprezintă, la nivel național, din perspectiva impactului asupra sănătății și siguranței publice, problema abordată de această strategie. Fenomenul se accentuează în condițiile

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
în mediul penitenciar există o probabilitate crescută pentru consumul de droguri și, de asemenea, pentru practicarea unor forme riscante de consum, cum este cel injectabil. Dificultățile în a face față încarcerării, disponibilitatea drogurilor și mai ales creșterea prezenței noilor substanțe psihoactive agravează problemele inerente consumului de droguri, însă detenția poate oferi și oportunități pentru tratament și reabilitare. Domeniu prioritar PREVENIRE Obiectiv general 1: Consolidarea sistemului naţional de prevenire ce cuprinde totalitatea programelor, proiectelor şi intervenţiilor de prevenire (contextuală, universală, selectivă și

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
deja o serie de surse de date, prin care se obțin informații valide, este nevoie este un sistem integrat și flexibil, care să se poată adapta la realitatea dinamică și în schimbare a pieței drogurilor și a consumului de substanțe psihoactive și la apariția unor noi dependențe determinate de factori, precum noile tehnologii. Obiective specifice: Dezvoltarea și implementarea instrumentelor de supraveghere epidemiologică pentru a obține și a analiza cele mai recente date privind modelele și tendințele survenite în consumul de droguri

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
și cooperare sporite în materie de droguri cu state terțe, organizații europene și internaționale. Evoluții în implementarea strategiei naționale în materie de droguri, legislație, mecanisme de coordonare și estimări ale cheltuielilor publice. Sistemul național de avertizare timpurie privind noile substanțe psihoactive. Vizibilitatea temelor de politici publice în domeniul drogurilor. XI. IMPLICAŢII PENTRU BUGET Identificarea şi dezvoltarea mecanismelor financiare, inclusiv a componentelor legislative pentru punerea în aplicare a acestora, va contribui la consolidarea rolului instituţiilor naţionale implicate şi creşterea capacităţii de reacţie

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
Naţională Antidrog 10.3. Dezvoltarea sistemului de avertizare timpurie (EWS) 10.3.1. Participarea în Sistemul european de avertizare timpurie privind schimbul de informaţii, evaluarea riscurilor şi controlul noilor substanţe 2022-2026 - număr notificări Raport anual anual Agenţia Națională Antidrog 10.3.2. Monitorizarea noilor substanțe psihoactive detectate la nivelul laboratoarelor specializate din România 2022-2026 - număr substanțe anual Agenţia Națională Antidrog Ministerul Sănătăţii 10.3.3. Informarea factorilor de decizie cu privire la implementarea Programului de măsuri pentru combaterea comercializării şi consumului substanţelor/ produselor noi, cu efecte psihoactive, dăunătoare

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
substanțe psihoactive detectate la nivelul laboratoarelor specializate din România 2022-2026 - număr substanțe anual Agenţia Națională Antidrog Ministerul Sănătăţii 10.3.3. Informarea factorilor de decizie cu privire la implementarea Programului de măsuri pentru combaterea comercializării şi consumului substanţelor/ produselor noi, cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii 2022-2026 - număr analize semestriale anual Agenţia Națională Antidrog 65 66 ANEXA LA STRATEGIA NAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL DROGURILOR 2022-2026 III.3. COORDONARE Obiectiv general 11. Asigurarea unui concept unitar de acţiune în domeniul problematicii drogurilor şi precursorilor, monitorizarea implementării politicilor

STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 (2020) [Corola-llms4eu/Law/253794]
Corola-llms4eu/Law/260942

dispunerii măsurii internării medicale provizorii. ... 25. Astfel, Curtea reține că, potrivit art. 247 alin. (1) din Codul de procedură penală, internarea medicală provizorie se poate dispune față de suspectul sau inculpatul care este bolnav mintal ori consumator cronic de substanțe psihoactive, dacă luarea măsurii este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret și actual pentru siguranța publică. Textul anterior menționat restrânge subiecții față de care se poate lua măsura internării medicale provizorii la două categorii de persoane, și anume - bolnavii mintali și

DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/260942]
necesară pentru înlăturarea unui pericol concret și actual pentru siguranța publică. Textul anterior menționat restrânge subiecții față de care se poate lua măsura internării medicale provizorii la două categorii de persoane, și anume - bolnavii mintali și consumatorii cronici de substanțe psihoactive. Măsura se poate dispune în cursul urmăririi penale, în cursul procedurii de cameră preliminară, al judecății în primă instanță și în apel, fiind competent(ă), după caz, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța judecătorească. ... 26. Curtea

DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/260942]
o parte, acte medicale concludente, iar, pe de altă parte, expertiza medico-legală psihiatrică, fără a face distincție între obligativitatea prezentării acestora în funcție de motivul care stă la baza solicitării internării medicale provizorii - existența unei boli mintale/consumul cronic de substanțe psihoactive. Așa fiind, rezultă că legiuitorul a ales să reglementeze o alternanță a elementelor probatoriului, fie acte medicale concludente, fie expertiza medico-legală psihiatrică. Un argument în acest sens îl constituie utilizarea de către legiuitor a conjuncției disjunctive „sau“, care, în general

DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/260942]
Corola-llms4eu/Law/260635

poliției, aceste fapte fiind de cele mai multe ori elemente asociate infracțiunilor de drept penal. O altă nevoie identificată este achiziția a 200 de sisteme electronice mobile de depistare a substanțelor stupefiante în salivă. Fenomenul utilizării autovehiculelor sub influența substanțelor psihoactive a luat amploare în ultima perioadă în contextul în care structurile de poliție rutieră utilizează 131 de aparate Drugtest, reprezentând 18%, din necesarul de înzestrare al poliției rutiere. În ultimii 4 ani s-a constatat o creștere semnificativă a depistărilor

HOTĂRÂRE nr. 1.271 din 19 octombrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/260635]
în contextul în care structurile de poliție rutieră utilizează 131 de aparate Drugtest, reprezentând 18%, din necesarul de înzestrare al poliției rutiere. În ultimii 4 ani s-a constatat o creștere semnificativă a depistărilor privind conducerea autovehiculelor sub influența substanțelor psihoactive. Astfel, în urma controalelor efectuate în acest sens s-a reliefat următoarea evoluție: – în anul 2018 - 337 depistări; ... – în anul 2019 - 728 depistări; ... – în anul 2020 - 740 depistări; ... – în anul 2021 - 1.535 depistări. ... Prin achiziția unor dispozitive care dovedesc consumul

HOTĂRÂRE nr. 1.271 din 19 octombrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/260635]
urma controalelor efectuate în acest sens s-a reliefat următoarea evoluție: – în anul 2018 - 337 depistări; ... – în anul 2019 - 728 depistări; ... – în anul 2020 - 740 depistări; ... – în anul 2021 - 1.535 depistări. ... Prin achiziția unor dispozitive care dovedesc consumul de substanțe psihoactive, Poliția Română își propune să îmbunătățească rezultatele obținute în cadrul activităților de depistare și identificare a cazurilor de infracționalitate specifică în domeniul de competență, prin descoperirea conducătorilor de autovehicule care se află sub influența acestor substanțe și care pun în

HOTĂRÂRE nr. 1.271 din 19 octombrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/260635]
Corola-llms4eu/Law/253623

sau -paturi de toxicologie în structura ATI 2. - secție / compartiment ATI sau terapie intensivă pentru tratamentul de urgență a intoxicațiilor acute detox substitutiv / nonsubstitutiv și inițiere de tratament substitutiv 3. - laborator de analize medicale - compartiment de toxicologie pentru depistarea substanțelor psihoactive 4. - structură de primiri urgențe a bolnavilor cu agitație psihomotorie indusă de substanțe, intoxicație sau sevraj la substanțe psihoactive (precizați tipul structurii: UPU, CPU sau CPU-S) 5. - farmacie cu circuit închis II Linii de gardă 24/7 organizate la sediul

NORME TEHNICE din 30 martie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/253623]