1,653 matches
-
sus amintiți pot duce, în anumite circumstranțe, la perturbații ale sistemului personalității. Deosebit de vulnerabile sunt perioada copilăriei, adolescența, menopauza. În aceste condiții se pot dezvolta tulburări psihice variate, după cum urmează: stări psihopatice, nevroze infantile, tulburări de comportament, complexe ideo-afective, afecțiuni psihotice, devianțe de tip sociopatic etc. Pentru evitarea acestor aspecte neplăcute, măsurile de psihoprofilaxie trebuie instituite încă din perioada copilăriei. Ele vizează dezvoltarea ortopsihică a individului într-un mediu familial, școlar și profesional adecvat, echilibrat, sanogenetic și protector. Aceste măsuri au
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o mare bogăție de idei de tip ruminativ; pe acest fond se nasc îndoieli, scrupule, obsesii, fobii, ezitări, pudoarea morbidă; crizele pubertare cu caracter episodic; adolescența poate lua masca tuturor bolilor psihice. astfel, pot apărea bufee de tip reactiv sau psihotic, care fie sunt simple crize, fie exprimă debutul unei schizofrenii; ele au, de regulă, un caracter atipic, destul de greu de clarificat din punct de vedere diagnostic; se remarcă un amestec de elemente care conferă un caracter atipic tabloului clinic, cum
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
forme și intensități. Acest tip de comportament se poate prezenta în mai multe moduri: conduite de tip reactiv (anxioase, fobice, impulsive, isterice, depresive etc.) sau nevrotic; conduite de tip caracteriopatic, specifice pihopatiilor (impulsivitate, iritabilitate, instabilitate, distimii etc.); conduite de tip psihotic, în care nota dominantă o dă dezacordul total al individului în raport cu realitatea, asociat cu o gravă alterare a personalității (schizofrenie, paranoia, PMD, parafrenie, psihoză epileptică). Capitolul 24 Psihoigiena grupelor sociale (II) 1. Persoana-limită Noțiunea de stare-limită nu este suficient de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sensul extragerii unor aspecte caracteristice. Sintetizând datele din literatură, A. Porot face o clasificare a criminalilor, luând în discuție toate aspectele legate de determinism și constituția acestora: a) criminalii de factură net patologică sunt cei la care se decelează stări psihotice grave, epilepsie, psihoze halucinatorii, deliruri cronice sistematizate, psihoze anxioase cu raptusuri impulsive, stări toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anterioare. În ceea ce privește formarea personalității, trei elemente interesează problema la care facem referință, și anume: a) imaginea de sine: „băiat bun” (admis); „băiat rău” (respins); b) raporturile și evoluția: frustrări și carențe afective; traume psihosociale, familiale, profesionale; c) tulburările psihice: nevrotice, psihotice, psihopatice, de comportament. De natura personalității individului depinde modul de rezolvare a situațiilor de viață ale individului, care, la rândul lui, depinde de următoarele aspecte: conflicte, conduite de refugiu, delicte, crime, resemnare, suicid. În acest proces acționează trei grupe de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
absența aptitudinii de organizare emoțională și impulsională, de care depinde în mare măsură adaptabilitatea socială; gradul afectivității și al sociabilității; existența sau absența anomaliilor de caracter sau a tulburărilor de comportament (apatia, impulsivitatea, perversiunile); existența sau absența tulburărilor nevrotice sau psihotice (obsesii, folii, atitudini isteroide, cleptomanie, procese de tip schizofrenic), aspectele care compromit acțiunea de recuperare. Recuperarea în nevroze Frecvența crescută a nevrozelor pune cu acuitate problema recuperării bolnavilor psihic cu aceste afecțiuni, în vederea readaptării lor cât mai rapide și mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
SUA descrierea avansată de Kanner este considerată ca o entitate specifică dar legată de schizofrenia infantilă. Această considerație nu este acceptată de numeroase țări din Europa, autismul fiind legat de psihozele precoce. În jurul anilor 1960 1965, pentru a caracteriza procesele psihotice asociate unei deficiențe mentale sau instrumentale, Mises și Lang introduc noțiunile de psihoze deficitare și de dezarmonii evolutive. Cercetătorii proceselor cognitive explorează fiecare dintre simptomele specifice autismului prin prisma gradului de percepție și analiză a informației rezultată în urma folosirii limbajului
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
comunicativi și comportamentali. 4. Labilitatea emoțională este reprezentată prin trecerea de la stările de extaz, bucurie spre cele de supărare, suferință și printr-o serie de stări psihiatrice ce pot fi descrise în tabloul clinic al autistului: depresia, anxietatea, catatonia, starea psihotică. 5. La adolescenții autiști pot fi notate o serie de anormalități cognitive: deficit de atenție, concentrare organizațională. Uneori profilul cognitiv poate cuprinde o serie de aspecte cu caracter normal iar altele pot fi limitate sever. Privind atenția ca și proces
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
În finalul tulburării. Evaluări antrerioare efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În depresia delirantă este de 5,3 ori mai mare comparativ cu formele nedelirante, iar alți autori consideră, că 19 la sută din ei erau psihotici În momentul comiterii acestuia. Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără soluție. Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atît Împotriva mediului (răzbunare), cît și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. „Justificarea” operației
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În Clinica de Psihiatrie
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
durerii, a dispoziției, a capacității de învățare și a memoriei. În cazul consumului de feniciclină, conform rapoartelor clinice, comportamentul violent apare cel putin ocazional la persoanele care sînt sub efectul drogului sau la cele care trec pprin experiențe de tip psihotic determinate de o folosire Îndelungată a drogului. Deși nu s-au făcut cercetări privind efectele consumului pe termen lung de ketamina, efectele consumului pe termen scurt pot cuprinde halucinații, distorssiuni vizuale, pierderea percepției timpului și a identității.. În cazul consumului
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
ca debut al unei schizofrenii, adesea violența de limbaj mergând până la agresiune fizică, chiar omor. Aceste comportamente sunt cu atât mai greu de acceptat și de Înțeles, cu cât se produc imprevizibil, nemotivat și discordant, În relație directă cu angoasa psihotică de structurare a conștiinței, contextul halucinator și trăirea delirantă. Între criteriile pentru tulburarea de personalitate antisocială, conform DSM IV, se specifică organizarea patologică marcată de impulsivitate și instabilitate, până la devianță socială: 1. Eșecul de a se conforma normelor sociale referitoare
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
obiectului; regresiunea libidoului Eu-lui. Dincolo de interpretările psihanalitice, sinuciderea pornește de la viață ,fiind condiționată de evenimente de ordin exterior sau de tulburări minore și urmărește prin moarte o răsfrângere asupra vieții. Simplificarea clasică a psihiatrilor francezi reduc sinuciderea la o manifesteare psihotica; aceasta este o concepție unilaterală ce reduce și explică sinuciderea printr-un determinism unic. Există o structură vitală În care conduită vieții este deficitară În sensul că procesele morții Învăluie ritmurile vitale viciindu-le.Ceea ce la categoria oamenilor obișnuiți ,se
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
A. Delmas susține teza sinuciderii că sindrom patologic, argumentând-o prin trei observații: Orice sinucigaș sau obiect cu tentativă de suicid este un bolnav psihic În sensul tradițional de bolnav delirant, alienat nevrotic, dezechilibrat caracterial; Suicidul este atașat unei cunoștințe psihotice ciclotimice sau hiperemotive, Fie simptomul unei boli În cadrul nosologic obișnuit pentru care ,stările depresive și mai ales melancoliile, ocupă rolul central. S-a mai vorbit de boală sinuciderii și de eticheta unei noi categorii drept monomanie suicidală.Asocierea celor două
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
a sa „analiză a destinului” - Schicksalsanalyze). Cea mai citată etiologie patologica ,Incriminata că favorizanta a sinuciderii, este depresia.Kielholz afirmă că dorința de moarte survine la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
debutul simptomatologiei afective , Întârzierea stabilirii unui diagnostic adecvat și asigurarea unui tratament optim poate favoriza existența unei perioade cu risc de mortalitate crescut. O dată ce este instituit un tratament adecvat al tulburării afective, riscul suicidar este mult redus. Evidențierea unei stări psihotice afective În oricare din aceste situații va impune aprecierea discernământului În contextul fiecărui caz În parte, discernământ care poate fi diminuat sau chiar abolit. Tratamentul optim al acestor pacienți cu manifestări agresive ia În considerație În primul rând utilizarea litiului
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
care utilizarea dozelor mari de diverse preparate de canabis este frecventă. Câteodată tulburarea delirantă nu se rezolvă În câteva ore după consum, și subiectul necesită spitalizare psihiatrică. În aceste momente se ridică problema diagnosticului diferențial: este vorba de un individ psihotic care a consumat canabis (dual diagnosis), sau abuzul de canabis a cauzat În mod direct psihoza. Evaluarea stării premorbide a pacientului și a statusului post morbid, poate tenta rezolvarea problemei, prin determinarea cursului tulburării psihice (Johnston et al 1980). Tulburări
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
1981, de către Palsson et al. a evaluat 11 pacienți cu psihoză canabică autentică pentru care au fost spitalizați În secții de psihiatrie. Pacienții cu istoric de psihoze pre-existente sau cu abuz de substanțe multiple au fost excluși din studiu. Trăsăturile psihotice erau asemănătoare la toți cei 11 pacienți, reprezentând un amestec de simptome afective și schizofrene, ca de exemplu depresi, neliniște, halucinații auditive, iluzii, confuzii și frecvent manifestări agresive. Simptomele erau asemănătoare, dar durata psihozei a variat: din cei 11, durata
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
sale de comportament. Tratamentul medicamentos specific nu este indicat În această psihoză toxică. Cu toate acestea, unii au utilizat antipsihotice, antidepresive sau chiar ECT, În funcție de severitatea și durata psihozei. Rottanburg et al (1982) a comparat starea mentală a 20 subiecți psihotici având nivele urinare mari de canabinoizi, cu cea a 20 subiecți de control canabis-free. Toți pacienții din cele două grupe erau psihotici, cu diagnosticul predominant de “schizofrenie” pentru pacienții din grupul martor. Statusul mental al pacienților a fost Înregistrat de
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
chiar ECT, În funcție de severitatea și durata psihozei. Rottanburg et al (1982) a comparat starea mentală a 20 subiecți psihotici având nivele urinare mari de canabinoizi, cu cea a 20 subiecți de control canabis-free. Toți pacienții din cele două grupe erau psihotici, cu diagnosticul predominant de “schizofrenie” pentru pacienții din grupul martor. Statusul mental al pacienților a fost Înregistrat de un observator “În orb”. Toți pacieții au făcut analize toxicologice pentru a exclude prezența alcoolului sau a altor agenți exogeni. Grupul canabis-pozitiv
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
grupul canabis-negativ (de control) și un nivel inferior de halucinații auditive, aplatizare afectivă și incoerență verbală. Subiecții canabis-pozitivi au avut o evoluție pe termen scurt foarte bună. După o săptămână grupul a arătat o ameliorare marcată, mai ales În ceea ce privește simptomele psihotice, În timp ce grupul de control a rămas practic neschimbat. Réactions dépressives Rareori, utilizarea regulată de marijuana poate precipita depresiile reactive sau tulburările nevrotice la utilizatorii debutanți mai ales. Majoritatea reacțiilor depresive sunt de scurtă durată și evoluție spontană, așa cum rezultă din
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
canabis se centrează În jurul reacțiilor de panică, În cursul cărora indivizii Încep să se teamă că mor sau Înebunesc. Reacțiile de panică sau “bad trips” (călătorii proaste) pot deveni atât de severe Încât incapacitează individul și pot simula o stare psihotică acută. Asemenea reații pot varia ca frecvență, funcție și de mediu și pot indica că acesta devine intoxicat cu canabis (Weil 1970). Smith (1981) sugerează că circa 50% dintre fumătorii de canabis pot, ocazional, resimți aceste reacții adverse. Tratamentul acestor
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
la apariția unor stări complexuale, care vor marca sub diferite forme personalitatea individului. Boala psihică nu înseamnă, în spiritul antropologiei psihopatologice, numai o stare de alteralitate a persoanei, ci și un mod de viață, un tip de existență particulară, nevrotică, psihotică etc., așa cum vom menționa mai departe. La cele mai sus menționate privind poziția omului în psihiatrie și psihopatologie, G. Amado afirmă că omul este, în primul rând, un concept antropologic larg, în interiorul căruia trebuie diferențiate câteva aspecte care exprimă particularitățile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
decelabilă a creierului bolnavilor respectivi. Tulburările sunt numai pur funcționale. Dezorganizările funcționale se pot datora unor carențe emoțional-afective, frustrărilor sau psihotraumatismelor din copilărie. Dacă ele se instalează târziu se pot manifesta sub forma tulburărilor de comportament, a tulburărilor nevrotice sau psihotice, crize isterice etc. De regulă se consideră că în cazul acestui tip de dezorganizări se produce un proces de regresiune al personalității individului. În sensul acesta A. Freud distinge trei tipuri de regresiuni, după cum urmează: a) regresiunea topică; b) regresiunea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezvoltată de S. Freud, care explică geneza bolilor psihice prin dinamica pulsiunilor inconștientului (conflicte, frustrări, stări complexuale) care se organizează (fiind împiedicate să se exteriorizeze) în focare de tensiune intrapsihică din care se constituie „simptomele clinice” organizate în tablouri nevrotice, psihotice etc. c) Teoria psihodinamică a lui J. Masserman, aduce în discuția explicarea etiologiei și a dinamicii clinice a bolilor psihice prin factori dinamici specifici ai proceselor morbide. 4) Etapa interpretării socio-genetice a bolilor psihice, susținută de unii autori, fixează dominant
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]