226 matches
-
Multele abordări dezvoltate pot fi încă numite dinamice, deși gama de tehnici utilizate provine din multe sisteme teoretice. Terapeuții orientați spre psihoterapia dinamică scurtă sunt adesea pragmatici și eclectici și integrativi atât în ce privește metoda cât și tehnica. În general terapeuții psihodinamici acordă atenție tuturor domeniilor funcționării umanecognitiv, comportamental și afectivprecum și dimensiunilor interpretării interacțiunilor umane (Levenson și Butler, 1994; Hawkins, 1997aă. Abordarea psihodimanică încurajează pacientul să „găsească” originea conflictului sau a problemei. „Insight-ul” asupra unui eveniment sau experiențe traumatice face adesea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
acestei amintiri fiziologice. Raportarea verbală a experienței poate urma (dacă este adecvată acestor indicatori fiziologici și ideodinamici ai accesării interne a materialului semnificativ. Un cadru de bază în folosirea metodelor de semnalizare ideodinamică cu ajutorul degetului pentru rezolvarea problemelor psihologice și psihodinamice este cel prezentat mai jos (Figurile 5.1-5.3Ă împreună cu indicarea unora din problemele potențiale. Oricum, terapeuților li se reamintește că acesta este numai un ghid pentru intervențiile posibile și că trebuie să adapteze sugestiile în mod creativ pentru a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
brațul tău se ridică ușor în viitor până când Dacă pacientul semnalizează te simți potrivit de bine... scrii că nu este pregătit să renunțe data pe o tablă imaginară la simptom este necesară predin fața ta, știind că această da lucrarea psihodinamică tă poate fi oricând adusă la suprafață”. „Acum mergi în viitor (la data pe care ai scris-oă chiar dacă se poa În loc de oglindă se poate te să nu știi care este ea, și te folosi televizorul sau un vezi într-o
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
succes este cel care se poate mișca înainte și înapoi între aceste două tipuri de experiențe. Dacă pacientul este un eu observator pur atunci vor apare puține abreacții emoționale și experiența va fi în principal una cognitivă. Ceea ce în context psihodinamic nu este de mare folos. Pe de altă parte dacă pacientul este un eu experiențial aceasta poate duce la reacții iatrogene negative deoarece disocierea este minimalizată. În mod ideal pacientul ar trebui să experiențieze evenimentele istorice (sau curenteă traumatice/ conflictuale
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a factorilor aflați în afara sferei conștiente. Aceste experiențe reprimate și sentimente asociate pot fi accesate și prelucrate la nivele inconștiente (prin folosirea semnalizării ideodinamice de exempluă, minimalizând astfel problemele care apar adesea dacă se folosesc metodele de „descoperire” din psihoterapia psihodinamică clasică. Învățarea auto-hipnozei poate da pacientului sentimentul de control și este o tehnică de gestionare a stresului. Aceasta poate furniza pacientului o metodă de reducere a anxietății și decompresie, precum și de creștere a pasiunii sexuale prin imageria sexuală înainte de angajarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și familiile lor să fie consiliate educațional și suportiv. De asemenea a fost recunoscut faptul că desensibilizarea și procesarea cu ajutorul mișcărilor oculare (Shapiro, 1995; Edmond și McCarty, 2004Ă, precum și hipnoterapia și hipnoanalizade exemplu terapia stărilor eului (Phillips, 1993Ă și psihoterapia psihodinamică pot fi utile în tratamentul SSPT. Deși hipnoterapia nu a fost recomandată ca tratament de elecție, ea poate juca un rol semnificativ atunci când este folosită în conjuncție cu alte tratamente precum și atunci când este folosită ca abordare a unui stres semnificativ
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
o idee despre felul în care este utilizată hipnoza în context familial. Istoricul cazului care urmează demonstrează multe abordări terapeutice sugerate de Weiss, Katzman și Wolchik (1985Ă. Abordarea globală adoptată este în mod esențial una pragmatică și integrativă cu paradigme psihodinamice, comportamentale și fenomenologice, împreună cu hipoza (atât „formală” cât și „naturalistă”Ă pentru a accelera procesul terapeutic. Abordările utilizate includ întărirea eului, gestionarea emoțiilor negative, antrenamentul asertivității, relaxarea, recadrarea, hipnoanaliza, stabilirea scopurilor și planificarea acțiunii, precum și gestionarea stresului. Ședința 1 Ambii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Stres și apărare psihică”, Resursele umane, nr. 1, Editura Ministerului de Interne, București. Ionescu, G.; Irimia, M. (2003), „Activitatea de evaluare psihopatologică”, Resursele umane, nr. 1, Editura Ministerului de Interne, București. Ionescu, G.; Ungureanu, M.; Liță, Ș. (2002), „Valențele Inventarului Psihodinamic Roadmind în evaluarea psihologică a militarilor care îndeplinesc misiuni de mare risc”, in Perțea, Gh. (coord.), Psihologie aplicată în forțele speciale, Editura AISM, București. Grigoraș, M.; Liță, Ș. (2004), „Contractul psihologic - implicații în organizațiile guvernamentale”, Resursele umane, nr. 4, Editura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
misiuni de mare risc”, in Perțea, Gh. (coord.), Psihologie aplicată în forțele speciale, Editura AISM, București. Grigoraș, M.; Liță, Ș. (2004), „Contractul psihologic - implicații în organizațiile guvernamentale”, Resursele umane, nr. 4, Editura Ministerului de Interne, București. Liță Ș. (2002), Inventarul Psihodinamic Roadmind. Studiu privind validitatea convergentă a variantei scurte, Simpozionul Comportamentul suicidar. Caracteristici, metode de evaluare și tehnici de managementul stresului, CPS și CNJ, Sibiu. Liță, Ș. (2004), „Erori latente în activitatea personalului din domeniu ordinii și siguranței publice - studiu de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de mit; astfel, G. B. Vico, în Știința nouă, consideră mitul " ca formă autonomă de gândire și organizare a lumii".W. Ong, în Oralitate și scriitură, definește structura mitului ca fiind "rezultatul unor procese complexe de coeziune socială controlată de psihodinamica memoriei orale care creează forme specifice de comunicare și de strângere de informații care "activează strategii de identificare și recunoaștere". J. Campbell a stabilit patru funcții fundamentale ale mitului: funcția cosmologică, impunând cunoașterea universului, funcția mistică ce de dezvoltă viața
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
învățării și motivația în contextul școlii. Ne-am străduit să identificăm avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare și influența acesteia asupra reținerii și reproducerii mnezice. Capitolul al II-lea cuprinde caracteristicile psihologice de vârstă ale școlarilor, repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării, stadialitatea cognitivă morală și psihosocială, vârstele școlare, considerații generale. Pentru a putea propune măsuri de ameliorare ne-am ocupat și de studiul dinamicii personalității elevului, pe etape de vârstă. Partea practică a lucrării noastre o constituie capitolul al
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de a atinge un anumit scop, străduință care este fie autodirijată, fie desfășurată după instrucțiuni explicite, deci cineva poate să învețe ceva, fără intenția specială de a face aceasta. CAPITOLUL II CARACTERISTICI PSIHOLOGICE DE VÂRST~ II.1. Repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării Sub impactul mai general al modelelor filosofice și științifice ale devenirii și evoluției lumii vii problema fundamentală a ontologiei explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pot apărea din nou; d) fiecare stadiu comportă un moment de pregătire și unul de închegare; e) fiecare stadiu reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice (relativ), care conține germenii trecerii la un nou stadiu. Stadialitatea de vârstă sau psihodinamică este mai operantă din perspectiva prezentării dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică. II.1.2. Stadialitatea cognitivă, moralăși psihosocială J. Piaget, după cum se știe s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
moment de echilibru al vieții psihice, echilibru relativ care conține în sine germenii trecerii la un nou stadiu. - dificultatea de a opera cu stadialitatea genetică pe parcursul fiecărei vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
fiecărei vieți, fapt care nu apare în cazul stadialității de vârstă, numită și stadialitate psihodinamică (este mai operantă din perspectiva prezentului și dezvoltării psihice pe durata vieții decât stadialitatea psihogenetică); - între autori se constată o mare convergență în precizarea stadialității psihodinamice a ciclului vieții în timp ce în privința criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor, părerile sunt mult mai diverse; - de regulă, referitor la reperele cronologice acestea tind să fie diferite la autori, diferite mai ales după depășirea stadiului
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
criteriilor periodizării și a limitelor cronologice ale stadiilor și substadiilor, părerile sunt mult mai diverse; - de regulă, referitor la reperele cronologice acestea tind să fie diferite la autori, diferite mai ales după depășirea stadiului de creștere; - ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași; diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; - atât stadialitatea genetică cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ordinea stadiilor psihogenetice și psihodinamice este considerată aceeași; diferite fiind însă reperele cronologice, forma, intensitatea și durata lor; - atât stadialitatea genetică cât și cea dinamică sunt la rândul lor subdivizate în substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată exclusiv de această problemă și literatura anglo-saxonă. În literatura de specialitate pentru precizarea dezvoltării psihogenetice este folosit conceptul de stadiu iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă. A. Stadialitatea cognitivă - J. Piaget Ontogeneza
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
substadii; - există o optică diferită de abordare a stadialității psihodinamice (de vârstă) între școala franceză, preocupată exclusiv de această problemă și literatura anglo-saxonă. În literatura de specialitate pentru precizarea dezvoltării psihogenetice este folosit conceptul de stadiu iar pentru prezentarea dezvoltării psihodinamice, conceptul de perioadă. A. Stadialitatea cognitivă - J. Piaget Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico - matematic, se prezintă ca succesiune de stadii (J. Piaget a fost interesat cu predilecție de acest aspect). I Stadiul senzorio - motor (0
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
a preluat conceptul prin profesorii P.P. Negulescu, C. Rdulescu-Motru și nici Eugeniu Speranția ci, mai sigur și ușor de demonstrat este c a fost inspirat de H. Spencer și P. Janet. Antropologia filosofic a lui M. Ralea propune un model psihodinamic caracterizat prin folosirea ca factor explicativ a conduitei amânrii pentru textura totalitții proceselor psihice umane. Gânditorul subliniaz c orice act psihic uman este unul suspendat, a crui realizare este întârziat. Amânarea fenomenelor sufletești, scrie Ralea, este o condiție a oricrei
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sunt date fără o evaluare morală rațională - pot conține interesele egocentrice ale adultului) la o morală autonomă a cărei constituire necesită integrarea reciprocității relațiilor între indivizii recunoscuți prin particularitatea lor proprie, dar egali sub raport formal. În perspectiva unei analize psihodinamice, continuă autorii citați anterior, cucerirea autonomiei este corelată cu construirea identității în timpul adolescenței. O altă definiție vine din sfera filozofiei. În acest caz autonomia este pusă în legătură cu eteronomia, ambii termeni desemnând „situația unei persoane, a unei colectivități umane, a unei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sociale prin proiecte (B. Massialas; B. Cocs; P. Campbell); Teoria învățării prin gândire laterală (E. De Bono); Teoria inteligenței multiple (R.E. Gardner) ; Teoria învățării prin descoperire (L. Schulman E. Keisler; D. Wittrock). • Paradigma intervențiilor și terapiilor convenționale și nonconvenționale: Teoria psihodinamică a terapiei ca învățare (S. Freud; E. Erikson); Teoria învățării prin relaxare (J. Wolpe); Teoria învățării prin modele asertive (J. Wolpe); Teoria învățării prin simulare (R. Glasser; H. Link) ; Teoria învățării prin ajutor centrat pe client, experiențială (C. Rogers; H.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și altele; biologice: trăsăturile biologice de oxidare, reglarea endocrină, metabolismul, energia contracțiilor musculare etc.; corporale: lungimea corpului și a membrelor, greutatea corporală, greutatea musculară și a țesutului adipos etc.; cromozomiale - particularități genetice. La dezvoltarea abilităților motorii contribuie de asemenea, aptitudinile psihodinamice (proprietățile proceselor psihologice, temperament, caracter, particularitățile reglării și autoreglării stării psihice etc.). Abilitățile se aplică și se dezvoltă În procesul de realizare a activității, ca urmare a acțiunilor comune de către factorii ereditari și de mediu. Limitele practice de dezvoltare ale
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
era replica lui favorită? „Înțelegerea este o tactică de Întârziere“. Stein se supăra În astfel de situații. Când un student bătea câmpii, intelectualizând despre pacienți și problemele lor, Îl Întrerupea plictisit: — Și cui Îi pasă? Cui Îi pasă dacă Înțelegem psihodinamica acestui caz? Dumneata ce preferi, să Înțelegi cum se Înoată sau să te arunci și să Începi să Înoți? Numai cei care se tem de apă vor să Înțeleagă; ceilalți sar și se udă“. „OK, Își zise Norman. Să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Jacques, La poesia y el arte [Poezia și arta], Buenos Aires, Emecé Ed., 1955. Masdeu, Juan Francisco de, Arte poética fácil [Artă poetica practică], Valencia, Oficina de Burguete, MDCCCI. Matussek, Paul, La creatividad. Desde una perspectiva psicodinámica [Creativitatea într-o perspectivă psihodinamica], Barcelona, Ed. Herder, 1977. Mendelssohn, Moses, Morgenstunden, oder Vorlesungen über das Dasein Gottes [Ore matinale, sau conferințe despre existența lui Dumnezeu], în Schriften zur Philosophie, Aesthetik und Apologetik [Scrieri de filosofie, estetică și apologetica], I, Hildesheim, Georg Olms Verlagsbuchhandlung, 1968
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
CJ, § 46, p. 358. 111 [geniul este harul înnăscut] Serge Voronoff, Du crétin au génie [De la cretin la geniu], New York, Ed. de la Maison Francaise, 1941, p. 211. 112 Paul Matussek, La creatividad. Desde una perspectiva psicodinámica [Creativitatea într-o perspectivă psihodinamica], Barcelona, Ed. Herder, 1977, p. 285. 113 [Geniul și talentul nu sunt același lucru. I se spune uneori talentului geniu datorită apropierii lui de acestă din urmă] Anmerkung vom Genie; în Kant's gesammelte Schriften, B. XXIX; Kant's Vorlesungen
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]