310 matches
-
ultimul timp prezentarea comentată de cazuri tip, descrierea detaliată de cazuri prototip ca un contrabalans față de simpla circumscriere a categoriei prototipice în manieră politetică, prin enumerarea unui număr de criterii. 4. Comportamentul dissocial și psihopatia în perspectivă dimensională TP antisocială, psihopatia CLECKLEY și în general persoana psihopată în înțelesul actual au fost analizate și din perspectiva sistemelor dimensionale de evaluare a personalității. Corespunzător modelului celor cinci mari factori (FFMĂ, WIDIGER (WIDIGER, LYNAM, 1989Ă analizează cum psihopatul identificat prin PCL-R HARE se
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoanei - e exprimat cel mai bine prin antagonism, iar factorul 2, care integrează comportamentul antisocial - de antagonism și scăderea conștiinciozității. De asemenea, multe aspecte ale extroversiei pot fi identificate ca prezente. Dacă se iau în considerare și alte variante ale psihopatiei, așa cum fac LIKKET și BLACKBURN, atunci se pot întâlni și trăsături de nevroticism. În orice caz, se constată un continuu cu aspectele normale ale personalității, așa cum sunt comentate acestea în FFM. Din perspectiva celor 3 superfactori comentați de EYSENCK (1989Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
impulsiv, și parțial cu extroversia caracterizată prin felul de a fi sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații tari. EYSENCK subliniază că înclinația spre comportament dissocial și crimă - care e parțial biologică - e mediată prin intermediul temperamentului, iar între normalitate și psihopatie există un continuum. BLACKBURN (1959Ă a studiat infractorii gravi, care au tulburări de personalitate și se află în detenție specială. El a aplicat modelul circumplexului interpersonal, ce are ca axe ortogonale dominația versus dependența și cooperarea versus ostilitatea. Prin cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și cooperarea versus ostilitatea. Prin cercetări personale efectuate cu un instrument de investigare propriu, găsește că marea majoritate a cazuisticii sale se plasează în cadranul dintre dominare și ostilitate, în zona atitudinii coercitive - pe axa coercitiv-compliantă. Autorul subliniază faptul că psihopatia e interpretabilă dimensional, inclusiv prin FFM. CLONINGER (2005Ă în cadrul sistemului său dimensional temperamental-caracterial de interpretare a personalității normale și patologice prin 7 factori -prin intermediul instrumentului TCI - evaluează și TP antisocială. Aceasta se caracterizează: temperamental printr-o crescută dependentă de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale reglării emoționale, inhibiție, comportament dissocial și tendința la compulsivitate. Comportamentul dissocial se caracterizează prin: căutarea stimulilor, narcisism, suspiciune. Autorul comentează asemănarea cu polul negativ al agreabilității din FFM și cu psihoticismul lui EYSENCK. Perspectiva dimensională este necesară în comentarea psihopatiei. Ea este complementară cu alte aspecte care se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului psihopatiei Tipurile de tulburări de personalitate comentate în sistemele categoriale Subtipurile de psihopatie descrise de diverși autori Variabilele dimensionale Toate aceste perspective se articulează
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
narcisism, suspiciune. Autorul comentează asemănarea cu polul negativ al agreabilității din FFM și cu psihoticismul lui EYSENCK. Perspectiva dimensională este necesară în comentarea psihopatiei. Ea este complementară cu alte aspecte care se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului psihopatiei Tipurile de tulburări de personalitate comentate în sistemele categoriale Subtipurile de psihopatie descrise de diverși autori Variabilele dimensionale Toate aceste perspective se articulează cu înțelegerea biologică, psihiatrică, relațională, psiho-socială și antropologică a persoanei umane. 5. Aspecte etiopatogenice în dezbaterile actuale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și cu psihoticismul lui EYSENCK. Perspectiva dimensională este necesară în comentarea psihopatiei. Ea este complementară cu alte aspecte care se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului psihopatiei Tipurile de tulburări de personalitate comentate în sistemele categoriale Subtipurile de psihopatie descrise de diverși autori Variabilele dimensionale Toate aceste perspective se articulează cu înțelegerea biologică, psihiatrică, relațională, psiho-socială și antropologică a persoanei umane. 5. Aspecte etiopatogenice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie Aspecte neurobiologice. Unul din aspectele importante actuale în discuția
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburări de personalitate comentate în sistemele categoriale Subtipurile de psihopatie descrise de diverși autori Variabilele dimensionale Toate aceste perspective se articulează cu înțelegerea biologică, psihiatrică, relațională, psiho-socială și antropologică a persoanei umane. 5. Aspecte etiopatogenice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie Aspecte neurobiologice. Unul din aspectele importante actuale în discuția despre psihopatie constă în investigarea și evidențierea parametrilor biologici ai acestei tulburări. Există în prezent multe date directe și indirecte care atestă rolul important jucat de genetică (McGUFFIN, 1998Ă în criminalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de diverși autori Variabilele dimensionale Toate aceste perspective se articulează cu înțelegerea biologică, psihiatrică, relațională, psiho-socială și antropologică a persoanei umane. 5. Aspecte etiopatogenice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie Aspecte neurobiologice. Unul din aspectele importante actuale în discuția despre psihopatie constă în investigarea și evidențierea parametrilor biologici ai acestei tulburări. Există în prezent multe date directe și indirecte care atestă rolul important jucat de genetică (McGUFFIN, 1998Ă în criminalitate în general și în cazul personalităților psihopate în special. Transmisia se
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
McGUFFIN, 1998Ă în criminalitate în general și în cazul personalităților psihopate în special. Transmisia se face mai ales în linie masculină, de la tată la băiat. Deși există un consens asupra transmisiei genetice, studiile riguroase sunt dificile datorită faptului că „definirea” psihopatiei este destul de vagă și polimorfă. Cercetări s-au făcut mai ales cu PCL-R dar ar fi de preferat o cazuistică formată din „nucleul tare” al acesteia, care constă în Factorul I. Genetica poate interveni indirect prin favorizarea unor factori temperamentali
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și cercetările lui EYSENCK și CLONINGER. Sindromul hiperkinetic (atention-deficit/hiperactivity disorder - ADHDĂ joacă un rol, căci studiile prospective indică faptul că o treime dintre pacienți dezvoltă tardiv criminalitate (WEISS & HEATMAN, 1993, WEST & FARRINGTON, 1973Ă. Există o importantă diferență între sexe, psihopatia predominând net la bărbați. Femeile cu același temperament dezvoltă tulburări de somatizare și eventual trăsături borderline. Odată cu dezvoltarea psihologiei cognitive și a neuroștiințelor s-au reluat studii în direcția ipotezei lui CLECKLEY privitoare la demența semantică. Psihopatul se dovedește incapabil
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
simte omnipotent și îndreptățit să manipuleze și să agreseze pe alții. Autori precum RICHARDS au descris un spectru paranoid-narcisic, pe care îl întâlnim la diverse tulburări de personalitate: narcisic, negativist, antisocial, paranoid, sadic, și care, în ansamblu, ar fi caracteristic psihopatiei. Violența și distructivitatea ar fi caracteristici ale acestei tulburări a personalității pe care psihopatul le exprimă constant și repetitiv, ca și cum ar depinde de ele, la fel cum în addicție se depinde de drog. BECK și școala cognitivistă au atras atenția
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și educarea copiilor, deoarece foarte multe familii naturale nu au o competență corespunzătoare în acest sens, fapt ce duce la amplificarea fenomenului, la creșterea comportamentelor de tip sociopatic. Factorii socio-culturali joacă și ei un rol în structurarea și în manifestarea psihopatiei. Multe aspecte ale manifestărilor psihopate pot fi acceptate sau chiar valorizate în unele tipuri de societăți, în unele situații sociale sau roluri sociale. Persoane ce întrunesc majoritatea criteriilor pentru psihopatie pot ajunge personaje marcante ale unor revolte populare, mercenari sau
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
joacă și ei un rol în structurarea și în manifestarea psihopatiei. Multe aspecte ale manifestărilor psihopate pot fi acceptate sau chiar valorizate în unele tipuri de societăți, în unele situații sociale sau roluri sociale. Persoane ce întrunesc majoritatea criteriilor pentru psihopatie pot ajunge personaje marcante ale unor revolte populare, mercenari sau eroi militari, teroriști, protestatari pregnanți ce ajung să fie persecutați de regimuri politice. Dar, așa cum indică CLECKLEY, psihopații se întâlnesc și printre importanți oameni de afaceri, mai ales în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
roluri ale societății în care trăiesc și nu se remarcă în mod deosebit. Tipul de societate poate stimula, inhiba, sau deforma agresivitatea, delicvența, criminalitatea. Identificarea și diagnosticarea cazurilor mai depinde de delimitarea conceptuală, instrumentele de diagnostic și criteriile de evaluare. Psihopatia, acest cluster special al tulburărilor de personalitate, readuce în discuție ampla deschidere antropologică a acestei tulburări și indică faptul că abordarea medical-psihiatrică, chiar dacă e indispensabilă nu e și suficientă. Nu poate fi abordată o problemă așa de gravă a personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate Deficiența conștiinței morale și limbajul Deficiențe morale - ale conștiinței morale, ale comportamentului moral - au fost sesizate dintotdeauna la tulburările de personalitate. Mai ales categoria antisocialului (DSM-IV-TRĂ sau dissocialul (ICD-10Ă relevă din plin acest aspect, la fel „superfactorul” - sau „clusterul” - psihopatiei. Totuși, viziunea neokraepeliană care raportează tulburările de personalitate în primul rând la patologia psihiatrică clinică nu are de ce să acorde o importanță deosebită acestui aspect. Dată fiind impresionanta tradiție a „anetopatiei” - ca și caracteristică de bază a tulburărilor de personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dimensiunea caracterial-morală în descrierile sale ci doar pe cea caracterial-temperamentală ce diferențiază oamenii prin stilul lor comportamental și expresiv. Și la fel au procedat cercetările în domeniul tulburărilor de personalitate, cu toată tradiția și discuțiile despre „moral insanity”, anetopatie și psihopatie. Preocuparea față de comportamentul moral reprezintă o veche tradiție antropologică religioasă. Biblia consemnează cele 10 porunci: să nu ucizi, să nu furi, etc. Actul uman reprobabil este un aspect diferit de caracteristicile de fond ale unui individ prin care el e
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
putea folosi termenul de „moral insanity”. S-au folosit apoi și expresii ca „idioție morală” și „anetopatie”. Deficiența dimensiunii morale a fost constant sesizată la tulburările de personalitate mai ales la aceea variantă care și în prezent este etichetată ca psihopatie. Dar, comentariul care se poate face azi este doar unul în perspectiva tradiției, fără posibilitatea unei referințe la o anumită doctrină etic coerentă actuală. Preocupările tipice a ultimelor decenii în etică au fost dominate de filozofia anglo-saxonă interesată de analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a dispărut în zone importante ale populației, susținută de tradiții și de unele forme de religie. 2. Un posibil filtru de evaluare morală a TP În mod tradițional se consideră că în cazul tulburărilor de personalitate în general și a psihopatiei în special avem o perturbare, o insuficiență de achiziție, o distorsiune a conștiinței morale și în consecință, un frecvent și variat comportament anetic al unei persoane care continuă să își desfășoare viața de zi cu zi în mijlocul vieții comunitare, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
stilul de viață contemporan pune un accent tot mai mare pe asertivitatea sinelui și succes în detrimentul rușinii și culpabilității. Totuși, absența acestora este și va rămâne desigur multă vreme un element de caracterizare a tulburărilor de personalitate, mai ales a psihopatiei. Și aceasta deoarece în straturile profunde ale societății, sentimentul responsabilității, al vinovăției și generozitatea se păstrează, cel puțin subteran. Iresponsabilitatea și difuzarea responsabilității. Esența relației etice se desfășoară prin raportarea directă a subiectului - cu trăirile sale din „perspectiva persoanei întâia
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și aceste noțiuni, ele ființează în oamenii vii, în persoane ce au existență și există în permanență, printre noi și prin noi. Felul în care percepem, înțelegem, decupăm, citim și comentăm cazurile persoanelor cu probleme, cu tulburări de personalitate, cu „psihopatie”, ne caracterizează în mare măsură pe noi, epoca și cultura noastră. Conceptul de persoană umană nu a existat dintodeauna. Conceptul și realitatea persoanei umane sunt și ele o „creație” istorică, la fel ca filozofia sau creștinismul, și la fel, conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe noi, epoca și cultura noastră. Conceptul de persoană umană nu a existat dintodeauna. Conceptul și realitatea persoanei umane sunt și ele o „creație” istorică, la fel ca filozofia sau creștinismul, și la fel, conceptul de tulburare de personalitate, de psihopatie. Ne este și acum greu să înțelegem cum de există unele cazuri monstruoase de personalitate amoral patologică după cum ne e dificil să „explicăm” dragostea nețărmurită, credința adâncă, bunătatea, fanatismul, creativitatea, toate aceste aspecte ale firii noastre, ale endogenului ființării noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
explică dificultatea aplicării tratamentului corect: acesta ar trebui să-l facă pe Pascal să accepte o revenire a afectelor depresive înainte de a putea să le analizeze și să le transforme în mod progresiv. Această evoluție a depresiei copilului spre o psihopatie a adolescentului era deja sesizată de către numeroși autori care au studiat comportamentele delincvente și psihopatice. Astfel, acești autori au observat frecvența separărilor în copilăria adolescenților numiți psihopați. Să-l cităm pe Ainsworth și studiul său asupra a „44 de hoți
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în omul susceptibil (ușor de jignit, care se simte mereu nedreptățit), bănuitor, încăpățânat, ambițios și învinuindu-i pe ceilalți de atitudine ostilă. Desigur că anxietatea și teama colorează tabloul psihologic. Se întâlnesc idei prevalente, chiar fixe, obsesive, cu treceri spre psihopatia paranoidă și spre nevroza ipohondrică. Hiperperseverentul are idei proprii despre boala lui, pe care caută să și le impună; pacientul este câteodată omul care luptă pentru „drepturile” sale (de exemplu, o pensie pentru o pretinsă invaliditate). 4.Firea nestăpânită este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
indispun; pe de altă parte, îi este greu să respecte un regim de viață ori alimentar (nu rezistă la tentații). Un corolar este „predispoziția” la obezitate și la alcoolism cronic, ca și la acte delicvențiale. Firea nestăpânită se învecinează cu psihopatia epileptoidă; relațiile cu epilepsia sunt neclare; constituția corporală este adesea atletică, cum se întâlnește la epileptoizi. Alte personalități accentuate țin de trăsături „accentuate” de temperament, de sfera afectivă. 5. Personalitatea hipertimică este o „miniatură” a psihopatiei hipomaniacale. Pacientul este locvace
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]