5,478 matches
-
-n bulbuci spumoși sufletul. Bine, veți spune, acesta nu-i un motiv, ci un "factor adjuvant". Da, voi răspunde, Dinescu, dezinvolt, m-a lovit cu mîna peste cot și degetul meu, care de mult stătea încîrligat pe trăgaci, a apăsat. Pușca o pregătisem, pușca mea subțire, cu lunetă, cu migala celui mai nostalgic asasin! Inițial am vrut ca toate scrisorile să aibă un supratitlu: Recviem pentru "Scămoșîlî". Mă gîndeam chiar la o periodicitate a lor strictă, ca și cum ar fi fost o
Din ce în ce mai despărțiți de noi toți by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14221_a_15546]
-
sufletul. Bine, veți spune, acesta nu-i un motiv, ci un "factor adjuvant". Da, voi răspunde, Dinescu, dezinvolt, m-a lovit cu mîna peste cot și degetul meu, care de mult stătea încîrligat pe trăgaci, a apăsat. Pușca o pregătisem, pușca mea subțire, cu lunetă, cu migala celui mai nostalgic asasin! Inițial am vrut ca toate scrisorile să aibă un supratitlu: Recviem pentru "Scămoșîlî". Mă gîndeam chiar la o periodicitate a lor strictă, ca și cum ar fi fost o "publicație"! Mi-am
Din ce în ce mai despărțiți de noi toți by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14221_a_15546]
-
și de bunica își va petrece verile nepotul de la Pașcani "în mijlocul ogrăzii, sub un păr vechi cu ramuri pline de ciucuri de fructe". Sadoveanu, mărturisește, a avut o copilărie "nesupusă niciunei opreliști". Tatăl i-a dat voie să iasă cu pușca la vânat, când abia împlinea 12 ani. O influență benefică asupra școlarului o are primul lui dascăl, domnul Busuioc, prin care cunoaște "amintirile" și poveștile lui Creangă. De altfel învață să buchisească pe abecedarul marelui humuleștean. Trăind în mediul rural
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
pe Maicamare îmbrăcată în zăpadă, ca zeitate a iernii, cu multe blănuri, una peste alta, în dezordine. La un moment dat ea începuse să se dezbrace sau poate viscolul stârnit brusc îi smulgea blănurile de pe ea. Până la urmă rămăsese goală pușcă, cu pielea ridată ca o pungă de hârtie din care se supsese tot aerul. Numai părul care-i acoperea "rușinea" arăta proaspăt ca mătasea porumbului înainte de a fi cules. N-o visasem niciodată pe Maicamare goală și destul de rar atmosfera
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
le spuse doar "luați-vă în primire echipamentul" cu o voce seacă, asemănătoare trăznetului care lovește un copac uscat, apoi se retrase cu sublocotenentul. Băieții se așezară la rînd înaintea magaziei de efecte. Majurul de la magazie, înainte de a le preda puștile și uniformele, le zmulgea ordinul de mobilizare din mîini. Ei ezitau să-l dea frămîntîndu-l și pătîndu-l cu degetele, ca și cum încă n-ar fi fost convinși că-i privea, ori ar mai fi putut să fie, în ultimul moment, anulat
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
să se vadă și se zbătea, numai că Petrică îl ținea strîns tare de ceafă. Numai cîteva zile mai petrecură în cazarmă soldații regimentului 12 Dorobanți, supunîndu-se instrucției de ultimă oră. Recruții abia avură timp să învețe cum să ducă pușca la ochi și să apese pe trăgaci. Li se anunță deodată vestea că vor intra în foc. Își ziceau că vor lua drumul Ardealului, peste munți, într-acolo unde trupele noastre dobîndiseră deja victorii importante și se pregăteau să ia
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
colaci de fum. Trenul opri în cîmp. Soldaților orașul li se înfățișă mic și alb, vag oriental. În ordinele strigate ale ofițerilor se grupară pe companii și numaidecît porniră în pas alergător. Alergară cu sufletul la gură zăngănindu-și echipamentul, puștile, bidoanele, lopețile scurte care-i plezneau peste șolduri îndemnîndu-i parcă. Străbătură maidane prăfoase, străzi pietruite, li se păru că intră, ies și din nou reintră în oraș. Din fața caselor de la periferie, date cu var din belșug, femei îi priveau cu
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
scot din minți pe „vechii” vamaioți au pur și simplu de-a face cu faptul că când vamaioții optzeciști și nouăzeciști se plângeau, la rândul lor, ca „Vama nu mai e ce-a fost” și că „s-a umplut de puști”. O parte dintre vamaioții de ieri și-au găsit repede alte refugii, la Portița, la Vadu, la Sfântu Gheorghe, la Sulina. Dar Mai liniștite, măi așezate și, pentru cei care au deja familie și copii, măi private. I-am urmat
Toate la timpul lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82360_a_83685]
-
Dragoș Bucurenci Ieri am sărbătorit doi ani de MaiMultVerde la Institutul Francez, alături de prieteni și parteneri. Ne-am făcut singuri cadou un concert Ada Milea și un spectacol de dans al trupei Kittens Crew, câștigătorii competiției Hip-Hop Internațional România (geniali puști, vi-i recomand cu căldură la orice eveniment). Despre rezultatele celui de-al doilea nostru an de activitate am să vă vorbesc pe îndelete într-o altă însemnare. Deocamdată un prim set de poze de ieri seară. Foto: Constantin Opriș
Aniversarea MaiMultVerde (1) by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82621_a_83946]
-
noi am avut șansa să supraviețuim, sînt eroii mari ai unui neam deloc eroic. O să se vorbească în cărțile de istorie despre ei. Nu în cărțile românești de istorie, evident. Mmmda, si io am asistat la tv la revoluție. Că puști, dintrun oraș de provincie, simțeam că se întâmplă ceva, cunoșteam actorii dar nu înțelegeam nimic - nici acum nu m-am prins decât în mare de resorturile ‘revoluției’. Că intrun film treiD ( că tot e la modă...) la care te uiți
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
un eleșteu, era o meserie onorabilă, care nu urmărea neapărat prinderea răufăcătorului, ci împiedicarea răufacerii și ocrotirea bunului dat în răspundere. Jitarul colinda hotarele semănăturii, îndepărtând prin zgomot dăunătorii, mai ales animalele și păsările, ori avertizându-i prin foc de pușcă pe cei care-și doreau un pumn de grăunțe pentru acasă. La Madrid, abia instalat în "apartamentul ambasadorului", s-a prezentat "șeful biroului administrativ", volubil, bine dispus, cu privire ciacâră, înmânându-mi spre semnare inventarul de bunuri date în folosință
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
-său, nicăieri! Făcu mâna pâlnie la gură și chemă atât de stăruitor, ca și când ar fi izbucnit focul la grajduri sau la pătule. întărâtat de faptul că nu-l află nicăieri, se duse într-o doară în cămara unde-și țineau puștile de vânătoare și-l găsi acolo, prea ocupat să-și desfunde o carabină, pentru a-l auzi cum trântise ușa de perete. - Dar bine, tată, ești fenomenal! rosti tânărul, cu un glas parcă de ventriloc, căci atât de tare i-
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
c-am făcut de bani și vreau să-i tragem una grozavă! Conu Nicu își aduse aminte că băiatul s-a rușinat mai întâi, văzându-l pe taică-su, coscogeaminte munte de om, stând aproape gol, ca o paparudă, cu pușca sub braț și cu vergeaua în cealaltă mână. Nici dumnealui nu i-a convenit bine treaba asta, că prea era ca ursul ăla purtat de țigani la panorame. Păros-păros și cu un burdihan pe care nu-l cuprindea cămașa, prea
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
comunism și-apoi în paradis! Două piese notabile din anii ^80 sînt Dar eu am văzut și Pliniu cel bătrîn. Prima e o fantezie grațioasă, umflînd fabulos tradiția minciunilor cinegetice, dar ancorînd fără veste într-un port al lirismuluii pur: Pușca zăcea părăsită în iarbă, iar inima-n piept îmi bătea vehement. Cînd m-am trezit, de-acum leul trecuse și coada-i vedeam depărtîndu-se lent... Știu, încă sînt urși prin pădurile-aceste, sînt jderi și mistreți și sînt cerbi minunați - dar
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
begonii - traversă sufrageria și saloanele - apoi coti spre stînga pînă în strada Turcilor - trecu de piață și intră pe ușa unei case unde nu pusese niciodată piciorul, împinse ușa dormitorului și fu gata să se înece de mirosul prafului de pușcă ars, îl găsi pe José Arcadio întins cu fața în jos, peste cizmele pe care le descălțase și observă de unde pornise șuvița de sînge care încetase să-i mai curgă din urechea dreaptă. Nu i se găsi nici o rană pe
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
asta. E darul meu pentru tine, e semnul meu de apropiere, e felul meu de a-ți spune că vreau să înot în Dunăre, nu la Costinești. Du-te. Ana-Cristina s-a ținut de cuvânt: a apărut în baie, goală pușcă, strălucitoare. Albert era plin de spumă. Zâmbind, ea a desprins din suportul său dușul mobil și, cu jetul cam anemic, l-a curățat de săpun pe vlăjgan, ea zâmbea în continuare, s-a așezat în genunchi în fața lui... La ora
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
care, că el e cel care a speriat Vârcolacii, pentru că clopotul lui sau pușca altuia a speriat dihăniile să nu mănânce Luna și că, dacă nu ar fi fost ei să tragă clopotele de la biserică, să pună praf mult în pușcă, ca să facă bubuitura mare, ar fi rămas lumea fără Lună". La urma urmei așa îi învățaseră poveștile: Luna poate fi furată, ascunsă, mâncată. Un asemenea eveniment trebuie împiedicat cu orice preț. Dincolo de poezie și de mitologie, Luna e, pentru oamenii
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
venerăm umili Calul Troian De parc-am fi loviți de-apoplexie Mulți criticăm pe stradă și pe “post” Pe șarlatanii trădători de țară Dar îi votăm tăcuți și fără rost Pe veneticii aleși “din afară” Cum ne-au lăsat doar puștile de lemn Și pălării de paie-n loc de scut Ne ploconim străinilor solemn Și-am renunțat la glie și trecut Ne-au exportat capele de bocit Ne-au otrăvit și apa din fântâni Popoare din IMPERIU IPOCRIT La noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
și timp și energie-Când venerăm umili Calul TroianDe parc-am fi loviți de-apoplexieMulți criticăm pe stradă și pe “post”Pe șarlatanii trădători de țarăDar îi votăm tăcuți și fără rostPe veneticii aleși “din afară”Cum ne-au lăsat doar puștile de lemnși pălării de paie-n loc de scutNe ploconim străinilor solemnși-am renunțat la glie și trecutNe-au exportat capele de bocitNe-au otrăvit și apa din fântâniPopoare din IMPERIU IPOCRITLa noi în ȚARA se pretind stăpâniNe închinăm la moaște
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Constantin Țoiu Băiatul își frânse pușca, și se îndreptă spre pavilion, cu fața lipsită de orice expresie, cu ochii-n pământ, indiferent la aplauze, rostind cu vocea lui joasă "Mulțumesc", pe când un profesionist îi spunea "Strașnică lovitură, Stevie!" Iși punea la rastel arma, așteptănd să tragă
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
a atinge solul. Pasărea nici nu apucase să zboare mai mult de un metru, ieșind din trapă. Băiatul revenea, când unul din trăgători spuse: "A fost o lovitură prea ușoară pentru tine, Stevie!" Băiatul dădu din cap și își ridică pușca. Se uita la tabelul cu rezultate. înaintea lui taică-su mai figurau patru trăgători. Se duse în întâmpinarea lui. "Ti-ai regăsit viteza" îl lăudă bătrânul. - Asta e că acum am auzit trapa când s-a deschis, zise băiatul. Nu
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
fără o disciplină. Acum, tatăl uitase de tot antrenamentul. Uitase cum, în zilele în care băiatul rata păsările, el se ducea la fiul său și ridica de pe el cămașa ca să controleze vânătaia de pe umăr în locul unde cel mic sprijinise aiurea pușca. îl scăpase de năravul ăsta, obligându-l să se uite atent la umărul lui, ca să vadă dacă proptise bine arma acolo, înainte de lansarea porumbelului. Uitase și de disciplina piciorului bine întins, apăsat, înainte, și de capul culcat într-o parte
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
început să lovească gratiile celulelor cu tot ce aveau la îndemână, în semn de protest față de condițiile din pușcărie, pe care ei le consideră inumane" (HotNews, 16.09.2006). Pușcărie e un cuvînt destul de vechi, din familia lexicală a termenului pușcă (pentru care în DEX e indicată sursa maghiară; în realitate, cum arată Ciorănescu în dicționarul său etimologic - DER -, e vorba de un cuvînt slav, prezent în mai toate limbile din zonă). Există mai multe explicații etimologice pentru pușcărie: e foarte
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
postul lui de tragere, profesioniștii tăceau și priveau fix la el... Era singurul trăgător care-i făcea pe toți să tacă mâlc. Unii profesioniști zâmbeau, ca și cum ar fi fost vorba de un secret descoperit în momentul în care băiatul ducea pușca la ochi controlând mai întâi dacă patul armei era bine înșurubat în umăr. ș...ț "Gata" rostea el cu o voce joasă care nu era a unui băiețel. - Gata, răspundea servantul. - Trag, anunța vocea joasă, și, oricare ar fi fost
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
când apar le televizor îl aveam. Ar fi păcat să nu facem uz de ele. Iar dacă nu, să nu ne plângem, peste câțiva ani, că am ajuns să trăim într-o țară al cărei aer miroase a praf de pușcă.
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]