659 matches
-
mușchi a stimulilor de control și de reglare; e) memoria motrică, ce înregistrează programul mișcării efectuate, transformările sale, și intervine, de asemenea, prin fragmente de exerciții motrice similare deja înregistrate. Rolul său este esențial în învățarea mișcării (Manno, 1992). ACT PSIHOMOTOR (engl. psychomotric activity) - Rezultatul conjugării forțelor motrice cu cele psihice în realizarea unei acțiuni, manifestat prin calitatea actului motor. Potrivit lui Păunescu și Mușu (1990), în timpul impactului de stimulare externă cu persoana se determină, la niveluri diferite, impulsuri care, raportate la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Mușu (1990), în timpul impactului de stimulare externă cu persoana se determină, la niveluri diferite, impulsuri care, raportate la context, capătă o motivație și o direcție de manifestare. La acest nivel impulsul se organizează și devine act, în cazul nostru, act psihomotor. ACT REFLEX (engl. reflex action) - Forma cea mai simplă de răspuns al organismului la un stimul; orice reacție a organismului, fie ea motoare, secretoare sau vasomotoare, care constituie răspunsul la o excitație, se numește act reflex (Robănescu, 2001). O mișcare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
situației); 2) aferentația de declanșare, care stă la baza formulării scopului; 3) aferentația de sancționare, situație în care acțiunea este corectată și apoi încheiată prin 4) aferentația finală. AGITAȚIE (< fr. agitation, cf. lat. agitatio, -onis) - Comportament pe bază de excitație psihomotoare în care se pot manifesta agresivitatea, furia, turbulența, teatralismul, erotismul, violența, anxietatea și, la modul general, toate fenomenele cu expresie emoțională și motrice ale unei stări de neadaptare gravă și actuală care depinde atât de o structură psihopedagogică, cât și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ierarhizării instanțelor psihice, concretizate în acte motoare necoordonate, cu desfășurare aleatorie, în pulsiuni instinctive sau afective, variabile după circumstanțele în care este observată. Pentru a surprinde și fenomenologia psihică (hiperactivitatea psihică), și cea motoare (hiperactivitatea motoare), se folosește sintagma agitație psihomotoare. AGNOZIE (< fr. agnosie, cf. gr. a - fără, gnosos - percepere, cunoaștere, de la gnonai - cunoaștere; engl. agnosy) - Tulburare a funcției de analiză și integrare corticală a stimulilor senzoriali care se manifestă clinic prin pierderea capacității de a recunoaște obiectele și persoanele, deși
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reprezentarea grafică a spațiului, reprezentarea și înțelegerea structurilor ritmice și temporale, lateralitatea. Se urmărește modul în care copilul reușește să angreneze în acțiune membrele superioare și inferioare, armonia și coordonarea mișcărilor dintre corp, trenul superior și cel inferior. Alcătuirea bilanțului psihomotor impune luarea în considerare a următoarelor funcții: a) de constatare, care vizează constatarea preliminară, curentă și etapizată; b) de diagnosticare, prin care kinetoterapeutul, prin intermediul unor teste specifice, pune în evidență nivelul tulburărilor psihomotrice; c) de informare, prin care sunt implicați
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de educație psihomotrică, kinetoterapeutul trebuie să prevină stările de blocaj printr-o organizare adecvată a activităților și o atitudine corespunzătoare față de subiect; în multe situații el trebuie să acționeze în direcția deblocării unor inhibiții ce par să cauzeze un deficit psihomotor. BOALĂ (< sl. bolË) - Modificare organică sau funcțională a echilibrului normal al organismului. Alterarea stării de sănătate manifestată subiectiv prin senzații anormale dureroase sau neliniștitoare. Boală genetică: orice manifestare patologică determinată de o mutație genetică sau cromozomială transmisă de-a lungul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
comportă foarte bine la presiune. Există trei tipuri de cartilaj: cartilaj elastic, cartilaj hialin și fibrocartilaj (Martin, 2005). CATALEPSIE (< fr. catalepsie, cf. lat. catalepsis, gr. katalambanein - a suspenda, kata - în jos, lepsis - fixare; engl. catalepsy) - Pierderea temporară a sensibilității inițiativei psihomotoare; stare patologică manifestată prin pierderea momentană a contracției musculare voluntare și prin încetarea unor funcții psihice. Simptom complex privind afecțiuni neuropsihice, leziuni prefrontale sau vasculare, isterie, demență precoce catatonică și sindroame involutive. Este o tulburare de dominație motrică, catalepticul nefiind
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
catatonică și sindroame involutive. Este o tulburare de dominație motrică, catalepticul nefiind capabil să se miște spontan; el conservă atitudinile musculare ce i se impun. CATATONIE (< fr. catatonie, cf. gr. kata - în jos, tonos - tensiune; engl. catatonia) - Dezintegrare a conduitei psihomotoare prin diminuarea sau absența inițiativei motoare, tradusă prin reducerea la un nivel semiautomat și stereotip a mișcărilor, precum și prin scăderea (dispariția) eficienței și adecvării acestora. Tulburare psihomotrică manifestată prin fixarea tonică persistentă a corpului într-o anumită poziție, fiind însoțită
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unii factori ce favorizează apariția tulburărilor de comportament, cum ar fi: calitatea imaginii de sine, calitatea relațiilor sociale și în special cele din familie (frustrări și carențe afective), tulburări nevrotice, psihotice și psihopatice. Paleta tulburărilor de comportament cuprinde: a) instabilitatea psihomotoare, care poate fi constituțională sau dobândită (copilul este într-o continuă mișcare neadaptată la exigențele mediului, fiind sterilă și ineficientă); b) agresivitatea - apare cu frecvență mai mare la băieți decât la fete. Agresivitatea poate fi îndreptată împotriva propriei persoane (autoagresivitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de a realiza voluntar o decizie musculară. În faza a doua se instalează tremurături, nistagmus, stări de excitație psihomotrică și agitație continuă, instabilitate psihomotrică. Există o strânsă legătură între anumite tulburări mintale și tulburări motoare, ca și când ar constitui veritabile cupluri psihomotoare. Relația dintre psihic și motric înglobează deci diverse manifestări ce pot fi grupate în: a) relația paralelă, după care tulburările psihice și cele motrice sunt simultane, fără cauză-efect (de exemplu, deficiență mintală - debilitate motrică); b) relația centrifugă, în care tulburările
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
strângerea pumnului: degetul afectat rămâne flectat, pentru ca apoi să se extindă rapid, ca un arc. DELIR (< fr. délire, cf. lat. delirium; engl. delirium) - Tulburare patologică a conștiinței, manifestată prin dezorientare temporo-spațială, halucinații prepoderent auditive și vizuale, incoerență în gândire, agitație psihomotoare și anxietate sau euforie, în funcție de trăirile din cursul perioadei psihotice. Poate apărea în boli psihotice, metabolice, intoxicații sau infecții. DEMONSTRAȚIE (< fr. démonstration, cf. lat. demonstratio) - Metodă prin care terapeutul îi prezintă pacientului, verbal sau practic, modul în care trebuie executată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
altele, prea mic. De asemenea, există un interval larg de apreciere a reușitei sau eșecului, deoarece nu se pot cota: balansul ușor, micile flexii ale gambelor sau mișcările brațelor (Lapierre, 1976). Aceste dezavantaje au fost eliminate prin realizarea testului bilanțului psihomotor. Testul urmărește modul de execuție al unor mișcări incluzând: motricitatea globală; orientarea în spațiu; mobilitatea membrelor inferioare; mobilitatea membrelor superioare și prehensiunea; coordonarea generală. Testul prezintă avantajul evaluării tuturor micilor erori de execuție, fiind ușor de aplicat copiilor cu deficiențe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tonicitate reprezintă starea de semicontracție în care se găsește un mușchi în repaus. Se consideră că dezvoltarea tonusului și a motricității sunt strâns legate de dezvoltarea emoțională, influențând dezvoltarea gestului și a limbajului. Aceste aspecte de dezvoltare nu sunt elemente psihomotoare, dar expresia lor este psihomotrică. Prin nivel motric se înțelege bagajul de care dispune un copil, ca rezultat cumulativ al factorilor ereditari și de mediu. De fapt, nivelul motric reprezintă raportul care se stabilește între vârsta motoare și cea cronologică
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tânăr, antrenând și o rapidă deteriorare mintală. Comportamental are tendință spre acte antisociale cu caracter absurd. Reabilitarea comportamentală este cea mai potrivită cale terapeutică. După Larousse (2006), se caracterizează prin debutul încă din adolescență, prin aspectele deficitare intelectuale cu inhibiție psihomotoare și negativism și printr-o evoluție marcată adeseori de tulburări timice și de accese heteroagresive sau autoagresive impulsive, uneori dramatice. HEMARTROZĂ (< fr. hémarthrose, cf. gr. haima - sânge, arthron - articulație) - Acumulare de sânge în articulație, localizată în cavitatea articulară a genunchiului
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mișcare, neliniștiți și agitați. În neurologie, hiperkinezia este înțeleasă ca un sindrom caracterizat prin apariția unor mișcări involuntare, fără un scop anume, cu tendință de deplasare continuă. În psihiatrie, termenul desemnează o activitate motoare exagerată, debordantă, continuă și nemotivată, neliniște psihomotoare, anxietate și risipă inutilă de mișcări. Apare frecvent în encefalopatii și la subiecții cu insuficiență motoare cerebrală. Exagerare a funcționării motoare a diferitelor organe cavitare, a musculaturii striate sau netede. HIPERMETRIE (< fr. hypermétrie, cf. it. ipermetria) - Amplitudine exagerată a unor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stare este însoțită atât de o inhibiție motrică totală, cât și de un blocaj emotiv sau intelectual; ictus amnezic - tulburare bruscă și tranzitorie a memoriei, după care subiectul revine la o situație normală. IDEOMOTOR, -OARE (< fr. idéomoteur) - Termen sinonim cu psihomotor. Proces ideomotor - proces prin care toate reprezentările noastre se prelungesc în mișcări, mai mult sau mai puțin realizate practic. Dirijarea motricității prin idei, care implică microcontracții și microrelaxări coordonate ce însoțesc involuntar percepția și mai ales reprezentarea mintală a actelor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
interacțiunea cu toate componentele sistemului psihic uman, cu întreaga personalitate. Produsul imaginativ exprimă personalitatea, originalitatea acestuia, fiind el însuși original, fie în raport cu experiența individuală, fie cu cea socială. IMATURITATE PSIHOMOTRICĂ (engl. psychomotric immaturity)- Termen utilizat pentru a exprima o dezvoltare psihomotoare a subiectului care nu a ajuns la un nivel normal de maturizare echivalentă vârstei sale, indicată în inventarele (testele sau scalele) de dezvoltare. IMOBILIZARE (de la imobiliza < fr. immobiliser) - Reprezintă o tehnică anakinetică ce se caracterizează prin menținerea, mai mult sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în locul” (se referă la o acțiune locală). IN LOCO DOLENTI (latinism) - Expresie de origine latină cu sensul de „în locul/zona dureros/dureroasă”. IN SITU (latinism) - Expresie de origine latină cu sensul de „pe loc” (prin extensie, „în poziție normală”). INSTABILITATE PSIHOMOTOARE (engl. restlessness) - Sindrom caracterizat printr-un dezechilibru de personalitate, ca urmare a unui deficit de inhibiție, fapt ce conduce la dificultăți de adaptare școlară, profesională și socială. Heuyer (1969) consideră că instabilitatea psihomotoare se caracterizează prin: incapacitate de orientare, selecție
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
loc” (prin extensie, „în poziție normală”). INSTABILITATE PSIHOMOTOARE (engl. restlessness) - Sindrom caracterizat printr-un dezechilibru de personalitate, ca urmare a unui deficit de inhibiție, fapt ce conduce la dificultăți de adaptare școlară, profesională și socială. Heuyer (1969) consideră că instabilitatea psihomotoare se caracterizează prin: incapacitate de orientare, selecție, exprimată prin dificultatea de a privi, urmări, fixa un obiect, o acțiune, un fapt; incapacitatea de a persevera într-o actiune și de a menție constant ritmul activității; incapacitatea de a reacționa constant
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
c) pe plan afectiv prezintă o stare de excitabilitate, impulsivitate și emotivitate, conduita afectivă oscilează între imitare și opoziție; d) pe plan social se caracterizează prin fugă, vagabondaj, mitomanie, ceea ce conduce la o dificilă integrare socială. După Larousse (2006), instabilitatea psihomotoare este numită acum „sindrom de neatenție-hiperkinezie”. Ea afectează aproape 2% dintre copiii de vârstă școlară, cu preponderență masculină netă (4 băieți la o fată), și însoțește un comportament impulsiv și o toleranță redusă la frustrare. INTELIGENȚĂ MOTRICĂ (engl. motric intelligence
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Membrele inferioare sunt mai scurte, cu degete mici, halucele este divergent, fiind separat de celelalte degete printr-un spațiu larg. Tabloul psihopatologic este dominat de deficiența mintală, atingând un grad variabil, de la forme ușoare la forme severe și profunde. Dezvoltarea psihomotoare pe etape este întârziată, are dificultăți la învățarea scrisului, iar desenul este rudimentar și inestetic. Gesticulația este mulți ani principalul mijloc de exprimare. Manifestă o sensibilitate pentru dans și muzică, fără a excela în aceste domenii. LAPSUS (< fr. lapsus) - Eroare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Metoda este orientată spre reeducarea și tratamentul paraliziilor spastice cerebrale, constituind o îmbinare de tehnici sau modalități de acțiune pe care autorul le recomandă eclectic, în concordanță cu forma clinică a bolii, cu gravitatea cazului și cu stadiul de dezvoltare psihomotoare a pacientului. Metoda este orientată spre creșterea progresivă a efortului, trecând gradat de la mișcările simple la cele complicate, urmărind creșterea treptată a amplitudinii lor, dar și a duratei de lucru, ceea ce conduce la un efort mai mare. Sistemul de lucru
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cele motrice (de exemplu, urmărirea unei ținte în mișcare). Cu toate acestea, analizele factoriale privind aceste sarcini nu au putut evidenția un factor comun pentru toate sarcinile (Larousse, 2006). H. Wallon (1975) a propus distingerea printre subiecții normali a „tipurilor psihomotoare”, după modelul sindroamelor patologice raportate la insuficiența unei anumite formațiuni nervoase. Observațiile care stau la baza acestor diferențieri privesc tonusul muscular, iar în cazul bebelușilor au putut fi distinși copii hipertonici sau hipotonici, care diferă mai ales în privința caracterului. PTOZĂ
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
torsiune face parte din sindroamele distonice, fiind mai frecvent la adulți. b) Sindromul hiperton-hipokinetic se caracterizează prin: tremurătură extrapiramidală, rigiditate și exagerarea reflexelor de postură. Este întâlnit în boala Parkinson, precum și în parkinsonismele postencefalitice, posttraumatice sau de altă natură. SINDROM PSIHOMOTOR (fr. syndrome psychomoteur; engl. psychomotor syndrom) - Descrierea neuropatologică a unor tulburări motoare caracterizate în funcție de regiunile cerebrale implicate în producerea lor și în concordanță cu anumite perturbări psihice predominante. Punerea în evidență a unor sindroame psihomotoare explică legătura indivizibilă dintre motricitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau de altă natură. SINDROM PSIHOMOTOR (fr. syndrome psychomoteur; engl. psychomotor syndrom) - Descrierea neuropatologică a unor tulburări motoare caracterizate în funcție de regiunile cerebrale implicate în producerea lor și în concordanță cu anumite perturbări psihice predominante. Punerea în evidență a unor sindroame psihomotoare explică legătura indivizibilă dintre motricitate și cogniție, în formele patologice de funcționare psihologică. Ea personalizează funcția motoare - efectoare și expresivă -, recuzând abordările care consideră motricitatea ca o simplă funcție instrumentală. Sindromul psihomotor (patologic) corespunde unei forme accentuate a „tipului psihomotor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]