356 matches
-
garanție de seriozitate. Pe coperta a patra, opiniile extrem de favorabile ale unor critici de succes, Între care și Dan C. Mihăilescu. Ignor evaluările criticilor, las deoparte tentația de a consulta dicționarele sale de simboluri și Încerc o lectură În cheie psihosociologică. Satul trăiește În două registre, viața lui curge În două șuvoaie: pe scena publică, la vedere, și Într-o zonă ascunsă, de culise. Viața cotidiană ca un spectacol continuu (folosesc aici paradigma dramaturgică a lui Erving Goffman, reprezentantul interacționismului simbolic
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și ajutor mutual, dezvoltat În satul românesc. În aceeași categorie ar trebui Încadrate diferite tipuri de grupuri de solidarizare și ajutor reciproc din lumea rurală, precum obștea, devălmășia, claca, cu norme specifice de funcționare. Există o bogată literatură sociologică și psihosociologică despre aceste instituții ale cooperării În satul românesc tradițional. Interesul pentru acțiunea colectivă și viața comunitară este bine reprezentat de cercetarea În științele sociale. În 1940, sociologul traian Herseni, colaborator al lui Dimitrie Gusti, patronul Școlii sociologice de la București, publică
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Învingând stresul. tehnicile lui Moreno, psihodrama și sociodrama, Îl conduc pe copil sau tânăr, dar și pe adult, printr-o dinamică de grup, la descoperirea sensurilor autorității și democrației. Moreno a creat un sistem filosofic și un model de abordare psihosociologică a dinamicii sociale, bazate pe analiza vieții În grupuri. A Întemeiat un curent de gândire, societăți științifice și reviste, institute de cercetare, a creat metode de cercetare/acțiune. E considerat părintele psihodramei, o formă de terapie privilegiind jocul de rol
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
conciliant, binevoitor, compliant, sociabil, suplu, convenabil, tolerant; semnifică disponibilitate pentru ceva, se referă chiar și la talentul de aranjor. Într-un dicționar francez am găsit 26 de sinonime, toate utilizabile și În limba română. Voi da aici Însă o turnură psihosociologică acestui concept, insistând pe „capacitatea” individului de a tolera situații dezagreabile, murdăria și mizeria din jur, un câmp social promiscuu. Mă refer, se Înțelege, la acomodarea grilei de evaluare a mediului Înconjurător, până acolo unde individul ajunge să considere normal
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și reorganizată, trebuia Înfrântă cerbicia și independența acestor Încăpățânați care nu Înțelegeau noul curs. Strategia era bine pusă la punct: trebuia să li se suprime mijloacele materiale de rezistență, resursele economice, pentru ca apoi să fie Înfrânți psihologic. Într-o interpretare psihosociologică, colectivizarea a Însemnat un proces de schimbare dirijată - structurală, instituțională și personală - afectând cultura locală și stilul relațiilor dintre actorii sociali. A Însemnat Însă și un poligon pentru testarea efectelor pe care le are controlul contextului social În formarea reprezentărilor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lumea lui, dispus la compromisuri. Lumea „omului nou”, lumea lui „să ni se dea” s-a născut la sat și tot acolo rezistă mai bine. Ați văzut vreodată cozile din sate la ajutoare sociale? Acesta e acum țăranul român. Experimentul psihosociologic a reușit. (27.02.2010) Țăranul român (II) Schisma declanșată În satul românesc după război a dus la identificarea, etichetarea și punerea În opoziție a două grupuri: chiaburii (grupul rău, malefic, străin) și restul populației rurale (grupul sănătos). S-a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Eram entuziasmat că putuse apărea o carte În care se mai utilizau concepte și se invocau teorii din psihologia socială. Faptul că apăruse la Albatros nu era Întâmplător, era dintre puținele edituri care mai puteau camufla un text cu conținut psihosociologic. Un an mai târziu, cu câteva luni Înainte de schimbarea din 1989, i-am urmat exemplul, am publicat și eu o carte de psihologie socială, disimulată la secțiunea eseuri a Editurii Junimea din Iași. Spre sfârșitul lui decembrie 1989, Începuseră deja
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la autorii inițiali, desigur Îmbunătățite, dar acest tip de comunicare umană ne vestește că mai există și o altă Românie, a speranței și a construcției. Lupta pentru schimbare nu a fost Încă abandonată. Recent am primit o analiză de factură psihosociologică, deși e clar că autorul nu aparține acestei categorii de specialiști. Vrând să afle de ce unele popoare sunt bogate și altele sărace, a comparat condițiile de evoluție ale unor țări. Să fie vechimea? Nu, civilizații vechi precum India sau Egipt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fiecare În funcție de proiectul său de viață. Unii pliindu-se decent, alții ținând distanța. După ce toți am câștigat libertatea, tot ei au fost mai activi, mai viguroși, mai informați, mai dotați pentru asaltul societății. Și au cucerit-o - econo mic, politic, psihosociologic. Noii dominanți, beneficiarii libertății, au impus noi reguli, standarde, ierarhii, cutume. În primul rând s-au debarasat de rigorile bunului-simț, o povară care nu le dădea libertate de mișcare. Având experiența de clan, s-au organizat În grupări În care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu este nici numai personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Perspectiva psihosociologică asupra identității articulează psihologicul cu socialul, se prezintă ca produsul unui proces interactiv dintre individ și câmpul social, similar cu nodul central al personalității aflate În interacțiune cu socialul (reprezentat de grupuri, instituții, colectivități), ca sinteză dintre eu și context
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Psihologia interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor psihosociale (coordonator, Editura Universității de Vest, 2006), De la relațiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială și stadiile progresive ale articulării sinelui (ediția a II a, Editura Polirom, 2006), Viața ca prilej. 101 oglinzi psihosociologice despre "ceea ce suntem" (Editura Marineasa, 2008). Cuvînt înainte Pretutindeni în lume, în departamentele relevante de psihologie se impune în ultimii ani o nouă abordare integrativă, psihologia interculturală. înțelegînd impactul marilor prefaceri structurale care însoțesc procesul de globalizare, psihologia ca știință
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
schimbului cultural. Privite ca experiențe limită, care produc trăiri afective puternice, șocurile culturale pot contribui, în pofida costurilor subiective considerabile, la o inserție mai rapidă în societatea de destinație, modificînd semnificativ "ceea ce este" subiectul ancorat în noua cultură. 3.7. Cercetări psihosociologice asupra fenomenelor de mobilitate socială masivă. Emigrarea în masă Primii specialiști din zona științelor sociale care s-au preocupat sistematic de problema emigrării, precum Schlesinger, Hansen, Blegen, Wittke, au fost ei înșiși copiii sau nepoții emigranților. începînd cu lucrarea lui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale. Thomas și Znaniecki nu au pus atît de mult accentul pe asimilarea individuală, cît pe formarea comunitară, adică pe etnicizare. în ciuda limitelor studiului pe care l-au realizat, acesta a fost și încă mai este valorificat în cercetările aplicate psihosociologice. În anii '70 ai secolului XX, membrii unui proiect de cercetare pe tema înțelegerii experiențelor emigranților germani prin scrisori au dorit să interpreteze informațiile găsite într-o asemenea "sursă" despre evenimentele sociale și politice, cu scopul de a formula concluzii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de dificilă și greu de cuprins în cadre semnificante nu poate fi studiată doar cu un instrumentar standardizat, cantitativ, precum cel furnizat de G. Hofstede. Astfel, în prima parte a cercetării am utilizat o metodologie preponderent cantitativă, organizînd o anchetă psihosociologică prin aplicarea unei probe specifice (VSM94), derulată pe un eșantion regional reprezentativ pentru populația activă din Regiunea de dezvoltare Vest (alcătuită din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara), format din de 1.058 de subiecți. De asemenea, în partea secundă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale probei VSM94, care ne îngăduie să nuanțăm portretul cultural al organizațiilor din regiune (vezi tabelul 6). Ansamblul acestor rezultate au fost comparate cu cele obținute într-un studiu similar Gallup din 2005, derulat la nivel național, precum și cu investigațiile psihosociologice anterioare care valorifică modelul Hofstede în cadrul unor eșantioane românești. Figura 3. Harta dimensiunilor culturale în funcție de culturile naționale investigate plasarea simbolică a eșantionului românesc Așadar, studiul a configurat un portret organizațional majoritar caracterizat de retractilitate și formalism în relația cu supraordonatul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
putea fi influențate de valorile occidentale, din simplul motiv că instrumentul pe baza căruia s-au construit inferențele ulterioare deriv\ dintr-un chestionar destinat inițial eșantionului occidental. G. Hofstede (1980) însuși sublinia în cartea sa că nu există vreo anchetă psihosociologică neutral valorică, motiv pentru care a descris chiar, pe întinderea a două pagini distincte, propriile sale valori culturale. Cercetarea asiatică pornea cu o strategie inversă, de jos în sus, dinspre cultura de apartenență a subiecților investigați înspre generalizările occidentalilor, solicitînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
factoriale dintr-un studiu precedent, din 2003. în eșantionul cuprins în cercetarea lui Safdar și a colaboratorilor săi din anul 2006 au fost incluși subiecți canadieni născuți în Canada, irakieni imigrați în Canada și irakieni locuitori ai Irakului. Rezultatele investigației psihosociologice au indicat o corelație semnificativă între adaptarea activă și răsplata pentru angajare, rezultat congruent cu rezultatele cercetărilor anterioare (Leung, Bond, 2004). Alte asocieri semnificative s au mai semnalat între criteriile referențiale ale modelului Schwartz, armonie și stăpînire, și între complexitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mediul educațional"), oferindu-se un sprijin real și pentru o intervenție în școală mai adecvată și mai eficientă. CAPITOLUL 8 O sinteză asupra dimensiunii culturale cu cel mai sporit grad de "universalitate": individualism colectivism și asocierea sa cu alte variabile psihosociologice 8.1. Rezumatul definițiilor consacrate privitoare la individualism-colectivism Cum se observă din perspectivele teoretice și metodologice sistematizate pînă acum, cea mai reprezentativă dimensiune psihosociologică cu resurse transculturale, capabilă să furnizeze evaluări pe culturi naționale ale variațiilor interculturale, este dimensiunea individualism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturale cu cel mai sporit grad de "universalitate": individualism colectivism și asocierea sa cu alte variabile psihosociologice 8.1. Rezumatul definițiilor consacrate privitoare la individualism-colectivism Cum se observă din perspectivele teoretice și metodologice sistematizate pînă acum, cea mai reprezentativă dimensiune psihosociologică cu resurse transculturale, capabilă să furnizeze evaluări pe culturi naționale ale variațiilor interculturale, este dimensiunea individualism colectivism (Hofstede, 1980/2001; Hofstede, Hofstede, Minkov, 2010; Triandis, 1995, 1999; Schwartz, 1994a, 2001). Constructele colectivism/individualism descriu poziția pe care o persoană se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rurale, sentimentele naționale puternice în rîndul estonienilor, influența ideologiei comuniste și cîteva condiții socioeconomice obiective, cum ar fi lipsa spațiului de locuit și a unei rețele corespunzătoare de comunicații. Totuși, cercetările realizate între 1991-1995 de Balticom, cît și alte investigații psihosociologice mai recente (Realo, Allik, 1999; Kalmus, 2002) au relevat modificarea sindromului cultural colectivist. Aceste studii au dezvăluit existența unei creșteri a individualismului și deschiderii spre independență în rîndul populației estoniene. Astfel, estonienii încep să fie mai activi, mai orientați spre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
accent pe ierarhiile formale. Acest pattern valoric a putut fi identificat ca atare în opt din cele nouă țări din Europa de Est care au fost implicate în acest studiu. 9.15.2. Ierarhia valorilor sociale într-o perspectivă interculturală Scopul anchetei psihosociologice coordonate de Schwartz și Bardi (2001) a fost acela de a demonstra existența unor valori universale indiferent de cultură, și, chiar mai mult, prezența unui consens cu privire la ierarhia valorilor sociale în cadrul ansamblului de culturi naționale explorat. Desigur, ierarhia sistemului de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este mai scăzută decît cea a americanilor, în vreme ce stresul psihic și simptomele depresive au o incidență mai mare la japonezi; în Europa Occidentală, sănătatea psihologică și satisfacția în muncă sînt mai mari decît în Asia, America de Sud și Europa de Est. O investigație psihosociologică anterioară (Smith, Dugan, Peterson, Leung, 1998) a demonstrat existența unei corelații pozitive între individualism și ambiguitatea de rol, respectiv stările conflictuale, ceea ce sugera că în țările colectiviste oamenii au nevoie să își cunoască exact rolul de la locul de muncă. Țări
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
concluzie asemănătoare în investigația lor desfășurată în SUA și Japonia, în care participanții la cercetare trebuiau să efectueze evaluări reciproce ale emoțiilor exteriorizate de membrii celeilalte culturi. Totodată, H. Markus și S. Kitayama (1991) au organizat în Japonia o anchetă psihosociologică în care subiecții erau puși să aprecieze în limba propriei țări "potrivirea" a 20 de perechi de emoții diferite, care aveau o doză importantă de similaritate în limba engleză. S-a observat că unele perechi au parte de o evaluare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
afirmă că "bărbatul reprimă, iar femeia exprimă" din punctul de vedere al expansivității interpersonale în descrierea de sine), dar înclinația de a favoriza acest stereotip este mai pronunțată în culturile colectiviste. K. Scherer și colaboratorii (1983) au realizat o anchetă psihosociologică în 27 de țări în care au cerut subiecților, toți studenți, să raporteze cît de frecvent trăiesc "în mod natural" o listă de emoții specifice. Pe eșantionul luat ca întreg s au impus în clasamentul simbolic al celor mai experimentate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
independență vs interdependență, iar examinarea și valorificarea multiplelor interrelații între aceste perechi conceptuale și diversele registre ale personalității vor constitui o provocare pentru psihologia secolului XXI, sprijinind activarea unui demers comparativ și relativizant care ar putea lărgi considerabil cîmpul cunoașterii psihosociologice.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]