346 matches
-
rând, odată cu dezvoltarea intensivă a teoriilor sistemice ale creativității, analiza psihometrică a creativității orientată exclusiv asupra unui anumit domeniu (proces, persoană, produs sau context) este mai susceptibilă la critici decât în perioadele precedente. Studiul interacțiunii celor patru domenii ale cercetării psihometrice tradiționale, ca, de pildă, studiul relației persoană-produs-mediu întreprins de Oldham și Cummings (1996) și cercetarea legăturii climat-produs întreprinsă de MacKinnon (1978), este mult mai în măsură să dezvăluie informații valoroase referitoare la psihologia creativității decât abordările mai limitative. O perspectivă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vom contribui cu adevărat la încurajarea și cultivarea câștigătorilor de premii Nobel în secolul XXI. (p. 2). „Aspectul” intangibil poate fi descoperit numai atunci când cercetătorii creativității vor depăși granițele tradiționale atât din interiorul, cât și din exteriorul ariei de abordare psihometrică. În cele din urmă, cercetătorii ar trebui să țină cont de criticile aduse utilizării metodelor psihometrice în studiul creativității și, în general, în cercetare. Probabil, cea mai importantă critică în acest sens o constituie limitarea excesivă a concepțiilor despre creativitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
2). „Aspectul” intangibil poate fi descoperit numai atunci când cercetătorii creativității vor depăși granițele tradiționale atât din interiorul, cât și din exteriorul ariei de abordare psihometrică. În cele din urmă, cercetătorii ar trebui să țină cont de criticile aduse utilizării metodelor psihometrice în studiul creativității și, în general, în cercetare. Probabil, cea mai importantă critică în acest sens o constituie limitarea excesivă a concepțiilor despre creativitate referitoare numai la domenii specifice (precum cele menționate anterior) și la anumite tipuri de procese și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acest sens o constituie limitarea excesivă a concepțiilor despre creativitate referitoare numai la domenii specifice (precum cele menționate anterior) și la anumite tipuri de procese și performanțe creative (ca, de exemplu, interesul față de gândirea divergentă în detrimentul gândirii convergente). Cu toate că abordarea psihometrică a creativității va avea, cu siguranță, o contribuție de durată, încă nu s-a stabilit dacă ea va fi o contribuție pasivă sau activă. În fond, deși limba latină nu mai există, influența ei persistă. Cercetătorii care se ocupă de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi o contribuție pasivă sau activă. În fond, deși limba latină nu mai există, influența ei persistă. Cercetătorii care se ocupă de studiul creativității trebuie să își adapteze metodele astfel încât să poată contracara criticile severe și deseori justificate la adresa metodelor psihometrice și să evite, astfel, conceperea unei metodologii sterile. Note Autorii le sunt recunoscători numeroșilor cercetători, dintre care îi menționăm pe Mark A. Runco, Teresa M. Amabile și Robert J. Sternberg, pentru că ne-au permis accesul la lucrările lor. Toate interpretările
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ne-au permis accesul la lucrările lor. Toate interpretările și opiniile din capitolul de față aparțin în exclusivitate autorilor. Problemele referitoare la validitatea predictivă a testelor de gândire divergentă vor fi analizate ulterior în contextul altor poziții critice față de metodele psihometrice. Măsurarea proceselor asociative constituie temelia lucrărilor psihometrice de creativitate actuale. Cu toate acestea, în ultima vreme interesul față de acest aspect al procesului creativ a scăzut, iar publicarea principalului instrument în domeniu (Mednick și Mednick, 1967, Testul asocierilor distante - Remote Associates
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Toate interpretările și opiniile din capitolul de față aparțin în exclusivitate autorilor. Problemele referitoare la validitatea predictivă a testelor de gândire divergentă vor fi analizate ulterior în contextul altor poziții critice față de metodele psihometrice. Măsurarea proceselor asociative constituie temelia lucrărilor psihometrice de creativitate actuale. Cu toate acestea, în ultima vreme interesul față de acest aspect al procesului creativ a scăzut, iar publicarea principalului instrument în domeniu (Mednick și Mednick, 1967, Testul asocierilor distante - Remote Associates Test) a fost suspendată. Pentru dezbateri asupra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Mednick (1962), Mendelsohn (1976), Merten (1995), Runco și Chand (1995) pentru descrieri detaliate ale gândirii asociative din perspectivă creativă și Snow și Yalow (1982) pentru o analiză detaliată a abilităților asociative pe plan educațional și din perspectiva teoriilor inteligenței. Analiza psihometrică a produselor creative se deosebește de studiul istoriometric al produselor în primul rând prin vârsta produsului studiat. De exemplu, abordarea psihometrică poate fi utilizată de profesorii din învățământul preuniversitar pentru crearea unei scale de evaluare a produselor creative (de exemplu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Yalow (1982) pentru o analiză detaliată a abilităților asociative pe plan educațional și din perspectiva teoriilor inteligenței. Analiza psihometrică a produselor creative se deosebește de studiul istoriometric al produselor în primul rând prin vârsta produsului studiat. De exemplu, abordarea psihometrică poate fi utilizată de profesorii din învățământul preuniversitar pentru crearea unei scale de evaluare a produselor creative (de exemplu Besemer și O’Quin, 1986), în timp ce analiza istoriometrică a produselor poate necesita analiza documentelor istorice a patentelor sau a caietelor de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau emoționali. Manipularea și controlul sunt trăsăturile esențiale ale cercetării experimentale. După cum l-a descris Hyman (1964), experimentul se concentrează asupra „inducerii diferențelor performanței, și nu asupra diferențelor dintre indivizi” (p. 70). Prin aceasta se distinge cercetarea experimentală de cea psihometrică; cea din urmă urmărește diferențele individuale în absența manipulării experimentale. Tehnicile experimentale reduc complexitatea fenomenului creativ și facilitează îndeosebi o măsurare eficientă și decelarea inferențelor relevante despre cauzalitate. Se evidențiază însă o reacție adversă, deoarece manipularea poate să conducă la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
experimentale convenționale și de prezumțiile convenționale referitoare la validitatea intrinsecă a avut darul să submineze eforturile de cercetare valoroase pentru complexul creativității. Prin criteriile standard s-a stabilit că numai unele aspecte ale creativității pot fi supuse investigației. În termeni psihometrici, apare problema validității de conținut, atunci când într-un test sau în procesul de evaluare sunt incluși itemi referitori la subiecte ce se pot exprima cu ușurință în scris. Când un test nu conține un eșantion de itemi suficient de reprezentativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetările operaționale semnificative și studiile experimentale de motivație intrinsecă. În concluzia capitolului revenim asupra problemei relevanței, analizăm dezavantajele cercetării experimentale, recomandăm unele direcții și teme specifice pentru cercetările viitoare și sugerăm cooperarea cercetării experimentale cu alte abordări (de exemplu, abordarea psihometrică și cognitivă) în scopul îmbunătățirii procesului de înțelegere a creativității. Manipularea informațiilor și a strategiilor Multe experimente manipulează datele experimentale furnizate subiecților înainte de rezolvarea problemelor sau de efectuarea diferitele probe creative. Aparent, astfel de manipulări informaționale pot stimula gândirea divergentă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
avantajos, atât din punctul de vedere al informațiilor, cât și al experienței, stimulilor sau tensiunii conflictuale - și, probabil, multor altor factori. Runco și Sakamoto (1996) au prelevat dovezi clare care vin în sprijinul nivelului optim în cercetarea creativității din perspectivă psihometrică, developmentală, cognitivistă, educațională și psihoeconomică. Tot ce depășește nivelul optim are tendința de a acționa în detrimentul creativității. Aceste puncte comune nu motivează înglobarea rezultatelor experimentale într-o teorie coerentă și cuprinzătoare, din moment ce nu există încă un model de creativitate care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
concrete, deoarece contrabalansează cercetarea experimentală a diferențelor individuale. După cum am menționat anterior, anumite diferențe individuale au rolul de a diminua volumul de informații prezentate în cadrul instructajelor explicite. Studiile cognitive întreprinse asupra avantajelor cogniției situaționale (Greeno, 1989) compensează, de asemenea, cercetările psihometrice și experimentale asupra problemelor concrete; ideea câmpului larg de atenție care poate genera idei divergente și prin urmare originale a fost avansată de studii experimentale (Kasof, în publicații periodice), precum și de autoevaluările oamenilor de știință creativi (Ghiselin, Rompel și Taylor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fost deseori recunoscut drept momentul de reinstaurare a cercetării creativității în urma îndelungatului sejur al psihologiei în deșertul behaviorist. A fost anul în care Guilford și-a ținut discursul în calitate de președinte al Asociației Americane de Psihologie (1950), unde a promovat abordarea psihometrică și analitico-factorială a aptitudinilor și a altor trăsături ale personalității creative. Factorii trebuiau să fie descoperiți prin elaborarea testelor de creativitate care urmau să fie administrate unor eșantioane suficient de mari pentru efectuarea analizei factoriale. Astfel, abordarea lui Guilford s-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de interferență, ca să spunem așa - constituie persoana în totalitatea ei și îi conferă individualitate și unicitate - Omega. Astfel că, atunci când studiem personalitatea creativă, noi studiem aspectele Omega, și nu doar pe cele de tip Gamma (diferențele față de ceilalți). Majoritatea studiilor psihometrice de creativitate încearcă să identifice trăsăturile pe care le au în comun persoanele creative. În termenii cadrului nostru teoretic, ele se centrează pe tipul Beta (asemănările cu ceilalți). În mod regretabil, probleme importante sunt, astfel, voalate. Trăsături precum nivelul aspirațional
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din instituții de învățământ superior care solicită credite suplimentare la cursurile de introducere în psihologie, deși uneori subiecții pot fi indivizi ce se autodeclară fără prea multă modestie „creativi”. În al doilea rând, cercetătorii din domeniul psihologiei pot întreprinde studii psihometrice asupra unor subiecți. De cele mai multe ori, astfel de investigații examinează subiecți în funcție de performanțele lor la așa-zisele teste de creativitate (Barron și Harrington, 1981). Mai puțin frecvente, însă, probabil, mai valoroase sunt investigațiile psihometrice care examinează subiecți cu incontestabile contribuții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din domeniul psihologiei pot întreprinde studii psihometrice asupra unor subiecți. De cele mai multe ori, astfel de investigații examinează subiecți în funcție de performanțele lor la așa-zisele teste de creativitate (Barron și Harrington, 1981). Mai puțin frecvente, însă, probabil, mai valoroase sunt investigațiile psihometrice care examinează subiecți cu incontestabile contribuții creative. Un exemplu clasic îl reprezintă seria de investigații întreprinse la Institute of Personality Assessment and Reseasch al University of California, Berkeley (de exemplu, Barron, 1969; MacKinnon, 1975), unde scriitori, arhitecți și alți subiecți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în adulți cu performanțe excepționale. A rezultat o colecție de cărți intitulată Genetic Studies of Genius, al cărei ultim volum a fost publicat postum (Terman și Oden, 1959). Totuși, instrumentarul metodologic ale lui Terman nu s-a limitat la sistemul psihometric. Sub influența lui Woods, Terman a considerat că evaluarea coeficientului de inteligență al indivizilor excepționali ar fi o variantă validă de practică. În mod semnificativ, el l-a ales ca subiect de testare pe unul dintre pionierii metodologiei istoriometrice și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se axează pe trăsăturile de personalitate, iar alții cercetează relația dintre inteligență și caracter (Cox, 1926; Knapp, 1962; Simonton, 1976a, 1991d; Thorndike, 1950; Walberg et al., 1980; White, 1931). Probabil, cele mai temerare sunt investigațiile în care se aplică metodele psihometrice la datele istorice. De pildă, R.B. Cattell (1963) a adaptat Chestionarul celor 16 factori de personalitate la date biografice în scopul elaborării unui profil standard al savantului genial. În mod similar, numeroși cercetători au apelat la Testul Tematic de Apercepție
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
operele artistice și literare (Bradburn și Berlew, 1961; Cortés, 1960; Davies, 1969; McClelland, 1961, 1975; Winter, 1973). Unul dintre meritele acestor studii variate este conștientizarea asemănării pregnante a portretului geniului creativ desprins din cercetările istoriometrice cu imaginea redată de investigațiile psihometrice întreprinse asupra creatorilor contemporani (Eysenck, 1995; Simonton, 1994b). Desigur, cercetătorii sunt incapabili să identifice valoarea predictivă a performanței creative în absența unui criteriu adecvat. În mod corespunzător, mulți cercetători și-au dedicat atenția localizării caracteristicilor psihometrice ale celor două variabile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
imaginea redată de investigațiile psihometrice întreprinse asupra creatorilor contemporani (Eysenck, 1995; Simonton, 1994b). Desigur, cercetătorii sunt incapabili să identifice valoarea predictivă a performanței creative în absența unui criteriu adecvat. În mod corespunzător, mulți cercetători și-au dedicat atenția localizării caracteristicilor psihometrice ale celor două variabile de criteriu majore recunoscute de istoriometriști. În primul rând, unii istoriometriști au examinat productivitatea creativă pe parcursul vieții. Pe lângă eforturile de a dovedi că acest indicator comportamental se bucură atât de o validitate aparentă substanțială, cât și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asupra literaturii istoriometrice a avut rolul de a schița contribuția impresionantă a acestei abordări la studiul științific al creativității. Uneori, aceste contribuții reprezintă coroborarea rezultatelor empirice descoperite prin metode mai consacrate. Un bun exemplu constă în convergența investigațiilor istoriometrice și psihometrice în ce privește legătura dintre psihopatologie și geniul creativ. În același timp, multe dintre descoperirile empirice în literatura istoriometrică nu ar fi putut fi revelate printr-o metodologie alternativă, fie ea experiment de laborator, fie investigație psihometrică. Prin urmare, este categoric că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în convergența investigațiilor istoriometrice și psihometrice în ce privește legătura dintre psihopatologie și geniul creativ. În același timp, multe dintre descoperirile empirice în literatura istoriometrică nu ar fi putut fi revelate printr-o metodologie alternativă, fie ea experiment de laborator, fie investigație psihometrică. Prin urmare, este categoric că literatura istoriometrică nu e superfluă și nu reiterează. Mai mult, deși istoriometria a întâmpinat anumite impedimente, ea se bucură de numeroase atuuri care compensează orice alt prejuduciu (vezi Simonton, 1990a, 1990b). Cel mai explicit atu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
teoriilor Robert W. Weisberg O parte importantă a cercetării în domeniul creativității a fost evoluția teoriilor despre mecanismele care stau la baza gândirii creative. Au apărut teorii moderne ale gândirii creative, ce abordează subiectul din multe unghiuri diferite, de la teoria psihometrică a lui Guilford (1950; vezi și Runco, 1991), care a deschis drumul, până la cele ce au rezultat din efortul de a rezolva probleme medicale, concepute pe larg (de exemplu, Eysenck, 1993). Alte teorii au evoluat din gestaltism (de exemplu, Wertheimer
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]