172 matches
-
dirigintele nostru, așezați pe iarba stadionului, Într-o discuție „amicală”, una dintre multele În care tânărul și inteligentul pedagog răspundea Întrebărilor și problemelor noastre. Având probabil mâncărime la limbă sau voind să mă arăt interesant, cum li se Întâmplă unor puberi nesiguri de sine sau arătând precoce semne ale vanității, m-am „auzit” Întrebându-l pe ironicul Petrașcu, care nu scăpa vreodată ocazia să-și exerseze sarcasmul sau spiritul În defavoarea „subordonaților” săi, școleri fără disciplină: - Domnule profesor, vreau să vă pun
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
peste cap, Îi conferă, Îi impune un alt sens - cel de pregătire a unei posibile „serii” existențiale, În care accentul să cadă decis, de data aceasta, pe voința proprie. Am mai amintit și altădată că una dintre aprehensiunile majore ale puberului și adolescentului care am fost era convingerea că sunt lipsit total de ceea ce se cheamă voință, calitate pe care unii colegi ai mei de liceu, vreo doi, o posedau Într-o formă absolut spectaculară, fapt ce-i umplea de o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
spartan care nu a mișcat În front, deși o vulpe Îi rodea vintrele!... Bucuria (mai mult emoția Întâlnirii cuiva asemănător - de altfel, orice om viu ne este asemănător -; Îmi este scumpă această emoție specială pe care am „moștenit-o” de la puberul și adolescentul care am fost, emoția Întâlnirii celuilalt, care nu rareori mă face să mă bâlbâi, la propriu, dar și În mai profundul meu echilibru interior, această emoție care În esență este semnul cel mai direct, mai clar, al faptului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În aceiași termeni care fuseseră folosiți Înainte contra camarilei ceaușiste. Spre deosebire de Cioran, firea lui Ionescu Îmi era străină, În sensul că el afecta mai ales sarcasmul și ironia, ca forme de apreciere sau comentariu, unul dintre acele temperamente jucăușe, de puber neobosit, dublat, se’nțelege, de marea sa experiență de viață și literară franceză. Nu lipsit Însă de o anume ranchiună față de felul În care, În tinerețe, fusese receptat de colegii mai vârstnici și mai celebri ai scenei literare românești. E
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nostru de la Rășinari nu Îmbătrânise, nu se maturizase cu o zi din clipa când, cu mare probabilitate, a Întâlnit prima femeie frumoasă, intangibilă, prima sa Beatrice și, ca să se apere de „violența, de pericolul Frumuseții”, a avut reflexul nu puținor puberi de a blestema fascinanta apariție!... Nu, nu ca pe un vituperant Savonarola, ci ca pe un stângaci și isteroid Don Juan Îl văd pe schimnicul ce locuia, o Îngustă mansardă pe rue de l’Odeon: cum să Întorci spre tine
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
confuzie morală. Revin, pentru că bâlciul continuă. Cu cât reperele istoriei cotidiene și ale propriului comportament sunt mai șubrede, cu atât se invocă mai des prestigiul hieratic al principiilor. Te miri cine, câte un bătrânel hârșit în rele, sau câte un puber fără biografie, câte un publicist nervos, sau câte un politician improvizat, dame dezamăgite, afaceriști falimentari, demagogi, mătuși didactice și vedete romanțioase, toți se trezesc vorbind, din când în când, despre principii. Ne refugiem în aerul rarefiat al principiilor, ne justificăm
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Colette 2008. „Dă-mi o mână de ajutor. Pedagogia modernă pentru lucru cu persoane autiste”. Traducere din limba olandeză Inge Jose Smolik. 12. Theo, Poeters 2009. „Autismul și intervenția educațională”. Traducere. Ed. Polirom Iași. Considerații psihosociale în determinarea crizei la puberul logonevrotic Preocuparea logopediei nu se reduce numai la tratarea sau corectarea vorbirii, ci își extinde activitatea asupra limbajului în general, ca fenomen de comunicare, de relații intersociale. Ea are o preocupare complexă, asupra întregii personalități a logopatului, căci limbajul, ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aspecte ale manifestărilor psihice și a relațiilor intersociale pe care le prezintă puberii logonevrotici. Studiul a avut loc pe un lot de 22 cazuri, elevi între clasele V-IX, în măsura în care, din punct de vedere al vârstei, s-au încadrat ca puberi și care, din punct de vedere al tulburării de limbaj, au fost diagnosticați astfel: 16 cazuri bâlbâială tonoclonică, 2 cazuri bradilalie, 2 cazuri logonevroză tonică și aftongie, 2 cazuri tahilalie. Din punct de vedere al sexului, repartiția este prezentată astfel
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
apariția unor puternice crize puberale, care în condițiile unul mediu social nefavorabil și a unei educații nejuste, zguduie psihicul, comportamentul și organismul. Aceasta va stânjeni adevărata maturizare fizică și psihică completă, ce va avea loc peste trei, patru ani. La puberul logonevrotic apar mai mulți factori nocivi în determinarea unor crize puberale, factori implicați prin natura tulburării, ceea ce ne face să optăm pentru un tratament logopedic, psihoterapeutic, cât și medicamentos, care să-l redea societății capabil de muncă și relații intersociale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tratament logopedic, psihoterapeutic, cât și medicamentos, care să-l redea societății capabil de muncă și relații intersociale normale. Logonevroza are un ecou puternic asupra întregii personalități și imprimă acesteia o serie de trăsături specifice. Vom prezenta succint aspectele caracteristice la puberul logonevrotic. Ne vom referi mai întâi la vorbirea lui, pe care o privim ca sindrom aparte și nu ca simptom al unei boli (Trammer, Arhanghelski) și care, fiind tulburată, influențează masiv personalitatea puberului. Enumerăm principalele caracteristici ale vorbirii logonevroticului: convulsiile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
specifice. Vom prezenta succint aspectele caracteristice la puberul logonevrotic. Ne vom referi mai întâi la vorbirea lui, pe care o privim ca sindrom aparte și nu ca simptom al unei boli (Trammer, Arhanghelski) și care, fiind tulburată, influențează masiv personalitatea puberului. Enumerăm principalele caracteristici ale vorbirii logonevroticului: convulsiile tonice, clonice, aritmia, embolofonia, blocaje a unor foneme, cât și stările de nevroză aferente vorbirii, la care mai adăugăm și acele sincinezii însoțitoare, care întregesc aspectul impresionant, deplorabil uneori, al logonevroticului în cadrul ambianței
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
În acest sens, la 5 din cazurile cercetate (numai băieți) s-a constatat sentimentul disperării în fața handicapului verbal, propunând retragerea din școală pentru a urma numai exerciții logopedice, considerându-se incapabili de muncă școlară cu această tulburare. Iată cum, la puberul logonevrotic, ne putem găsi în fața unor conflicte interpsihice severe, a unor adevărate drame interioare, care, neînlăturate corect și la timp, pot evolua în crize puberale generate de decalajul între tulburarea vorbirii și dorința aprigă de afirmare a personalității la această
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
viață, aspirațiile realizându-le prin raportarea la o anumită imagine despre sine corespunzătoare vârstei și defectului. Apar preferințe pentru activități practice, care nu includ prea mult vorbirea, pentru artă, desen, muzică, laborator, dentistică, sport interese exprimate cu șovăială, comparativ cu puberul fără handicap. La fete interesele sunt mai sistematizate și raportate la un cerc mai restrâns de acțiuni. Motivația nu e condiționată de factori educativi externi, ci de imbolduri proprii izvorâte din conștiința defectului. În opțiunea profesională, cât și în alegerea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbire. Concluzii: 1. Problema puberului logonevrotic este importantă atât prin frecvența ei în mediul școlar, cât și mai ales, prin dificultățile metodei de corectare. 2. Este dificil a se prezenta un tablou omogen privind trăsăturile comportamentale și de caracter ale puberului logonevrotic, unii fiind pesimiști, cu complexe, alții optimiști, indiferent de gravitatea tulburării. Deci pe fondul particularităților vârstei se manifestă cu stringență individualitatea specifică logonevroticului. 3. Nu se pot face afirmații riguroase într-un singur sens, acești puberi găsindu-se prin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de caracter ale puberului logonevrotic, unii fiind pesimiști, cu complexe, alții optimiști, indiferent de gravitatea tulburării. Deci pe fondul particularităților vârstei se manifestă cu stringență individualitatea specifică logonevroticului. 3. Nu se pot face afirmații riguroase într-un singur sens, acești puberi găsindu-se prin comportarea și preocuparea lor de perspectivă la cei doi poli, deși au un handicap comun. 4. Conștiința handicapului verbal cât și existența unui mediu social și educativ nefavorabil declanșează crize puberale grave, cu elemente cunoscute de delicvență
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lor pe plan social. Crizele vor apare mai frecvent în condițiile unui mediu social nefavorabil, a unei educații nejuste, când părinții elevului nu sunt consecvenți pe linia de comportare a puberului logonevrotic indicată de logoped, pedagogi, medic. Caracterul intim al puberului logonevrotic cu defectul său, sesizarea deficitului său duc la tablouri (aspecte) grave ale crizei puberale, cu elemente cunoscute de delicvența minoră: furt, vagabondaj, abandon școlar etc. Nu pot fi trase concluzii omogene asupra lor, deoarece pe fondul particularităților vârstei se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Nu pot fi trase concluzii omogene asupra lor, deoarece pe fondul particularităților vârstei se manifestă cu stringență individualitatea specifică logonevroticului, unii suportând mai 85 greu defectul, dar cu demnitate și optimism, fără crize, alții având manifestări mai accentuate ca la puberul normal. Numărul de cazuri al cercetării noastre este mic, ceea ce nu ne permite o generalizare a concluziilor, dar se impune cercetarea unui număr mai important de cazuri, pe diverse criterii și pe o perioadă mai îndelungată, care să permită creșterea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
extrema negativă (delicvența) poate fi relativ rapidă și cu consecințe grave. La fel de importantă este atmosfera familială - violența, abuzurile asupra mamei, a tânărului, a fraților, divorțul, schimbarea bruscă a domiciliului, plecarea părinților la muncă în străinătate, toate se răsfrâng în comportamentul puberului. 2.2.1. Metodologie Perioada pubertății (10/11-14 ani) se caracterizează prin tipul său fundamental de activitate - învățare și instruire (teoretică și practică), dar și prin accentuarea diferențelor dintre sexe. Este vârsta la care se leagă prietenii, crește interesul pentru
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
cu mare precauție să-l deschei la pantaloni și să-i animez sexul, când bunică-mea a început să mă strige, să mă cheme și chiar să mă caute, silindu-mă să las totul baltă. Era epoca în care melancolicul puber ce devenisem și-a descoperit vocația masturbantă. Întoarsă la Cluj, bunica s-a prăpădit nu peste mult de pneumonie. Eram cu maică-mea la masă (tata lipsea), înfulecam ciulama de ciuperci, când a sosit telegrama amintind că bătrâna e grav
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dinamică excepțională în timp, cu multideterminări și multicondiționări, dar și din poziția oarecum incertă pe care o ocupă adolescentul în sistemul perioadelor evolutive ale vieții. Locul lui în sistemul relațiilor sociale este mai bine conturat și precizat decât cel al puberului. Totuși adolescentul oscilează din punct de vedere al comportamentului între copilărie și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de sine este lung și sinuos, caracteristicile imaginii de sine constituite în copilărie, dar mai ales aprecierile furnizate de ceilalți, influențând procesul actual de identificare. Mai mult, succesul sau eșecul școlar, adaptarea sau inadaptarea școlară, ca și modul în care puberul este privit de colegi și de profesori, pot afecta adesea structurarea imaginii și a conștiinței de sine. Procesul identificării și al dezvoltării conștiinței de sine presupune însă și raportarea la cei din aceeași generație, la grupul de aceeași vârstă. În
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
colegi și de profesori, pot afecta adesea structurarea imaginii și a conștiinței de sine. Procesul identificării și al dezvoltării conștiinței de sine presupune însă și raportarea la cei din aceeași generație, la grupul de aceeași vârstă. În cazul în care puberul are o conștiință de sine mai înaltă decât modul în care este evaluat de ceilalți, el se va simți izolat, încercând să găsească forme de exprimare proprie care să-i aducă admirația și acceptarea celorlalți. Astfel, se explică teribilismele, manifestările
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
el le resimte, atât de nevoile apărute încă în pubertate, dar convertite acum sub alte forme, cât și de noile nevoi apărute la acest nivel al dezvoltării. Nevoia de a ști a școlarului mic, convertită în nevoia de creație a puberului, devine și mai acută la adolescent, luând forma creației cu valoare socială, nu doar subiectivă. Ceea ce caracterizează activitatea intelectuală a adolescenților este modificarea ei structurală prin dezvoltarea unui nou nivel intelectual, numit de Piaget stadiul operațiilor formale, evidențiat prin reactivarea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pubertatea (10/11 - 14/15 ani), stadiu psihologic contradictoriu, în care coexistă trăsături psihologice specifice copilăriei (atitudini puerile) cu cele caracteristice adolescenței(capacități sporite de abstractizare și anticipare). Criza de originalitate, proprie acestei perioade, se explică prin situația ambiguă a puberului în societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut precis și rămâne nesigur în ceea ce privește rolul său:dacă încearcă săși afirme într-un mod mai ferm independența, atunci va întâmpina rezistența adulților,(un fapt similar petrecându-se și dacă
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
dezvoltării copilului, nu sunt motive majore de îngrijorare din partea adulților. În schimb, cronicizarea stării de criză, prelungirea exesivă sau chiar rămânerea într-o perpetuă stare de inadaptare a copilului, impun măsuri de atenuare sau schimbare a acestui egocentrism individual al puberului, determinat de criza de dezvoltare. O cale importantă de prevenire a riscurilor de eșec adaptativ este alegerea unor sarcini sau profesiuni în raport cu interesele și aptitudinile proprii reale. Dar, pentru a-l ajuta pe elev să facă alegeri adecvate trebuie intensificate
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]