356 matches
-
care ne dă cea mai mare satisfacție și ne face să credem într-un viitor mai bun”. Experiența din timpul campaniilor studențești de vară a dezvoltat un model original de cercetare-intervenție, modern pentru timpul acela: în și prin echipă. Literatura psihosociologică despre munca în echipă este deosebit de bogată. Dacă, în ultimii ani, numărul de titluri referitoare la grup s-a diminuat, a crescut în schimb interesul pentru echipă ca loc privilegiat de realizare și dezvoltare personală. Munca în echipă este considerată
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prin norme de conformitate și inovație asociativ-grupală. Cercetând formele de asociere în satul tradițional românesc, noi am identificat (Neculau, 1989) apariția și dezvoltarea unor grupări specifice de solidaritate și ajutor reciproc, consemnate și analizate amplu în literatura sociologică, istorică, etnologică, psihosociologică 2. Obștea țărănească a constituit o „asociație umană” de sprijin reciproc și asistență mutuală, cu legi proprii (stăpânirea pământului în devălmășie, obiceiuri juridice specifice, participare nedeterminată la avutul obștesc), ale cărei rădăcini merg adânc în Antichitate. Satul devălmaș românesc a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de azi, Institutul Național al Cooperației Române, București. Mladenatz, Gromoslav, 1958, Introducere la T. Diamant, Scrieri economice, Editura Științifică, București. Moscovici, Serge, 1979, Psychologie des minorités actives, PUF, Paris. Neculau, Adrian, 1989, „Instituția cooperării în satul românesc tradițional. O lectură psihosociologică”, în Revista de psihologie, 3. Popescu-Teiușan, Ilie, 1940, Pedagogia comunităților de muncă, Editura Ramuri, Craiova. Stoian, Stanciu, 1938, Școala Superioară Țărănească, Editura Cultura românească, București. Stoian, Stanciu, 1942, Probleme de ieri și de azi ale pedagogiei românești, Editura Scrisul Românesc
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și asupra cărei nu putea acționa. Pe de altă parte, există o dimensiune externă a agresivității, ce ține de Învățare, se construiește, se elaboreză și poate fi controlată. 3. Forme ale agresivității Revenind la aspectul complexității și diversității acestui fenomen psihosociologic, vom ilustra aceste caracteristici apelând la câteva tipologii, care permit sublinierea specificului acestui fenomen. Astfel, În funcție de planul de manifestare al atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate distinge Între agresivitatea fizică, psihologică și verbală. Efectele agresivității fizice
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și paliere, evoluție, modalități de acțiune specifice care dezvoltă un sistem de valori, o schemă de reprezentări, de roluri și reguli de joc specifice. Că identitate geografică, Pariziana ține de Paris, ca identitate socială de clasă aristocraților mondeni. Ca model psihosociologic, ea se deosebește de etnotipul francezului, pe de o parte, si de geotipul provincialului, pe de altă parte. Clișeele cele mai expresive, care revin în caracterizarea identității pariziene sunt frivolitate 95 (cu întreagă gamă de sinonime insouciance, frivolité, instabilité, diletantisme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Angry Men (Doisprezece oameni furioși), realizat de Sidney Lumet în 1957, e un film complex. El apără principiul care e chemat să stea la baza justiției într-o țară democratică: principiul îndoielii 1. Găsim aici un bun subiect de reflecții psihosociologice asupra convingerii. Putem vedea de asemenea cum ideea de realitate e cu totul pusă la îndoială. Douăsprezece oameni se ceartă în jurul unei decizii esențiale: viața altui om. Cu cît se ceartă mai mult, cu atît își dau seama că decizia
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
etnologii, istoricii și sociologii se sprijină mai ales pe concepte precum cultură, valoare, reprezentare, identitate, mit. O civilizația este definită, de obicei, ca un sistem de reprezentări și de valori. Dacă am încerca să ne eliberăm și de acest limbaj psihosociologic, devenit reflex? Teza noastră poate fi sintetizată astfel: o lume (spre exemplu o civilizație) este o configurare de posibile și de imposibile. Întrebarea "în ce lume trăim?" devine: care sunt posibilele și imposibilele caracteristice lumii noastre? Care sunt posibilele și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Nicolae Iorga cu scrierile istorice, Martha Bibescu cu talentul său diplomatic. Contribuții au adus și producțiile din agricultură, industrie și folclor. Toate au sporit prestigiul țării în lume, așa încât a urcat serios în clasamente. Pentru că sunt diferențe geoclimatice, demografice și psihosociologice pentru mai toate popoarele și țările, și crizele au origini, ritmuri și înfățișări diferite. Chiar la același popor sunt diferențe între regiuni, domenii de activitate, localități ori chiar între familii. Reconstituirea lor prin dovezi arheologice și documente ale administrațiilor depinde
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
temele și problemele urmărite la un moment dat. O astfel de informare suferă de lipsuri inerente. Cartea, ziarul, revista ca întreg aproape dispar pe monitor. De aici, atomizarea și mozaicarea culturală, care se adaugă la atomizarea socială, purtătoarea atâtor inconveniente psihosociologice, fiindcă analiza surclasează sinteza. Se adâncesc specializările, care duc la paradoxul incomunicării, al lui "știm totul despre nimic" ori la indiferență, adică egoism și segregație profesională. Tot mai des auzim sofismele tehnocratice ca soluții politice "salvatoare": cultul mijloacelor nepotrivite scopurilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
autor pentru ca discursul analitic să fie "convertit" într-o cât mai mare măsură în instrumente practice de formare a abilităților de comunicare. În spiritul abordării deja clasice a lucrărilor din sfera teoriei și practicii comunicării, în lucrare sunt tratate aspectele psihosociologice specifice actului comunicării la fiecare palier relativ distinct de complexitate socială: interpersonal, de grup (informal) și organizațional. Accentul este pus pe prezentarea capacităților care trebuie dobândite pentru a asigura eficiența comunicării cu alți oameni și pe modalitățile prin care sunt
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să corespundă reprezentărilor destinatarilor. Analiza lingvistică nu poate de una singură să redea complexitatea mesajelor paratextuale; corelînd observarea regularităților textuale cu studiul parametrilor actului material al enunțării și al interacțiunii sociale, ea devine pragmatic lingvistică. Atunci beneficiază de aportul cercetărilor psihosociologice ale lui Vîgotski, în domeniul interacționismului social, efectuate mai ales de echipa genoveză din jurul lui J.-P. Bronckart. Dacă vom considera limbajul drept o practică socială, implicit vom studia și factorii extralingvistici; un prim obiectiv al demersului ar fi teoretizarea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
probleme și conflicte sociale. Decalajul cultural poate fi folosit în teoria sociologică, în special pentru explicarea anumitor probleme sociale și pentru a realiza predicții despre viitoare probleme sociale. Conflictele dintre adolescenți și părinți pot fi explicate prin trimitere la teoriile psihosociologice, care vorbesc despre dorința de autonomie și de afirmare a adolescentului sau putem face trimitere la decalajul cultural, dat de faptul că pentru tineri tehnologia (internetul, în special) a devenit o parte esențială pentru stilul lor de viață, iar părinții
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
utilizarea riguroasă a metodelor științifice și pe valorificarea tradițiilor de cercetare inaugurate în anii '60. Charles G. McClintock, Scott T. Allison 1989 "Social Value Orientation and Helping Behavior", în Journalof Applied Social Psychology, nr. 19, pp. 353-362. Au introdus experimentele psihosociologice, desfășurate sub forma unor jocuri descompuse, pentru a măsura valorile sociale. Sandra J. Ball-Rokeach, E. Loges 1992 "Value Theory and Research", în E. F. Borgatta, M. L. Borgatta (eds.), Encyclopedia of Sociology, vol. 1, MacMillan, New York Au realizat o sinteză
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
riguroasă a metodelor științifice și pe valorificarea tradițiilor de cercetare inaugurate în anii '60. Charles G. McClintock, Scott T. Allison 1989 "Social Value Orientation and Helping Behavior", în Journal of Applied Social Psychology, nr. 19, pp. 353-362. Au introdus experimentele psihosociologice, desfășurate sub forma unor jocuri descompuse, pentru a măsura valorile sociale. Sandra J. Ball-Rokeach, E. Loges 1992 "Value Theory and Research", în E. F. Borgatta, M. L. Borgatta (eds.), Encyclopedia of Sociology, vol. 1, MacMillan, New York Au realizat o sinteză
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
reproduce; normele, modele valorice, regulile de activitate și de comportament sunt întărite și transmise de la o generație la alta. Ca organizație socială cu funcție de socializare și de transmitere a valorilor sociale, școala se prezintă ca un sistem cu următoarele caracteristici psihosociologice: * întreține numeroase relații de ordin social, economic, politic etc. cu mediul socio - economic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; * dezvoltă o funcție primară, constând în livrarea de servicii elevilor și de produse societății și o funcție secundară
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
luminile pe care le aruncă asupra acelor procese ideologice care, în trecut, și-au lăsat amprenta și au îngreunat relațiile spirituale dintre grupurile sociale" (Ibidem, p. 206). 150 Ibidem, p. 209. 151 Ibidem, p. 203. 152 Opinia publică desemnează "procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecăților evaluative, atitudinilor și credințelor referitoare la o problemă socială ale unui număr semnificativ de persoane dintr-o comunitate, care într-o formă sau alta (...) se exprimă deschis". (Septimiu Chelcea, Opinia publică. Gândesc masele DESPRE CE
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Institutul European, 2001) și este o foarte utilă introducere și familiarizare a cititorului român cu istoria terorismului secolului al XX-lea din America de Sud și Statele Unite ale Americii, Europa și Japonia, dar și din Orientul Apropiat. Pagini speciale sînt consacrate analizei psihosociologice a fenomenului terorismului, cu referire directă la cel internațional și de masă; la motivele practicării actelor teroriste și la principalii artizani și executanți ale acestora. Subiect privilegiat de analiză în cartea lui Servier este terorismul palestinian și cel european. Nu
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Ronald Reagan, se înscrie în același context al represaliilor criminale, ca și asasinarea la Cairo, pe 6 octombrie 1981, a președintelui egiptean Anuar el-Sadat, vinovat de a fi dorit pacea în fața unei Libii exaltate de războiul sfînt. CAPITOLUL IV ABORDARE PSIHOSOCIOLOGICĂ A TERORISMULUI I. Primul bilanț Actele teroriste comise în Franța se ridică la 480 de atentate cu explozive în anul 1976; 548 în 1977, dintre care 15 doar în săptămîna care a precedat Crăciunul; 605 atentate diferite în 1979, dintre
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
stabile, precum "public", și cele cu sensuri instabile, precum "manipulare" și "opinie publică", manifestă două atitudini contrare, dar la fel de pripite: fie repudiază sofistic reproșurile de acest fel, fie le îmbrățișează în secret. Această carte se bazează pe teoria sociologică și psihosociologica. Suntem conștienți că RP reprezintă un domeniu de activitate cu o structură interdisciplinara și, de aceea, nu vom pretinde că perspectiva asupra să se poate reduce la aceea sociologică. Considerăm totuși că aceasta poate să explice mult mai bine decât
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
în themata: ele intra în discursul public, se problematizează și se tematizează în continuare, după care încep să genereze reprezentări sociale despre fenomenele respective".149 Pe langă themata, o componentă importantă a gândirii sociale este și nexus-ul. Introdus în studiile psihosociologice de către Michel-Louis Rouquette 150, acest concept are meritul de a clarifica funcția "nodurilor afective prelogice" care leagă indivizii dintr-o societate. "Patriotismul", "conservatorismul", "internaționalismul", "progresismul", "dreapta", "stânga", "democrația", "libertatea", "dreptatea", "egalitatea" sunt exemple de termeni des folosiți în discursul public
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
apariției" unei entități pentru un subiect social, fie acesta individual sau colectiv. Din nou, calea de acces la structura abia vizibilă a reprezentărilor sociale care configurează organizația în calitatea sa foarte importantă de construct social, o reprezintă teoriile sociologice și psihosociologice, nu instrumentele conceptuale rudimentare, ca "manipularea", care pot fi folosite pentru a dărâma discursuri grosolan alcătuite, dar în nici un caz pentru a analiza subtilă alcătuire a unei imagini din manipulări (mai mult sau mai putin legitime, dar întotdeauna aflate chiar
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
unei societăți. Mize teoretice și sociopolitice Definiții și cîmp de studiu Procese, funcții și organizare Abordări ale conținutului Identificări ale structurii Legături cu practicile sociale Prima parte Origini și semnificații Capitolul 1 Mize teoretice și sociopolitice Obiective * Descrierea naturii pluridisciplinare, psihosociologice, a originii durkheimiene și a reelaborării teoretice a acestei abordări. * Explicarea specificității noțiunii în raport cu alte noțiuni operative pe același teren (opinie, atitudine, stereotip etc.). * Propunerea unei alte concepții ,,triangulate", relaționale și interactive a subiectului care se reprezintă, a obiectului reprezentat
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
legitimare al credinței în existența lor efectivă. Acesta este unul dintre motivele pentru care etnopsihiatrii iau în considerație acești referenți culturali în practicile lor terapeutice la subiecții care se consideră "victime" ale mașinațiilor magice. Pe planul logic, și cu consecințe psihosociologice specifice, putem formaliza diferite tendințe comportamentale și contextuale. Formele experienței vrăjitorești Vrăjitor "existent" sau care este numit în reprezentare Vrăjitor "inexistent" sau care nu este numit în reprezentare Vrăjit aculturat sau aderent la valorile sisteme-lor vrăjitorești Context de atac clasic
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Schemele cognitive de bază (Guimelli, Rateau, Rouquette) sînt una din sintezele posibile, în același timp metodologice și formalizate, ale influenței acestor structuri active, care articulează operațiuni elementare (conectori și hiperconectori) și modelajele lor contextuale (aplicare la obiecte încărcate cu sens psihosociologic). Stereotip: dimensiune cognitivă a prejudecății, care implică o categorizare negativă, o extrapolare temerară, o generalizare rigidă, o antipatie accentuată față de anumite grupuri și membrii lor. Constituent esențial al activităților de propagandă, trimite la opozițiile radicalizate în termeni de viață și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ocol satului bântuit de molimă, "cu credința că, astfel făcând, holera fuge din sat în alte părți"484. Am insistat asupra viziunii folclorice despre holeră, așa cum se înfățișa această viziune în pragul secolului nostru, pentru a pune în lumină ambianța psihosociologică în care au trebuit să se desfășoare marile campanii antiepidemice. Remarcăm coabitarea anumitor firave convingeri realiste, unele provenite chiar din teoriile științifice ale epocii, cu un noian de credințe superstițioase, reprezentând "actualizarea", în cazul holerei nou-apărute în patologia europeană, a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]