288 matches
-
Fonetograma 15 467. Electroglotografie 15 468. Mobilizarea aritenoidului (ședința) 10 469. Fizioterapie în disfonii 10 470. Insulinoterapie în disfonii 10 471. Reeducarea vocii după paralizii de coarda vocală (ședința) 10 472. Examen otomicroscopic 15 473. Psihoterapie sugestivă armata în afonii psihogene (ședința) 15 474. Injecție transtimpanală 6 475. Injecții intraturbinare 6 476. Vizita în focar TBC 15 Consultația de planificare familială se efectuează numai în cabinetele de planificare familială de către medicii care au obținut competenta de planificare familială și sunt certificați
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
Fonetograma 15 467. Electroglotografie 15 468. Mobilizarea aritenoidului (ședința) 10 469. Fizioterapie în disfonii 10 470. Insulinoterapie în disfonii 10 471. Reeducarea vocii după paralizii de coarda vocală (ședința) 10 472. Examen otomicroscopic 15 473. Psihoterapie sugestivă armata în afonii psihogene (ședința) 15 474. Injecție transtimpanală 6 475. Injecții intraturbinare 6 476. Vizita în focar TBC 15 Consultația de planificare familială se efectuează numai în cabinetele de planificare familială de către medicii care au obținut competenta de planificare familială și sunt certificați
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
funcțiuni în această tulburare este expresia unui conflict sau a unei necesități psihice. Sub această denumire sunt incluse numai tulburările care implică o perturbare a funcțiilor fizice, în mod normal sub controlul voinței, fie o pierdere a senzațiilor. A. Amnezia psihogena Criterii de diagnostic clinic - incapacitate bruscă de a evocă date personale importante - extinderea tulburării este prea mare pentru a fi explicată printr-o uitare ordinară - nu se datorează unei tulburări organice mentale - evoluție rapidă spre recuperare Există 4 tipuri de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
toate, evenimentele care au avut loc într-o perioadă de timp circumscrisa; 3. amnezia generalizată - incapacitatea de evocare cuprinde toată viața individului; 4. amnezia continuă- incapacitatea de evocare a evenimentelor inncepand cu un anumit moment, incluzând și prezentul. B. Fugă psihogena Criterii de diagnostic clinic - o călătorie subita și inopinata departe de casă sau de locul de muncă, cu incapacitatea de a evocă trecutul propriu; - asumarea (parțială sau completă) a unei noi identități; - dupa recuperare nu are amintirea evenimentelor care s-
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
palme și plante. Persistentă erupției urticariene peste 6-8 săptămâni caracterizează urticaria cronică. Urticaria este un sindrom multietiologic, alergic și prin mecanisme neimunologice de granulare a mastocitelor, prin substanțe histamino-eliberatoare, medicamente, alimente, factori fizici (eforturi, căldura, iradiații luminoase ultraviolete, frig) și psihogeni. Urticaria cronică simptomatica se întâlnește în afecțiuni maligne (cancere viscerale, hemoreticulopatii) sau în colagenoze (LED). Prurigo-urile cronice au debut în copilărie. Prurigo cronic (Hebra): pe membre, mai ales față antero-externa pielea este gri cenușie, uscată, îngroșata, rugoasa. Este acoperită
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
deficiența mintală și cu structura simplificată a psihismului handicapat prin surditate față de indiferentismul și neutralitatea lingvistică a autismului care se plasează extra-auditiv față de lumea din jur. Din această sumară perspectivă istorică asupra autismului asistăm la o confruntare între teoria originii psihogene și cea a originii organice, două modalități de determinare, care au puncte comune și pot fi integrate într-o formă etiopatogenetică unitară. Etiopatogenia, ca și simptomatologia indică autismul ca o realitate extrem de diversificată a societății noastre; autismul infantil, Kanner, precoce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
0-10 ani, ceea ce ne face să credem că cele mai multe ar fi determinate de lipsa de maturizare a Sistemului Nervos Central și de preocuparea factorilor educativi, în timp ce tulburările care apar după 10 ani le considerăm mai ales determinate de un factor psihogen. Valoarea dislaliei ca simptom revelator al unei perturbări neurologice și psihice ne-a condus către o terapie complexă neuropsihiatrică și logopedică. Referindu-ne la tulburările limbajului citit și scris, după cum se observă și în tabelul statistic, deși au fost depistate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cei la care sistemul simbolic a rămas neatins dar prezentau motricitatea tulburată. Tot în sindromul disgrafic au fost clasate dizortografiile, având explicații etio patologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc din cauza lipsei suportului lingvistic, prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia-disgrafiadizortografia au devenit o problemă medico-pedagogică și înglobează dificultăți grafice și ortografice în însușirea citirii și scrierii corecte, grevând copilul normal dezvoltat senzoriomotor și intelectual, chiar după 2-3 ani de școlarizare. Ca factori etiologici ai acestor tulburări amintim: substratul anatomo-fiziologic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
faptul că în domeniul psihopatologiei infantile sunt foarte frecvente și tulburările afective și de comportament, reactive la mediu (acele nevroze sau psihopatii ale copilului) în strânsă dependență cu handicapul vorbirii. Etiologia acestui handicap fiind complexă, se referă la factori endogeni, psihogeni cât și la carențele de ordin educativ și afectiv care realizează un deficit al funcției nervoase, duce la întârziere mintală (pseudo oligofreni) de cele mai multe ori și în mai puține cazuri la o înapoiere mintală veritabilă. Așadar, se poate afirmă că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se constată că tulburările nevrotice au o frecvență mai mare în prima copilărie, în timp ce devierile de conduită sunt rar întâlnite înainte de 7 ani marcând o frecvență deosebită în preadolescență și pubertate. Pentru tulburările nevrotice factorul etiologic esențial este de natură psihogenă (mediul familial și școlar - cam 60%) cât și somatogenă (20%) sau de natură mixtă psihosomatogenă (20%), în tulburările comportamentale acționând foarte puțin factorii somatogeni, ci mai ales factori de natură biosocială, deficiențe de ordin cultural, educativ și economic. Pe fondul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care caută explicația apariției bâlbâielii într-o insuficiență motorie, ridicând întrebarea de ce nu apare această tulburare la începutul dezvoltării vorbirii când există, precum se știe, destule greutăți motorii. Abia la formarea propozițiilor apar primele simptome clonice. Froeschels nu pune factorii psihogeni pe prim plan, dar subliniază totodată că și metodica sa logopedică nu exclude psihoterapia. La copii mici, unde repetițiile de sunete sau silabe constituie principalul simptom, recomandă metoda lui Liebmann. Metoda lui Froeschels, pe care o folosește de îndată ce e posibilă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cere sistemul simbolic a rămas neatins, dar aveau motricitatea tulburată. Și tot în sindromul disgrafic au fost grupate și disortografiile având explicații etiopatologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc prin lipsa suportului lingvistic sau prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia înglobează dificultăți grafice și ortografice explicate prin analiză și sinteză corticală deficitară și concretizată prin imposibilitatea unei citiri corecte, conștiente, curente și expresive, transpunându-se de cele mai multe ori aspectele dislaliei în citire. Aceasta a devenit o problemă medico-pedagogică ce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
propun să diferențieze și să precizeze categoria de întârziere în dezvoltarea vorbirii și a limbajului, de alte handicapuri verbale ce constau în absența vorbirii (alaliei), pierderea ei (afazici), și de alte imperfecțiuni care deteriorează fenomenul de limbaj (disfazia, dizartria, mutismul psihogen logonevrozele, dislexiile etc.). Se arată că deficitul de limbaj și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de retard sau alterare a elocuției și recepției, cu răsunet asupra intelectului, afectivității, comportamentului și personalității logopatului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
psihologie și logopedie de pe lângă Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria” din Iași, unde studenții își desfășoară practica psihopedagogică de 2 ani consecutivi. Toate aceste cazuri de abateri în dezvoltare au prezentat numeroase și foarte variate tulburări de limbaj cum sunt: mutismul psihogen, alimentat uneori de cel achinetic, disfoniile și afoniile, dizartrii, alalii, dislalii simple și polimorfe, bâlbâiala, dislexo grafii etc., care au fost în aceeași măsură de importante în tratarea tulburării de bază. Se consideră că acestea întrețin formele de nevroză comportamentală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ai mediului intern și extern. Cercetători prestigioși ca: M. E. Hvatțev, M. Seeman, Vlasova N. A., C. Păunescu, E. Boșcaiu, C. Calavrezo, Barczy Gustav și alții, consideră că apariția și întreținerea bâlbâielii s-ar datora în cea mai mare parte factorilor psihogeni, deși încă nu s-a ajuns la o precizare etiologică unanim recunoscută. La copii și adolescenți dereglările neuropsihice se pot produce mai ușor decât la adult, datorită particularităților reactive deosebite calitativ de ale adultului. Factorii nocivi au o acțiune patogenă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lucreze cu mâna dreaptă, apare o stare tensională fiziologică generală, care poate fi și cauza bâlbâielii. Nici aici însă nu poate fi generalizată situația, deoarece mulți stângaci corectați în mica copilărie n-au ajuns bâlbâiți. Având în vedere preponderența teoriilor psihogene în determinarea bâlbâielii, considerăm că mai ales factorii sociali au o mare importanță. Dezvoltarea vorbirii copiilor este mult influențată de mediul educativ familial, de relațiile dintre părinți și de preocuparea acestora de vorbirea copilului. Exigențele părinților în determinarea vorbirii copilului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dezintegrare fonetică universală, polimorfă, labilă; prin disocieri automatico voluntare, lapsusuri, sărăcie verbală, confuzii de vocabular și de sens, agramatisme, inversări în topica frazei; prin jargonafazie, stereotipii verbale, perseverări și deseori prin afazie fonemică sau semantică. Adeseori intervin fenomene de mutism psihogen (selectiv), deci o nevroză pur funcțională, consecutivă leziunii. La afazic fenomenele de hipertensionare nervoasă, puternicele excitații subcorticale, produc o focalizare, inhibiție în punctele bolnave ale regiunii corticale interesate în producerea vorbirii și tulbură sinteza funcțională, necesară actului vorbirii, Pe calea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, electiv sau voluntar și întârzierea în dezvoltarea generală a vorbirii. Din perspectiva dezvoltării limbajului se identifică: a) limbaj întârziat, cu model patologic (limbaj nedezvoltat); b) limbaj întârziat, cu model normal; c) întreruperea dezvoltării limbajului; d) limbaj calitativ diferit de limbajul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
multiple Autismul Tulburările asociate autismului au o cauzalitate nu pe deplin lămurită, considerându-se că ele sunt datorate fie unei predispoziții ereditare, fie unui complex de factori ce determină o serie de afecțiuni la nivelul creierului, fie, chiar, unor factori psihogeni, mai ales în cazul copiilor privați de afectivitate în primii ani de viață. Copiii cu tulburări în spectrul autist pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, impulsivitatea, reducerea volumului atenției, agresivitatea, comportamente autodistructive, accesele de furie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
periferic, a sistemului vascular arterial și venos al penisului, funcționarea mecanismelor neurovasculare locale. Orice factor care determină disfuncții la nivelul uneia dintre componentele implicate în funcția erectilă poate determina impotența. Sub aspect etiologic, impotența poate fi clasificată în următoarele forme: psihogenă, frecventă la tineri, presupune perturbarea integrării stimulilor erotici la nivel cortico-diencefalic datorită unor experiențe traumatizante legate de activitatea sexuală, anxietății de performanță sau disfuncții ale cuplului. Investigarea disfuncțiilor erectile presupune identificarea debutului, gradului și evoluției disfuncției erectile, identificarea existenței fenomenului
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
nocturne, care elimină existența unei disfuncții organice, testarea potențialului erectil prin injectare intracavernoasă de droguri erectogene (papaverină, fentolamină sau PgE1 alprosradil), testarea inervației locale și examen neurologic general, testarea sistemului vascular local în cazuri selecționate. Tratamentul disfuncțiilor erectile în formele psihogene se aplică consilierea psihosexuală după o metodologie complexă cu rezultate relative sau terapia medicamentoasă (vezi infra). în formele vasculare bine documentate se aplică procedee de reconstrucție vasculară sau protezare cu proteze mobile sau gonflabile. Impotența din hipogonadismele documentate este singura
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
pot fi: - înnăscute: boala Rendu-Osler (telangiectazia hemoragică ereditară), purpura din sindromul Marfan etcdobândite: purpura simplex (predomină la femei în funcție de fazele ciclului menstrual), senilă, din deficitul de vitamina C (scorbut), din afecțiuni cronice hepatice, traumatică, microembolică, imunologică (crioglobulinemică), alergică, hormonală, infecțioasă, psihogenă etc. PURPURA HENOCH-SCHÖNLEIN Definiție, generalități Este afecțiunea caracterizată prin asocierea sugestivă a purpurei vasculare cu afectare articulară, renală, digestivă. Este numită și purpura alergică sau anafilactoidă. Asocierea de: - leziuni cutanate + articulare = purpura Schönlein - leziuni cutanate + fenomene digestive sau/și renale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
proporție de la 25% până la 59%, în funcție de țară; ei consideră că aceasta este mai gravă când diabetul este decompensat și că un tratament adecvat al bolii ar putea permite pacienților o reluare normală a activității sexuale. Oricum, acesta este de origine psihogenă în 50% din cazuri, în alte cazuri etiologia fiind de origine neurologică (polinevrite sau neuropatii vegetative) sau vasculară. La întrebarea chestionarului „Dacă faptul că au diabet le-a creat probleme de natură sexuală?” 35% din bărbați și 27% din femei
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
în propoziții și fraze (cuvântul are rol de propoziție), în condițiile unui auz bun și a unei dezvoltări normale a organelor fonoarticulatorii.“ [1] Această tulburare poate fi determinată de factori neurogeni (tulburări hipoxice), factori somatogeni (boli cronice, boli infecțioase), factori psihogeni îmediu nestimulativ de vorbire, șocuri emotive), factori constituționali (ereditari). La copiii depistați cu întârziere în dezvoltarea limbajului, primele cuvinte apar mai târziu. În unele cazuri, copiii nu vorbesc la vârsta de 2-3 ani. Limbajul oral poate să apară după vârsta
Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
-
scalei de analgezie OMS, se evită antiinflamatoarele nesteroidiene care pot agrava IC cronică, se tratează guta, tratament psihotrop (anxiolitic sau antidepresiv). Dispneea în IC cronică terminală poate fi expresia însăși a IC sau poate avea etiologie plurifactorială (cardiacă, respiratorie, anemică, psihogenă). Abordarea terapeutică a dispneei cuprinde:intervenții non-farmacologice: oxigenoterapie, ventilație mecanică, educarea respirației, terapie ocupațională de readaptare a stilului de viață, psihoterapie, tehnici de relaxare, repoziționare în pat;intervenții farmacologice: anxiolitice, opioide, bronhodilatatoare de tip beta2-agoniști administrate pe cale inhalatorie, nitroglicerină. Tusea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]