35,501 matches
-
cu vorbele lui Gianni Vattimo, o transformare a catastrofei creației în însăși "sursa vitalității și supraviețurii" plăsmuirilor sale. Subistoria în care descinde compensator ființa autorului postmodern e perceptibilă în chip izbitor în "reumanizarea ființei concrete". Ea dobîndește "o identitate socială, psihologică și estetică", relevînd "resorturile recuperatoare ale unui tip de autenticism, care pune în complementaritate, dincolo de orice miză mai înaltă, fixarea detaliului și înregistrarea derizoriului, a anodinului, a marginalului cu deschiderea către totalitate". Pe cînd eul poetic modern aspiră către divorțul
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
climat de colaborare între români și unguri, și nu să sape o prăpastie între cele două popoare; în ceea ce privește cauzele incidentului, P. P. Negulescu a atras atenția în discursul ținut în Senat cu această ocazie că românii trebuie să înțeleagă șocul psihologic suferit de unguri care din populație dominantă s-au trezit peste noapte în situația de minoritate. Cu alte cuvinte, în Cabinetul averescan se aflau personalități care ar fi sprijinit statutul propus de Groza în mod ciudat acesta nu dă nici-un
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
a fi molipsit de ea are toate șansele de a deveni o viziune în stare a transforma lumea. Toate învățăturile care au răscolit istoria omenirii, schimbînd destine de oameni și mutînd granițe de state, au avut acest coeficient de ispitire psihologică. Au subjugat voințele și au focalizat entuziasmele, provocînd valuri sociale și declanșînd mișcări politice. A căuta să le găsești explicații raționale, punîndu-le succesul pe seama superiorității argumentelor invocate sau pe adecvarea mai mare la realitate a unei învățături în raport cu alta înseamnă
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
propune o lume, nu ideală, o lume posibilă încărcată, însă, de mari simboluri; propune o schematizare a existenței, o reorganizare a existenței în forme schematice, însă cu o mare capacitate de a încălca această schemă de elemente de natură reală, psihologică, încât cititorul inteligent și atent constată sub ochii săi, în cartea respectivă, o altă lume, care seamănă ciudat, fantastic cu lumea sa, însă încărcată de simboluri și de sinteză. Augustin Buzura: Sentimentul meu după ce terminam o carte era de gară
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
ar fi fost acolo, din diferite etape de creație, și un roman de sertar, extrem de interesant prin tehnica narativă, asupra căruia vreau să mă opresc acum în mod preferențial. Romancier de vocație, Vladimir Beșleagă își desfășoară foarte bine posibilitățile analizei psihologice în "poemul tragic" (așa se subintitulează) Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine. Romanul fusese scris în intervalul august 1969-mai 1970, dar nu a putut fi publicat până în 1988, când apare prima ediție la Chișinău
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
scris în intervalul august 1969-mai 1970, dar nu a putut fi publicat până în 1988, când apare prima ediție la Chișinău. Nu seamănă cu nimic din ce am citit până acum din literatura basarabeană. E un roman de virtuozitate a analizei psihologice, din categoria manolesciană a ionicului. Regăsim în construcția lui aproape toate elementele care definesc specia: autoscopia, subiectivitatea explorării interioare, fragmentarismul confesiunii, identificarea dintre narator și personaj, relativismul psihologic, frustrarea socială, dependența dezvăluirilor de meandrele sentimentelor de adversitate dintre personaje, reflecția
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
până acum din literatura basarabeană. E un roman de virtuozitate a analizei psihologice, din categoria manolesciană a ionicului. Regăsim în construcția lui aproape toate elementele care definesc specia: autoscopia, subiectivitatea explorării interioare, fragmentarismul confesiunii, identificarea dintre narator și personaj, relativismul psihologic, frustrarea socială, dependența dezvăluirilor de meandrele sentimentelor de adversitate dintre personaje, reflecția stăruitoare despre identitate. Titlul lung și (aparent) explicit dă o idee aproximativă despre intențiile întortocheatei narațiuni. Simțim din primele pagini tensiunea și că se desfășoară un dramatic proces
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
seama ce faci, te-ai rătăcit, aiurești! unde-i locul tău? - locul meu - aici, lângă ușă?" (p. 436). Am dat un eșantion edificator din acest discurs narativ al incertitudinii, al căutării permanente într-o stare de neputință organică și semitrezie psihologică. Tot romanul e o îndelungă și chinuitoare zbatere în ceață: o explorare a memoriei fragmentate și a conștiinței tulburi, sub presiunea unui ultimatum. Acționează o somație interioară a sfârșitului amenințător. Filimon se simte ca și cum ar fi chemat la "ziua judecății
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
redă foarte bine stările de vertij, de confuzie interioară, de dedublare, de frică, de semitrezie, de prag dintre viață și moarte - necesar a fi echivalate printr-o tehnică narativă specială a vocilor conștiinței tulburi. Rezultatul e un roman de investigație psihologică, având schițate câteva elemente de roman-anchetă, în spiritul înnoitor al deceniului opt al secolului XX, așa cum îl cunoaștem, exersat pe alte teme, din proza lui Augustin Buzura, D. R. Popescu sau Nicolae Breban. E remarcabil faptul că Vladimir Beșleagă estompează
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
indivizi cu acest gen de cunoștințe, artiștii. Katrina a pus punct orașului și unei civilizații. Eseurile din New Orleans formează baza plutarchiană a acestei cărți. Pe acest nivel de piatră veche sunt așezate (dar plutește totul, nu?) scrisori despre stările psihologice ale națiunii americane." (p. 283) Andrei Codrescu are ceva din acuitatea unui reporter aflat la fața locului, un fel de gazetar literar întocmind în amănunt radiografia cotidiană a ethosului american. Toate instantaneele surprinse pe străzile, clădirile, bibliotecile, aeroporturile, cafenelele, hotelurile
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
combustibilii fosili vor fi înlocuiți cu surse energetice de care deocamdată nu avem nici o idee. Într-o asemenea lume, poezia nu va mai exista, iar robotul nostru telefonic va vorbi mai inteligent decît noi înșine. Inteligență, sarcasm, scepticism și fler psihologic, acestea sînt trăsăturile precumpănitoare ce răzbat din Scrisorile din New Orleans ale lui Andrei Codrescu.
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
eseurile, articolele și recenziile scrise în paginile Ideilor în dialog au miez și atractivitate. Din numărul din iulie 2006 am reținut cîteva reușite în această privință. Dan C. Mihăilescu, în obișnuita retrospectivă culturală a ultimei luni, ne introduce în atmosfera psihologică creată în jurul Bookfestului, o atmosferă pe care o putem caracteriza cel mai bine folosind chiar cuvintele scriitorincului: "Ce alt exemplu mai tulburător de (auto)provocare întru distrugere decît reacția postBookfest a unor editori nemulțumiți că totul a ieșit perfect?" În
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
că Marin Diaconu îi cunoaște îndeaproape pe filozofii interbelici, prin asta trebuie să se înțeleagă că latura livrescă a unei competențe de specialist este dublată de o inițiere biografică: Marin Diaconu cunoaște viețile interbelicilor, le cunoaște intimitățile, le intuiește natura psihologică, la fel cum cunoaște epoca în care aceste vieți și-au desfășurat cursul. În prelungirea unei astfel de cunoașteri s-a născut Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica. Căci atunci cînd alcătuiești și îngrijești atîtea ediții ale cărților
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
anticipezi răspunsurile pe care le va da la o problemă sau alta. În această privință, un dicționar ca cel de față nu poate fi făcut decît în urma unui contact de decenii cu terminologia filozofului român. E ca într-un proces psihologic de sedimentare a unei teorii filozofice: trebuie să treacă un interval de timp pînă cînd cunoștințele asimilate să poată fi adunate sub lupa lămuritoare a unei înțelegeri globale. Ca instrument de lucru menit uzului viitorilor exegeți, Dicționarul de termeni filosofici
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
cotidiene ale autorului însuși (de exemplu, volumul de povestiri Diminețile mele vesele, publicat în samizdat în 1978, sau romanul Dragoste și gunoaie, tot o ediție de samizdat, din 1988); pe de altă parte, unele dintre ele oferă o profundă analiză psihologică a caracterelor confruntate cu absurditatea și atrocitatea regimului totalitar (este vorba, în primul rând, de romanul Judecătorul de grație, apărut la o editură din exil, în 1986). Abia din 1990, cărțile lui Ivan Klíma sunt publicate și republicate fără interdicțiile
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
Și odată cu stingerea genului epistolar pierdem setul de obișnuințe pe care ni l-am creat în vederea unei deprinderi pe care adineauri nimeni nu ezita să o treacă în rîndul literaturii propriu-zise. Iar aici nu e vorba doar de o ambianță psihologică a cărei agitație ne fură răbdarea de a mai scrie scrisori, ci de amănuntul drastic că nu mai simțim nevoia să o facem. Schimbarea aceasta e radicală și ireversibilă, în ciuda stăruinței cu care ne repetăm că e-mailul a păstrat intactă
Arta epistolară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10497_a_11822]
-
schimbului epistolar dintre oameni. În realitate, nu l-a păstrat deloc, ci a dat naștere unei noi forme de comunicare, dar una care nu mai este epistolară. Vremea scrisorilor a murit, a sosit timpul mesajelor electronice sau telefonice. Toate variabilele psihologice de care depindea odată corespondența dintre oameni - așteptarea nerăbdătoare a unei scrisori, neliniștea pe care ți-o dădea incertitudinea dacă scrisoarea ajunsese sau nu la destinație, marca personală a scrisului de mînă și semnele caligrafice prin care adulmecai ființa vie
Arta epistolară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10497_a_11822]
-
și spiritual; tânărul se află în căutarea propriei identități. Din dorința de a fi unic, de a se face remarcat, el acordă o grijă mai mare propriei persoane și încearcă să se evidențieze ori de câte ori are prilejul și ocazia. Pe plan psihologic, apar tensiuni, conflicte, dizarmonii. Fiecare tânăr în parte evoluează într-un anumit mod, sub influența unor factori precum anturajul, mediul socio-educațional etc. Profesorul de religie - model pentru „ucenicii“ săi și posibil mediator pentru elevii săi Adolescentul este la vârsta în
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
mezinul e totdeauna isteț și biruitor, în Capra cu trei iezi sau în Prâslea cel voinic și merele de aur? De ce nora a treia din Soacra cu trei nurori are inițiativa pedepsirii babei și nu nurorile mai mari? Ce mister psihologic se va fi ascunzând în această preferință care încalcă vădit și grav o regulă a jocului genealogic, temeinic stabilită în viața societăților din toate timpurile? Toate femeile stau într-o garderobă și se lasă îmbrăcate abia după ce milioane de ochi
Fusta by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6132_a_7457]
-
forfotitoare, luxuriante, chiar dacă marcat de acea neasfințită mâhnire a finitudinii: "Nicăieri nu e zădărnicie, numai în mine se risipesc spicele-zilele. Un rost suprem întoarce țărânii datoria". Virgil Podoabă are sagacitatea de a defini arta narativă zaciană ca pe un "mixt psihologic memorie-imaginație". Din repertoriul căruia face parte și "oniro-patria", patria din vis redobândită, maramureșeană și deopotrivă sibiană, balsam sufletesc generator de reminiscențe livrești, dar și de dor de un loc fără nume, de un timp ireversibil, "spre zona intemporală sau imemorială
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
Prăpăditul ăla s-a trezit năuc și a fost sigur că la telefon e însuși dracul. De frică, l-a lăsat inima și brusc a dat ortul popii, victimă întâmplătoare. Andrei și alexandru M-am pomenit deodată într-o situație psihologică fără ieșire: copil care are copil... Și acum mai sunt, dar atunci, când a venit pe lume andrei, eram sută la sută copil. Pentru mine, nașterea lui a schimbat configurația universului. Sunt tată, constatam fără convingere. Și acum ce se
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
mai grave decât o sugerează termenul iar rezultatele nu se tratează cu două-trei pastile... "Subînțelesuri, aluzii pline de răutate, minciuni, umiliri." " Aceste agresiuni țin de un proces inconștient - eu aș zice că nu totdeauna inconștient, n. n., L. R. - de distrugere psihologică. Prin vorbe aparent anodine, prin sugestii - este efectiv cu putință să destabilizezi pe cineva sau, pur și simplu, să-l distrugi, și asta fără ca anturajul să intervină." Un individ pervers este mereu pervers." (Să înțelegem că asta ni se poate
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
lui film, ecranizarea lui David Copperfield, nu mă pot abține să nu mă gîndesc că - pentru mine - „Cuțitul în apă” rămîne cel mai bun film al lui Polanski... Pe cînd el nici nu se gîndește să se întoarcă la realismul psihologic al începuturilor, cu încărcătura slavă a tăcerilor și gîndurilor nerostite. Chiar dacă refuza parcă să accepte acest adevăr în filmele exilului (cu mici excepții în tușele memorialistice din „Pianistul”), Polanski este magistral ca polonez, însă inegal și imperfect ca cineast universal
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
se dezice de literatură. Se îngrețoșează de livresc, se plictisește de postmodernism, citește mai departe Școala de la Târgoviște, Simona Popescu. Renunță definitiv la cititul eseurilor critice. Are crize de identitate culturală, se detestă pentru dilemele sale puerile, își blestemă adolescența psihologică prelungită dramatic, excesiv. E conștient că e pe ultima sută de metri cu abstracțiile, conștientizează existența ca pe un exercițiu de supraviețuire și nu de construcție. Această certitudine îl calmează. Claritatea calmează. E terapeutică. Ia lucrurile așa cum sunt. E tânăr
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
paleografice, a modului cum au fost scrise și paginate, a numărului de pagini, a celor deteriorate de umezeală, a calității hârtiei, a modului cum sunt scrise inițialele, cu ce culoare, de la considerații despre copiști, savantul trece la interesul filologic și psihologic al documentelor. Marea sa pasiune au fost apocrifele, despre a căror importanță a ținut o erudită și pasionantă dizertație, în urmă cu 120 de ani, la Ateneul Român. I-a copleșit pe audienți cu frumusețea expunerii, cu mostrele de legende
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]