819 matches
-
nonviolente. În al treilea rând, avem teoria socializării. După cum am mai menționat, se recunoaște că oamenii sunt mai violenți pentru că ei Învață să fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine stabilite. Comportamentul violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării au, În existența diferențelor interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
consumatorului pot face, de la bun Început, diferența Între două produse care, de altfel, pot avea calități asemănătoare, dacă nu chiar identice. „Comunicarea nonverbală În spațiul public” reprezintă o lucrare care inaugurează, sperăm noi, o nouă tradiție de cercetare atât În psihosociologia românească, cât și În sociologie și psihologie. Prin diversitatea temelor prezentate, lucrarea deschide porțile unui domeniu de cercetare și nu Încearcă să-l limiteze sau să-i traseze granițe precise. Alexandru Zloteanu Mihai Milca Holocaust. Radiografia unui genocid, București, Editura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al XVIII-lea, Editura Humanitas, București, 2004. Cf. Lynne Segal, Changing Men: Masculinities in context, Theory and Society, nr. 22, 1993, pp. 625-641. T. Parsons, R. Bales, Family Socialization and Interaction Process, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1956. Mihaela Vlăsceanu, Psihosociologia organizării și conducerii, Editura Paideia, București, 1997. Anthony Giddens, Runaway World. How Globalization is Reshaping our Lives, Profile Books, Londra, 2002, p. 53. Ulrich Beck, Risk Society. Towards a New Modernity, SAGE Publications, Londra, 2005, p. 124. C.P. Snow, The
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-i apreciez pe viu remarcabila personalitate, de la talentul oratoric la umorul negru și delicatețea în raporturile cu ceilalți. și pentru mine, ca și pentru alți est-europeni, Gândirea captivă rămâne desigur un manifest al libertății de gândire, o bună analiză a psihosociologiei intelectualilor sub tiranie - mai bine zis, sub o tiranie cu durată scurtă, deci fără patologiile generate de sentimentul că sfârșitul tiraniei nu e de conceput „în timpul vieții noastre” -, precum și o excelentă racordare a experienței comunismului de stat cu altele, mai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Violence Against Women, nr. 7, pp. 927-946. Holtzworth-Munroe, A; Stuart, G.L., 1994, „Typologies of Male Batterers: Three Subtypes and the Differences among Them”, Psychological Bulletin, nr. 116, pp. 476-497. Iluț, P., 2004, Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Kumagai, F., 1983, „Filial Violence in Japan”, Victimology, nr. 8, pp. 173-194. Kumagai, F.; Straus, M.A., 1983, „Conflict Resolution Tactics in Japan, India, and the USA”, Journal of Comparative Family Studies, 14, 377-387. Liiceanu, A., 2003
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
-le logica, reamintesc faptul că „popoarele ascultă mai mult de voia pasiunilor decât de aceea a intereselor lor. Ele nu invocă interesele decât pentru a-și raționaliza pasiunile, pentru a putea justifica satisfacția pe care caută să le-o aducă”. Psihosociologii cunosc bine acest fenomen. Titlul unei lucrări a lui Beauvois și Joule (1981) este o dovadă în acest sens: Soumission et idéologies. Psychosociologie de la rationalisation (Supunerea și ideologiile. Psihosociologia raționalizării). Problema esențială care stă la baza acestei lucrări este, după
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a putea justifica satisfacția pe care caută să le-o aducă”. Psihosociologii cunosc bine acest fenomen. Titlul unei lucrări a lui Beauvois și Joule (1981) este o dovadă în acest sens: Soumission et idéologies. Psychosociologie de la rationalisation (Supunerea și ideologiile. Psihosociologia raționalizării). Problema esențială care stă la baza acestei lucrări este, după autorii săi, aceea a „raporturilor între conduitele individului și opiniile, credințele sau valorile (pe scurt, ideologia) pe care el poate ajunge să și le exprime”. Conduitele noastre sunt evident
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de prim-plan, de la profesori la studenți. Mircea Mihăieș: Clujul l-a produs pe domnul Dâncu. Vladimir Tismăneanu: Istoria Clujului este diferită și nu o cunosc destul de bine. Bucureștiul a produs figuri interesante și la profesori: Cătălin Zamfir, profesor de psihosociologie, a devenit ministru În primul guvern FSN-ist. Tot sociologii au fost printre fondatorii Grupului pentru Dialog Social. Sociologia a fost profund urgisită sub regimul comunist. Mircea Mihăieș: A fost și desființată la un moment dat. Vladimir Tismăneanu: Ca multe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
comportamente proprii care nu pot fi deduse din comportamentele părților. Prigogine vorbește despre existența unor fenomene de autoorganizare care pot fi valorificate, poate, în psihologia cognitivă (de exemplu, formarea și performarea competențelor, articularea structurilor mentale etc.) sau în psihologia socială (psihosociologia grupurilor). d) Teoria haosului și a atractorilor stranii (J. Yorke, D. Ruelle, L. Landau, F. Takens). Tema centrală a acestei teorii o reprezintă formele neregulate sau „haotice” care nu erau luate în considerare până nu demult ca obiecte ale investigației
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
să fie mai satisfăcătoare și mai productivă. Așa cum afirma Freidson (1970), medicalizarea din ce în ce mai accentuată a societății contemporane, manifestată prin extinderea medicinei și a modelului medical la zone nemedicale ale vieții sociale, a deschis oamenilor de știință din domeniile sociologiei și psihosociologiei drumul în dezvoltarea studiilor care să evidențieze rolul aspectelor psihosociale ce stau la baza investigațiilor și intervențiilor din domeniul îngrijirii sănătății. Toate acestea apar în condițiile în care atacurile virulente la adresa medicalizării societății au venit chiar din interiorul lumii medicale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe studiul rolurilor sociale și al comportamentelor de rol, pe modul în care nevoia de suport social și disponibilitatea acestuia se modifică de-a lungul existenței, precum și pe aspecte ce țin de conturarea unei identități personale. Atunci când studiază suportul social, psihosociologii subliniază satisfacția individului cu viața, cu relațiile lui sociale care au un rol major, determinant, în conturarea sentimentelor cu privire la satisfacția cu viața. Septimiu Chelcea (2003) definește suportul social ca fiind „susținerea psihologică a persoanelor : confortul, asistența și informațiile primite din partea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un rol major, determinant, în conturarea sentimentelor cu privire la satisfacția cu viața. Septimiu Chelcea (2003) definește suportul social ca fiind „susținerea psihologică a persoanelor : confortul, asistența și informațiile primite din partea indivizilor și grupurilor în cadrul relațiilor formale și informale”, adăugând că „în psihosociologie, termenul de suport social se utilizează și pentru a desemna resursele care provin de la alte persoane” (Chelcea, Iluț, 2003, p. 350). Cercetătorii au definit suportul social ca pe „un proces prin care se oferă sau se schimbă sprijin cu alte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trebuie să acorde atenție acelor aspecte ce stimulează dezvoltarea legăturilor sociale de sprijin (Heller, Price și Hogg, 1990 apud Zani, 2003). BIBLIOGRAFIE Argyle, M. (1992), Social Psychology of Everyday Life, Routledge, Londra. Chelcea, S.; Iluț, P. (2003) (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București Cohen, S. (2001), „Social relationships and health”, în Berkman și Syme, Advances in Mind-Body Medicine, pp. 17-59. Cohen, S.; Brissette, I.; Skoner, D.P.; Doyle, W.J. (2000), „Social integration and health: The case of the common cold
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
op. cit., pp. 54-55), acesta fiind și cazul multor programe difuzate de televiziunile din România. Studiile conchid că violența din televiziune este un factor de risc serios pentru creșterea comportamentelor violente ale tinerilor. Combinând analiza de conținut cu un studiu de psihosociologie a comportamentelor, cercetătorii americani au ajuns la concluzia că minorii și tinerii expuși masiv la programe violente de televiziune sunt cei mai înclinați la comportamente violente, la teamă și insecuritate sau la desensibilizare. După ei, principalele elemente „negative” ale programelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
încă una din cele vreo zece care erau pline, ne dumiri: -Băi frate, da’ aici e palincă! Și noi care credeam că doamna numai ața, de dragul lui George, sembăta cu apă chioară ... îN SLUJBA CULTURII Cu toate că absolvisem o facultate de psihosociologie, la repartiție nefiind decât vreo câteva posturi de specialitate în toată țara, restul am devenit profesori de cunoștințe socialpolitice, CSP, sau cum ne plăcea nouă să spunem, profesori de „ce se poate”. Cum singurul examen picat fusese socialismul științific, ca să
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
interarme forțe aeriene 4 Conducere interarme forțe navale 4 Conducere logistică 4 Management economico-financiar 4 * Durata studiilor, în ani 52. ACADEMIA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII Învățămînt universitar de lungă durată la zi Facultatea Specializarea * Facultatea de Informații Comunicare socială Informații 4 Psihosociologie Informații 4 * Durata studiilor, în ani 53. ACADEMIA DE POLIȚIE "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN BUCUREȘTI Învățămînt universitar de lungă durată la zi Facultatea Specializarea * Facultatea de Drept Drept 4 Facultatea de Pompieri Instalații pentru construcții pompieri 5 Facultatea de Arhivistică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
al doilea tip de experiență l-am dobândit în calitate de director resursă umană într-o companie brașoveană cu 500 de angajați. Ceea ce constatasem anterior începerii programului de doctorat era "sărăcia" tehnicilor de motivare prezente în manualele de management al resursei umane, psihosociologie industrială și comportament organizațional. De asemenea, constatasem nevoia de strategii și tehnici de motivare în organizația al cărei departament de resursă umană l-am coordonat, precum și la nivelul organizațiilor pe care le-am cunoscut în calitate de consultant. În acest context, "dezvoltarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aveam ca și practician. Poziția centrală a problematicii motivației pe agenda cercetătorilor din ultimele două secole este dovedită în primul rând de numărul articolelor indexate în bazele de date internaționale. Studiul motivație apare ca tema dominantă a cercetării din domeniul psihosociologiei organizaționale, o temă controversată, cu o diversitate remarcabilă a teoriilor de rang mediu, teorii catalogate deseori drept concurente și slab predictive. Primul capitol prezintă principalele controverse și paradoxuri care au caracterizat cercetarea motivației după anul 1900. De asemenea, sunt ilustrate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
concurența teoriilor și în diminuarea posibilităților de a face acumulări succesive de cunoaștere în acest domeniu. 1.3. Motivația, satisfacția și performanța în muncă Măsurarea atitudinii este definitorie pentru disciplinele ce studiază comportamentul organizațional și a reprezentat preocuparea dominantă a psihosociologiei industriale din prima jumătate a secolului al XX-lea. Cea mai frecvent măsurată atitudine este satisfacția în muncă, fapt dovedit de numărul foarte mare de articole publicate pe această temă. Între anul 1935 și 1976 au fost publicate peste 3000
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de cercetare sociologică: ancheta și experimentul. În ceea ce privește ancheta, aplicarea tehnicilor și procedeelor de culegere a datelor presupune invariabil înregistrarea răspunsurilor verbale. Această tehnică este considerată de Vroom (1964/1995, p. 320) "departe de a fi predictor perfect (...). Literatura din domeniul psihosociologiei a indicat o relație neglijabilă între atitudinea unei persoane, înregistrată prin auto-exprimare și comportamentele față de obiectele acestor atitudini." Cu cinzeci de ani în urmă Vroom sublinia ceea ce este și astăzi un subiect de dezbatere pentru disciplinele din domeniul științelor social-umane
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și este pregătită să facă corecții în sfera factorilor extrinseci. 6.6. Limite privind evaluarea motivației în muncă Elaborarea unui plan de motivare a angajaților, și în general pragmatica motivării, ridică două seturi de probleme. Primul set este derivat din psihosociologia industrială/organizațională care afirmă configurația unică și individuală a nevoilor. De la Maslow la Deci, implicația practică cea mai consistentă a teoriilor de conținut este cea a diversității nevoilor umane și a configurației individuale a tipurilor de nevoi și/sau factori
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ușurință în legătură cu subiectul motivației în muncă este interesul pe care acesta l-a generat atât în rândul cercetătorilor, cât și în rândul managerilor. Numărul impresionant de studii și publicistica din ultimul secol arată că o treime din totalul cercetărilor aferente psihosociologiei organizaționale vizează problematica motivației și a satisfacției. De asemenea, evoluția numărului de publicații indică o menținere a interesului față de acest domeniu. În ceea ce privește mediul organizațional, se poate afirma că practicile manageriale din ultimele decenii acordă o importanță sporită resursei umane în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
comparativă a muzeului ca instituție de cultură și educație cu ansamblul instituțiilor de învățămînt preuniversitar, pornind de la necesitatea conlucrării dintre cele două sisteme, într-o abordare interdisciplinară 2. TEMA EXPERIMENTULUI Educația a constituit obiectul a numeroase cercetări în țara noastră (psihosociologie școlară și cercetări în domeniul educației, programe de creativitate)3. Acestea s-au centrat în direcția studierii unor metode și procedee de predare și învățare diferite, autonomie școlară, bugete, curriculum, empatia în relația educator elev, interdisciplinaritate, orientare școlară și profesională
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Etnografic al Ardealului, Cluj, Ed. Tipografia Națională, Cluj, 1937 CHELCEA, S., Cunoașterea vieții sociale, volumele I și II, Ed. I.N.I., București, 1996 CHELCEA, S., Metode și tehnici de cercetare sociologică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975 CHELCEA, S., Experimentul în psihosociologie, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982 CHELCEA, S., MĂRGINEAN, I., CAUC, I., Cercetarea sociologică, metode și tehnici, Ed. Destin, Deva, 1998 CHELCEA, S. (coord.), Semnificația documentelor sociale, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985 CLUZEAU, CLAUDE ORIGET DU, Le tourisme culturel
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
este cel de om care s-a îndepărtat de Dumnezeu, în timp ce statutul celui care ascultă, adică a confesorului, este cel de „om al lui Dumnezeu”. Pe de altă parte, tocmai acest fapt poate favoriza procesul de mărturisire, pentru că, principial, conform psihosociologiei, dezvăluirea unui individ cu un statut inferior către un individ cu un statut superior este mai ușor acceptată, mai firească și, desigur, mai frecventă decât dezvăluirea celui de-al doilea în fața primului. În același timp, mărturisirea este favorizată și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]