169 matches
-
introspecția de obicei morbidă poate deveni, metodic călăuzită, baza unei psihologii științifice. Studierea funcționării psihice și a instanțelor ei conștiente și extraconștiente îi oferă prilejul de a clarifica sensul ascuns, dar precis al miturilor, al viselor nocturne și al simptomelor psihopatice. În prefața sa la Symbolime dans la mythologie grecque (Simbolism în mitologia greacă, Payot. 1954), Gaston Bachelard recunoaște aportul decisiv al lui Paul Diel la înțelegerea limbajului simbolic și subliniază consecințele acestui fapt: "Mergînd pe urmele lui Paul Diel în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aparență, întrucît antiteza acestei afirmații rămîne intenția ultimă, subtilă, a demersului. Faptul pare confirmat și de către prezența unui misterios interlocutor, imposibil de substituit cititorului virtual. În realitate, monologul se adresează mai curînd unei instanțe ce trebuie convinsă de veridicitatea spectacolului psihopatic. Ea nu poate fi decît juriul unui tribunal pregătit să dea verdictul acuzației de crimă cu premeditare. Jocul narativ este, prin urmare, unul ipocrit, mistificator sau chiar diversionist, iar textul care îl face posibil aparține, de aceea, aceluiași spațiu criptic
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
care se bat cap în cap, fără a recurge la canale secundare de comunicare, fără decodificări ambigue, pentru că face parte integrantă din universul nostru spiritual. Și asta pentru că este o artă nefalsificată de automatisme mondene, netransfigurată de obsesii onirice sau psihopatice, netulburată de erezii artistice sau iconoclasme estetice. ...Așa se explică de ce aderăm necondiționat la aceste opere naive, nu atât pentru că ne plac pur și simplu, cât mai ales pentru că deschid retrospecții intelectual-afective asupra purității receptive a copilăriei noastre și, totodată
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
se bat cap în cap, fără a recurge la canale secundare de comunicare, fără decodificări ambigue, pentru că face parte integrantă din universul nostru spiritual. Și asta pentru că este o artă nefalsificată de automatisme mondene, netransfigurată de obsesii onirice sau psihopatice, netulburată de erezii artistice sau iconoclasme estetice. ...Așa se explică de ce aderăm necondiționat la aceste opere naive, nu atât pentru că ne plac pur și simplu, cât mai ales pentru că deschid retrospecții intelectual-afective asupra purității receptive a copilăriei noastre și, totodată
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
lor este foarte diversă, iar diagnosticul implică atât criteriul simptomatologic cât și cel etiologic și cel patofiziologic. Nevrozele sunt tulburări ale activității nervoase superioare însoțite și de modificări organice. Tulburările nevrotice de tipul asteniei, stărilor reactive și frământări conflictuale, formele psihopatice (între care psihopatia epileptică) de comportament, manifestările schizoide, isterice, toate sunt considerate abateri de la dezvoltarea normală a copiilor și adesea nevrozele adultului își au rădăcina în tulburările nevrotice manifestate în diferite perioade ale copilăriei. Pentru marea majoritate a acestor cazuri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și atitudini de perseverație, de neconcordanță față de împrejurările concrete în care se află. Multe din aceste stări debutează în etapa preșcolară, tocmai în perioada de formare și dezvoltare psihică. Se constată un deficit intelectual la care se adaugă un comportament psihopatic, manifestat printr-o slabă adaptare la realitatea înconjurătoare. Cei din grupa a doua, cu mișcarea încetinită, devin închiși, nu se joacă, nu vorbesc, au o stare de apatie, uneori acceptă o formă de joc stereotipă, nu creează. Se acomodează greu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
e zeița care produce rătăcirea. "Corybantismul" comparat, de altfel, de către cei vechi cu orgiasmul dionysiac era o mania provocată de Corybanți și vindecarea ajungea la o adevărată inițiere. [jQeea ce distinge totuși pe Dionysos și cultul său nu sunt crizele psihopatice, ci faptul că ele erau valorizate cu experiență religioasă: fie ca o pedeapsă, fie ca o favoare a zeului 15. La urma urmelor, interesul comparațiilor cu riturile ori mișcările colective aparent similare - de exemplu, anumite dansuri convulsive din Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în care s-a utilizat ca instrument de psihodiagnoză a personalității Chestionarul Multifazic de personalitate MMPI, a evidențiat existența a două tipuri de pacienți diabetici. Prima categorie o reprezintă cei instabili, care se caracterizează prin labilitate, anxietate, comportamente nevrotice și psihopatice mai frecvente. Aceștia au prezentat scoruri ridicate la acest chestionar de personalitate pentru: hiperemotivitate, tendințe agresiv-impulsive și ostilitate pe fondul vulnerabilității sau a fragilității Eului. În plan comportamental, la aceștia se remarcă imaturitate în relațiile interpersonale și o complianță ciclică
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
afecte", "reprezentări perceptive", "intuiții delirante". În ultima versiune a manualului, Kraepelin scrie că paranoia ar trebui să fie limitată tematic și logic la deliruri consistente, deliruri profetice, deliruri grandomane, dar mai ales deliruri persecutorii, pe care le leagă de dispoziția psihopatică (1920: 225-249). Paranoia este definită drept "dezvoltarea insidioasă a unui sistem delirant permanent și de nezdruncinat care rezultă din cauze interne și care este însoțită de perfecta păstrare a unei gândiri, voințe și acțiuni clare și ordonate" (1920: 212-213). În
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
le délire d'interprétation, deplâng lipsa unor criterii nosologice ferme pentru ceea ce ei numesc ,,deliruri sistematizate" (délires systématisées): "Multă vreme în Franța au fost grupate sub numele de "deliruri sistematizate" (délires systématisées), sub cel de "paranoia" (paranoïa) în străinătate, stările psihopatice - cronice, primitive sau secundare, cu sau fără slăbire intelectuală - caracterizate, într-o manieră aproximativă, prin organizarea unui ansamblu mai mult sau mai puțin coerent de concepții delirante, un fel de formă fantezistă sau absurdă care devine, pentru autorul său, expresia
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
dintr-o povestire a lui Kleist, ilustrează tocmai acest tip de personalitate, precum și rolul pe care interacțiunea dintre evenimentul-cheie, experiența trăită și mediul o joacă în declanșarea maladiei (cf. Ballerini & Monti 1990: 13). O stare delirantă, pe fondul unei predispoziții psihopatice (dependență, vulnerabilitate, scrupulozitate, timiditate etc.), apare progresiv, în general ca urmare a eșecurilor sau decepțiilor: printr-un mecanism specific, subiectul începe să interpreteze de o manieră delirantă lumea care îl înconjoară, el atribuindu-i un sens greșit, deși o percepe
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de detenție din închisori și adept al frenologiei, a propus utilizarea examinărilor de factură frenologică pentru diagnosticarea bolnavilor mintali ce urmau să fie supuși unor expertize judiciare. Tot de inspirație frenologică este și o surprinzător de modernă descriere a caracterului psihopatic. Acesta este dominat de incapacitatea de a-și controla pulsiunile, alături de hedonism, și apelează constant la viclenie și ipocrizie pentru a-și atinge scopurile egoiste, ignorând așteptările celor din jur pe care îi consideră în mod necondiționat victime (Otto, apud
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
șaselea aparține demențelor, indiferent de etiologia lor. Morel este considerat părintele teoriei degenerescenței care s-a constituit într-o sursă majoră de inspirație pentru teoriile etiopatogenetice ulterioare în personologie. „Nebunia degeneraților” descrisă de autor reprezintă o variantă primară a personalităților psihopatice. În aceeași perioadă, Briquet (apud Millon et al., 1998Ă descrie un tablou clinic foarte asemănător tulburării de personalitate histrionice, deși îl raportează etiologic la o disfuncție a sistemului nervos. În 1868, Maudsley relevă caracterul cvasipatognomonic al sugestibilității, superficialității și suprasemnificării
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai ales când aparțin unor pături social-economice sărace sau dezavantajate. Tulburările de personalitate tind treptat să fie privite - în sensul lui Morel - ca expresii ale unor procese degenerative ale sistemului nervos de natură constituțional-ereditară. Aceasta corespunde și conceptului de inferioritate psihopatică introdus de Koch (1891Ă, care părea că îl va înlocui pe cel de moral insanity. Koch integrează „inferiorității psihopatice” o gamă largă de condiții maladive psihiatrice, doar într-o mică măsură termenul fiind raportabil la personalitățile patologice de tip antisocial
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sensul lui Morel - ca expresii ale unor procese degenerative ale sistemului nervos de natură constituțional-ereditară. Aceasta corespunde și conceptului de inferioritate psihopatică introdus de Koch (1891Ă, care părea că îl va înlocui pe cel de moral insanity. Koch integrează „inferiorității psihopatice” o gamă largă de condiții maladive psihiatrice, doar într-o mică măsură termenul fiind raportabil la personalitățile patologice de tip antisocial și borderline. În același cadru se situează și caracterele „inferioare”, selectatea dintre delicvenți și descrise de Babinski și Ceciott
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
În concepția autorului, comportamentele impulsiv-agresive, care sunt total dezangajate moral și vizează devalorizarea și umilirea partenerilor, sunt expresia pulsiunilor sexuale deviante și apanajul - cu precădere - al sexului masculin. Severitatea manifestărilor este în directă concordanță cu prezența unor trăsături de serie psihopatică. Schrenck-Notzing (apud Millon et al., 1998Ă comentează termenul de sado-masochism și îi integrează algolagnia sau plăcerea provocată de durere. Descrierea ei a fost completată și nuanțată, în 1898, de către Ellis (1939Ă, devenind cu adevărat populară. Sadismul și masochismul sunt descrise
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
devenind cu adevărat populară. Sadismul și masochismul sunt descrise ca nefiind autogonice, ci integrabile unui continuum care poate deveni un mesaj al dragostei. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutului secolului XX, Kraepelin (1905Ă reliefează caracterul congenital al constituției psihopatice și dezvoltă conceptul de inferioritate psihopatică introdus de KOCH. Acesta devine generic pentru toate structurile dizarmonice ale personalității, inclusiv pentru variantele paranoică, antisocială și hipocondriacă, comentate de același autor. Între 1904 și 1915, psihiatrul și nosologul german descrie patru structuri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
masochismul sunt descrise ca nefiind autogonice, ci integrabile unui continuum care poate deveni un mesaj al dragostei. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutului secolului XX, Kraepelin (1905Ă reliefează caracterul congenital al constituției psihopatice și dezvoltă conceptul de inferioritate psihopatică introdus de KOCH. Acesta devine generic pentru toate structurile dizarmonice ale personalității, inclusiv pentru variantele paranoică, antisocială și hipocondriacă, comentate de același autor. Între 1904 și 1915, psihiatrul și nosologul german descrie patru structuri personopatice dominate de minciuna patologică și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
primele clasificări ale tulburărilor de personalitate, apelând la metoda descriptivă a cazuisticii. Schneider a integrat toate personalitățile patologice termenului de psihopat și a lansat o definiție a acestuia, care a fost mereu revalidată de personologi și de realitatea clinică: „Personalitățile psihopatice sunt acele personalități anormal structurate care corespunzător dizarmoniei lor structurale, suferă și reprezintă o sursă de suferință și pentru societate”. Cele 10 subtipuri de personalități patologice studiate de psihiatrul german rămân modele de profunzime și acuratețe descriptivă: psihopatul hipertim, depresiv
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fi asociate întotdeauna impulsivității și explozivității, ci pot fi apanajul și altor structuri personopate. În ansamblul lor, acestea ignoră cognitiv și emoțional normele morale, deși le cunosc și le pot înțelege. Inspirat de Schneider, Kahn (apud Berrios, 1998Ă definește personalitățile psihopatice ca insuficiente cantitativ în planul impulsurilor, al temperamentului și caracterului. În aceiași ani, Kretschmer a descris raporturile dintre biotipurile picnic și astenic, respectiv dintre boala bipolară și schizofrenie. El este autorul unei punți de legătură între normalitate și psihoză prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe care le subîmparte în predominant agresive, pasive și creative. În cea de-a treia categorie este plasat Lawrence al Arabiei, care era capabil să citească în întregime ziarul London Times de la vârsta de 5 ani. În acest caz, compartimentul psihopatic era considerat expresia imaturității afective, condiționată organic. Astfel, studiile electroencefalografice făcute pe loturi de psihopați cu grave manifestări antisociale au arătat în cazul a 65% dintre ei unde lente theta în zonele temporale, unde specifice copiilor, și nu vârstei adulte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
considerat expresia imaturității afective, condiționată organic. Astfel, studiile electroencefalografice făcute pe loturi de psihopați cu grave manifestări antisociale au arătat în cazul a 65% dintre ei unde lente theta în zonele temporale, unde specifice copiilor, și nu vârstei adulte. Personalitățile psihopatice descrise de Henderson reprezintă terenul pe care pot apărea și evolua tulburările nevrotice și psihozele. Freud (1925Ă, părintele inițial al psihanalizei, consideră acțiunile antisociale ca pe niște modalități de recâștigare a echilibrului psihic și a stimei de sine, corespunzător atributului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Reich, rezistent la intervențiile psihoterapeutice. În aceeași măsură el este și o sursă mereu reconfirmată de dependență și insecuritate în relațiile interpersonale (Horney 1939; Fromm 1942Ă. Ca urmare, caracterul nevrotic devine - în opinia autorului amintit - un element predictiv pentru personalitatea psihopatică, în cazul căreia ostilitatea nu este un atribut al vieții interioare, ci este orientată spre lumea din jur. De altfel, Alexander (1935Ă a elaborat și o ierarhie a entităților maladive, care include în ordinea crescândă a gravității: nevrozele, caracterul nevrotic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nevrotic, psihozele și criminalitatea propriu-zisă. În ultima sa lucrare The Moods of Crime (1935Ă, este reliefat faptul că manifestările antisociale sunt o rezultantă a interferențelor dintre predispozițiile constituționale, procesele intrapsihice, respectiv evenimentele și raporturile sociale. În același context, structurarea personalității psihopatice este considerată ca tributară dominanței principiului plăcerii (după Friedlander, 1945Ă sau principiului puterii, al succesului, al omnipotenței (conform lui Eissler, 1949Ă. Acestea favorizează developarea, la vârsta tinereții, a neîncrederii și egosimului, a superficialității și invidiei, a tendinței de a trăi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1944Ă constată că nu există încă un consens în lumea psihiatrică asupra unui segment important de populație cu trăsături și comportamente neobișnuite și care nu suferă de nici una din bolile psihice cunoscute și diagnosticate până atunci. Ei concluzionează că personalitatea psihopatică s-a consacrat ca și termen utilizat pentru a evita o judecată morală sau se substituie unei entități maladive de etiologie incertă. Termenul a fost rapid adaptat de justiție, iar sub genericul de tulburări psihopatice i s-a adăugat o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]