246 matches
-
1997). BATERIE DE TESTE - Sistem de probe standardizate care urmăresc diagnosticarea diverselor însușiri și procese, efectuate cu scopul de a evidenția posibilitatea de adaptare a unui individ la specificul unei anumite activități, profesiuni sau funcții sociale. Sunt cunoscute testele de psihomotricitate, teste psihologice pentru copilul mic, teste de inteligență, teste de personalitate, teste de aptitudini, teste docimologice etc. BÂLBÂIALĂ (fr. bégaiement; engl. stammering) - Tulburare de vorbire funcțională a exprimării verbale care afectează ritmul acesteia, consecința unei defectuoase funcționări a reglajului verbal
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
segmentele de aceeași parte, restul segmentelor aparținând celeilalte părți. În situația în care copilul cu dominanța mâinii stângi este forțat să scrie cu mâna dreaptă, apare lateralitatea contrariată. Dugas et al. (1983) a realizat un progam complex de examinare a psihomotricității, în care include trei tipuri de lateralitate: lateralitatea de utilizare, ce cuprinde activitățile curente realizate cu diverse obiecte și instrumente; lateralitatea gesturilor spontane, reprezentate de strângerea mâinii sau de încrucișarea brațelor și a picioarelor; lateralitatea tonică, ce poate fi apreciată
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau dispozitiv destinat să înlocuiască un organ în totalitate sau un segment al corpului care a fost afectat sau distrus, pentru a prelua funcționalitatea acestuia. Protezele cel mai des utilizate sunt: de șold, auditivă, dentară fixă sau mobilă, mandibulară etc. PSIHOMOTRICITATE (< fr. psychomotricité; engl. psychomotility)- Funcție complexă care, după Albu, Albu (1999), este o aptitudine ce integrează atât aspecte ale activității motoare, cât și manifestări ale funcțiilor perceptive și psihice. Ca funcție complexă ce determină reglarea comportamentului uman, psihomotricitatea include participarea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mandibulară etc. PSIHOMOTRICITATE (< fr. psychomotricité; engl. psychomotility)- Funcție complexă care, după Albu, Albu (1999), este o aptitudine ce integrează atât aspecte ale activității motoare, cât și manifestări ale funcțiilor perceptive și psihice. Ca funcție complexă ce determină reglarea comportamentului uman, psihomotricitatea include participarea diferitelor procese și funcții psihice care asigură atât receptarea informațiilor, cât și execuția adecvată a actelor de răspuns. Prin componentele sale de bază, psihomotricitatea face posibilă adaptarea pragmatică (învățarea tehnicilor profesionale, manuale, intelectuale), adaptarea socială (modalități de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
manifestări ale funcțiilor perceptive și psihice. Ca funcție complexă ce determină reglarea comportamentului uman, psihomotricitatea include participarea diferitelor procese și funcții psihice care asigură atât receptarea informațiilor, cât și execuția adecvată a actelor de răspuns. Prin componentele sale de bază, psihomotricitatea face posibilă adaptarea pragmatică (învățarea tehnicilor profesionale, manuale, intelectuale), adaptarea socială (modalități de comunicare interpersonală), adaptarea estetică (tehnici de expresie corporală) și adaptarea educativă. Existența umană trebuie înțeleasă ca o unitate în cadrul căreia componenta psihică și cea somatică sunt interdependente
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unitate în cadrul căreia componenta psihică și cea somatică sunt interdependente. Cunoașterea propriului corp stă la baza cunoașterii propriei identități; corpul nu trebuie studiat izolat, ci în relație cu sine, în relațiile cu cei din jur și cu mediul înconjurător. Studiul psihomotricității relevă acele aspecte care îi permit copilului să-și formeze sistemul de mișcări prin intermediul cărora să poată acționa în orice condiții, pe baza propriilor decizii, cu eficiență, spontaneitate și rapiditate. Ca obiective generale, psihomotricitatea vizează: cunoașterea și înțelegerea elementelor constitutive
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
jur și cu mediul înconjurător. Studiul psihomotricității relevă acele aspecte care îi permit copilului să-și formeze sistemul de mișcări prin intermediul cărora să poată acționa în orice condiții, pe baza propriilor decizii, cu eficiență, spontaneitate și rapiditate. Ca obiective generale, psihomotricitatea vizează: cunoașterea și înțelegerea elementelor constitutive; cunoașterea instrumentelor prin intermediul cărora se poate acționa; stăpânirea componentelor de bază, pentru a obține o reacție adecvată; identificarea precoce a retardurilor, pentru a orienta procesul de educare în vederea dispariției lor; diagnosticarea rapidă a tulburărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de mișcare orientată către adaptarea la solicitări și stăpânirea corpului; evaluarea potențialului psihomotric prin aprecierea raportului dintre vârsta biologică și cea cronologică; dezvoltarea priceperilor și deprinderilor motrice de bază și a celor aplicative. După L. Pick și P. Vayer (1978), psihomotricitatea cuprinde: a) conduitele motrice de bază - coordonarea oculomotoare, echilibrul static și dinamic și coordonarea dinamică generală; b) conduitele neuromotrice - tonusul muscular și senzațiile proprioceptive; c) structurile și conduitele perceptiv-motrice, formate din schema corporală, lateralitatea, orientarea și organizarea spațio-temporală. Referindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a) conduitele motrice de bază - coordonarea oculomotoare, echilibrul static și dinamic și coordonarea dinamică generală; b) conduitele neuromotrice - tonusul muscular și senzațiile proprioceptive; c) structurile și conduitele perceptiv-motrice, formate din schema corporală, lateralitatea, orientarea și organizarea spațio-temporală. Referindu-se la psihomotricitate, De Meur și Staes (1988) au evidențiat existența unor raporturi între motricitate, intelect și afectivitate. Deși A. Lapierre (1976) considera că noțiunea de psihomotricitate este prea vastă pentru a se preta la o definiție precisă, categorică și indiscutabilă, C. Păunescu
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
structurile și conduitele perceptiv-motrice, formate din schema corporală, lateralitatea, orientarea și organizarea spațio-temporală. Referindu-se la psihomotricitate, De Meur și Staes (1988) au evidențiat existența unor raporturi între motricitate, intelect și afectivitate. Deși A. Lapierre (1976) considera că noțiunea de psihomotricitate este prea vastă pentru a se preta la o definiție precisă, categorică și indiscutabilă, C. Păunescu și I. Mușu (1990) au evidențiat că „psihologia demonstrează că actul motor stă la baza organizării cunoașterii și învățării, determinând, într-o proporție considerabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
preta la o definiție precisă, categorică și indiscutabilă, C. Păunescu și I. Mușu (1990) au evidențiat că „psihologia demonstrează că actul motor stă la baza organizării cunoașterii și învățării, determinând, într-o proporție considerabilă, organizarea mintală a persoanei”. Astfel, studiul psihomotricității este considerat primordial în organizarea procesului instructiv-educativ-recuperator pentru toate vârstele și tipurile de deficienți, ca și pentru persoanele obișnuite 1. Educarea psihomotricității deține un loc important în terapia educațională, dacă ținem cont de faptul că deficiența mintală este asociată, de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stă la baza organizării cunoașterii și învățării, determinând, într-o proporție considerabilă, organizarea mintală a persoanei”. Astfel, studiul psihomotricității este considerat primordial în organizarea procesului instructiv-educativ-recuperator pentru toate vârstele și tipurile de deficienți, ca și pentru persoanele obișnuite 1. Educarea psihomotricității deține un loc important în terapia educațională, dacă ținem cont de faptul că deficiența mintală este asociată, de cele mai multe ori, cu deficiențe motrice. În general, deficiența de intelect presupune absența suportului psihologic constituit din achizițiile primei copilării, ceea ce impune ca
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Alimentația și mediul de viață în relație cu dezvoltarea copiilor și tinerilor, Editura Universității „Gr.T. Popa”, Iași. Albu, C. (1971), Teoria educației fizice, Editura Universității „Al.I. Cuza” din Iași. Albu, C., Albu, C., Vlad, T.-L., Iacob, I. (2006), Psihomotricitatea, Editura Institutul European, Iași. Albu, A., Albu, C. (1999), Psihomotricitatea, Editura „Spiru Haret”, Iași. Albu, A., Albu, C. (2000), Asistența psihopedagogică și medicală a copilului deficient fizic, Editura Polirom, Iași. Albu, A., Albu, C., Petcu, I. (2001), Asistența în familie
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și tinerilor, Editura Universității „Gr.T. Popa”, Iași. Albu, C. (1971), Teoria educației fizice, Editura Universității „Al.I. Cuza” din Iași. Albu, C., Albu, C., Vlad, T.-L., Iacob, I. (2006), Psihomotricitatea, Editura Institutul European, Iași. Albu, A., Albu, C. (1999), Psihomotricitatea, Editura „Spiru Haret”, Iași. Albu, A., Albu, C. (2000), Asistența psihopedagogică și medicală a copilului deficient fizic, Editura Polirom, Iași. Albu, A., Albu, C., Petcu, I. (2001), Asistența în familie a persoanei cu deficiență funcțională, Editura Polirom, Iași. Albu, C.
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
timpuriu (secolele IV-XIII) Viorel Cernica, Cetatea sub blocada ideii Rodica Nagy, Sintaxa limbii române actuale Sorin Radu, Modernizarea sistemului electoral din România (1866-1937) Rodica Dimitriu, The Cultural Turn în Translation Studies Constantin Albu, Adriana Albu, Tiberiu Leonard Vlad, Ioan Iacob, Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice Liviu Leonte, À la recherche du român moderne. La réception de l'oeuvre de Marcel Proust en Roumanie Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Cay Dollerup, Basics of Translation Studies Genoveva Vrabie (ed.), Constantin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
școlară relativ bună, înregistrând progres în ceea ce privește achizițiile școlare fundamentale. 4. Examenul somatic: Prezintă o dezvoltare staturală ponderală și toracică la limita normalului. 5. Examenul psihopedagogic: Deficit mediu la nivelul operațiilor gândirii; Capacitate amnezică relativ bună; Instabilitate psihomotorie și tulburări de psihomotricitate (orientare spatio temporală, lateritate și schema corporală) grave; Are autonomie personală și socială; Labilitatea atenției și capacitate scăzută de concentrare; Prezintă o ușoară instabilitate emoțional afectivă fiind sub influenta tatălui care îl domină și își exercită autoritatea asupra ambilor copii
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
puțin cooperant, interes scăzut pentru explorarea mediului, preferând activități de autostimulare sau jocuri al căror model rămâne același; curiozitate scăzută rareori dă semnale de răspuns la stimularea cognitivă. Rezultatele evaluării inițiale I. Domeniul motor: nu prezintă tulburări/întârzieri la nivelul psihomotricității fine și a psihomotricitătii generale; bună coordonare oculo-motorie (desenarea liniilor drepte și de diverse forme, mototolirea hârtiei, colorarea după contur, asamblarea puzzle-lui din mai multe piese); nu întâmpină dificultăți în formarea și dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice (schema corporală, formă
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cooperant, interes scăzut pentru explorarea mediului, nu are initiațivă, curiozitate scăzută rareori dă semnale de răspuns la stimularea cognitivă, nivel de fatigabilitate ușor crescut, evită contactul vizual îndelungat. Rezultatele evaluării inițiale I. Domeniul motor: nu prezintă tulburări / întârzieri la nivelul psihomotricității fine și a psihomotricității generale; relativ bună coordonare oculo-motorie (desenarea liniilor drepte și de diverse forme, mototolirea hârtiei, colorarea după contur, asamblarea puzzle-lui din mai multe piese); întârziere în formarea și dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv motrice (schema corporală, formă
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
explorarea mediului, nu are initiațivă, curiozitate scăzută rareori dă semnale de răspuns la stimularea cognitivă, nivel de fatigabilitate ușor crescut, evită contactul vizual îndelungat. Rezultatele evaluării inițiale I. Domeniul motor: nu prezintă tulburări / întârzieri la nivelul psihomotricității fine și a psihomotricității generale; relativ bună coordonare oculo-motorie (desenarea liniilor drepte și de diverse forme, mototolirea hârtiei, colorarea după contur, asamblarea puzzle-lui din mai multe piese); întârziere în formarea și dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv motrice (schema corporală, formă și culoare, orientare, organizare
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
bine, încă de la început, interes crescut pentru explorarea mediului, preferând activități în grup sau jocuri al căror model rămâne același; curiozitate crescută cu semnale de răspuns la stimularea cognitivă. Rezultatele evaluării inițiale Domeniul motor: nu prezintă tulburări / întârzieri la nivelul psihomotricității fine și a psihomotricitătii generale; dificultăți în coordonarea oculo-motorie (desenarea liniilor drepte și de diverse forme, mototolirea hârtiei, colorarea după contur, asamblarea puzzle-lui din mai multe piese mici); întâmpină dificultăți în formarea și dezvoltarea structurilor și conduitelor perceptiv-motrice (schema corporală
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de obiecte din părți componente este redusă. Adrian depune un efort destul de mare atunci când încearcă să asambleze un puzzle simplu (2-3 piese), conduita acțională fiind de tipul încercare-eroare-eroare. Uneori când încearcă să execute un desen simplu apar mișcări parazite, sincinezii. Psihomotricitatea este slab dezvoltată, copilul având dificultăți majore de la începutul terapiei și până în prezent în achiziționarea conceptelor de formă, mărime, culoare, orientare și structurare spațio-temporală. Atenția voluntară a evoluat pozitiv de-a lungul ședințelor de terapie logopedică. La începutul programului de
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
mișcări voluntare cu limba, are probleme cu deglutiția (se îneacă frecvent, bolul alimentar ia alt traseu decât ar fi normal), salivează abundent, nu poate sufla într-o jucărie gen trompetă sau sorbi lichide cu paiul. Din punct de vedere al psihomotricității schema corporală nu este deplin formată. Indică părțile principale ale corpului (fără a le putea denumi), dar nu are achiziționate noțiunile de stânga - dreapta, aproape - departe, deasupra - dedesubt, etc. Orientarea și structurarea spațio-temporală sunt deficitare. Noțiunile de formă, mărime și
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
ajutor, fermoarul îl ridică dar nu poate acționa închizătorul; Se încalță singur / cu ajutor, nu-și poate lega șireturile; Se dezbracă singur; Se descalță singur; Nu-l deranjează dacă îi cad pantalonii sau dacă are cămașa scoasă din pantaloni. d) Psihomotricitate Merge singur; Urcă / coboară scări; Aleargă fară probleme (din proprie inițiativa); Se cațără; Închide / deschide ușa; Depășește mici obstacole; Se implică mai mult în activități dinamice, ce presupun multă mișcare Lovește mingea cu piciorul; Prezintă stereotipii motrice; Este activ; Aruncă
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
dezbrăcare Își recunoaște hainele, papucii; Se dezbracă și se descalță cu ajutor fiind stimulată în permanență; Poate să se dezbrace de bluze care au fost descheiate sau care se scot pe cap; Își scoate papucii dându-i-se indicații. d) Psihomotricitate Merge singură; Merge pe vârfuri; Urcă / coboară scări; Aleargă fără probleme (din proprie inițiativă); Gest grafic neconstituit; Se cațără; Închide / deschide ușa; Depășește mici obstacole; Se implică mai mult în activități dinamice, ce presupun multă mișcare Prezintă stereotipii motrice. c
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
dezvoltare al proceselor și fenomenelor psihice: Percepție: relativ bine dezvoltată. Atenție: capacitate slabă de concentrare. Memorie: preponderent mecanică. Nivelul dezvoltării intelectuale: gândirea se află în stadiul preoperațional, QI = 37, recunoaște imagini, numără parțial, dar nu are format conceptul de număr. Psihomotricitate: coordonarea motrică generală dezordonată, motricitatea fină deficitară, schema corporală parțial formată, lateralitatea - dreaptă, orientarea în spațiu și timp - foarte redusă. Trăsături de personalitate: apatic, docil, destul de cooperant. Nivelul maturizării psiho-sociale: are formate deprinderi minime de autonomie personală și nu are
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]