78,673 matches
-
Eu nu înțeleg de ce ți-a trebuit ție emisiune electorală. Ai stat chiar prea mult în platoul acela poluat. Ai face mai bine să dai o fugă până la Cluj. Știi tu de ce. Așa cum a mai spus cineva, foarte urâtă reacția publicului să râdă că la o emisiune cu Dan Negru. Cât despre Vadim...e un om fără argumente și oamenii dacă n-au argumente țipă și jignesc. Iar despre cei care întreabă ce căutai acolo, mă uimește grijă românului pentru viața
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Ronnie de acum înainte). Rolul de moderator s-a încheiat în acel moment, prin forță contextului. Bucurenci a supralicitat plecind, poate în speranța că amicii lui de platou se vor solidariza cu el. N-au făcut-o. Vă mirați că publicul a ris de “maimuță”? De ce nu va amintiti și figură amuzata a lui Ducu Darie? Avea tot dreptul să fie amuzat, cita vreme în fața ochilor se desfășura o reprezentație de psihodrama. Oare cum ar fi reacționat Liviu Mihaiu dacă “tribunul
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
unui partid politic și că are o anumită prestanta ca vicepreședinte al Senatului, de ce nu spui și că acest politic ar fi trebuit scos în afara legii. Păi de ce nu era invitat, domle, marele Vadim, pe platou și era doar în public, alături de Măricica și Costel care au râs la “nu vezi că arăți că o maimuță”. Era bine acolo între ai lui. Ah, îmi vei aduce argumentul conspiratorilor, TVR e evil, etc. În varianta utopica în care Vadim ar ajunge președinte
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
2 oameni ca și ține poate schimbarea s-ar produce mai repede.. deocamdată trăim așa cum ne place.... în mocirlă!!!! Mă adaug corului celor înmărmuriți de prestația grobiana și de moralitatea cu iz de balegă atât a “tribunului” cât și a publicului din platou (inert, cretin, complice). Și totuși, refuz să accept mut și să îmi zic ca unică soluție este abandonarea epavei “Romanica”. Acești înși becalizati și vadimizati nu au dreptul să mă alunge din propria țară. Și nu mai suport
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
ce legătură are cu postmodernist eco-left. Cheers, Cezar cel mai mult m-a uluit comentariul irinei... totuși, cât de *** trebuie să fii ca să scrii așa ceva... e simptomatic, dragoș. căci asta primește cineva care face enormă gafă să se coboare la publicul acesta. dacă un astfel de comentariu ezxista, dragoș, tu nu exiști. comentariul există. dan (scriu din nou mesajul, nu știu dacă a ajuns) dragoș, lucrurile sunt mai complicate un pic poți să fii de stânga și fără a fi marxist
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
ne dăm seama că exerciți asupra unora, cu bună știință, și mă refer la prostuți, o violență simbolică de care nici nu îți dai seama... Pe bune, ce satisfacție poți avea ca scriitor/artist/ziarist cînd știi că ai un public “prost”? Pentru că tu scrii de parcă ai fi convins că alții sînt proști, tu mai puțin... Pari nefericit, zău Am citit și eu articolul domnului Pleșu în Dilemă (absolut întâmplător, mă aflu la mare distanță și nu am mai “deschis” Dilemă
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
chestiunilor ambientale pe care le confruntă omenirea în dezvoltare fusese revelata prin anii 1960. Cartea cercetătoarei ambientaliste americane Rachel Carson (1907-1964), cu titlul Silent Spring (‘Primăvară tăcută’) și publicată în 1962, rămâne un exemplu al studiului de impact ambiental prezentat publicului larg, influențînd luarea unei decizii majore. După lectură cărții Silent Spring, președintele american John Fitzgerald Kennedy (1917-1963) decide să creeze organizația guvernamentală precursoare pentru actuala agenție de protecție a mediului din Statele Unite ale Americii : EPA (Environmental Protection Agency). A fost
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
derapaj. Spre deosebire de creștinism, în sursele fundamentale ale comunismului, îndemnul la violență este explicit.” Domnule Bucurenci va rog răspundeți .. nu citesc eu bine? SPRE DEOSEBIRE DE CREȘTINISM!? DERAPAJ?! Nu citesc eu bine... does he cherry pick the bible? L-a contrazis cineva din public? Ăștia chiar nu au înțeles nimic, nici macar vulgata criticii proprietății. nici macar Bucurenci. nu, nu apartamentul lui liiceanu e furt, nu proprietatea individuală, ci doar cea care echivalează cu un capital, adică mijoiacele de producție. nu ochelarii de soare sau cartea
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
Eugenia Vodă Publicul nostru nu s-a mai bucurat de multă vreme ca acum, la Turnul din Pisa, revăzîndu-i, împreună, într-un trio de monștri sacri autohtoni (în postură de lăutari, găinari, pușcăriași, lorzi!), pe Gheorghe Dinică, Dorel Vișan, Valentin Uritescu! Toți trei
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
lume după stilul și asemănarea lui. Șerban Marinescu s-a dovedit interesat de carnația telenovelistică a poveștii și de un pitoresc obsedant, care învăluie totul, la concurență doar cu obsesia pentru decorativ și somptuos (tot atîtea elemente care plac marelui public, așa cum place și muzica lăutărească bună care inundă filmul). Și scenografia, și imaginea, și formula plastică a filmului sînt rezolvate în acest spirit. Regizorului îi place să amestece genurile, să exerseze "game" diferite, să se joace de-a thriller-ul
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
plăcuțe de înmatriculare - - ca și cînd asta ar urma să însemne ceva. Nu înseamnă nimic). Turnul din Pisa nu e ceea ce se înțelege printr-un "film de festival". Dar e, cu siguranță, un film "de uz intern" pe care marele public îl va vedea cu plăcere. Un film care răspunde unui anumit "moment psihologic" general; un fel de: "Am și uitat ce actori buni avem! Mai avem! Iată-i!" În direcția reapropierii publicului nostru de cinematograful românesc, Turnul din Pisa e
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
un film "de uz intern" pe care marele public îl va vedea cu plăcere. Un film care răspunde unui anumit "moment psihologic" general; un fel de: "Am și uitat ce actori buni avem! Mai avem! Iată-i!" În direcția reapropierii publicului nostru de cinematograful românesc, Turnul din Pisa e filmul potrivit, care vine exact la momentul potrivit.
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
româno-nipone multe dintre manifestările muzicale bucureștene au fost realizate cu participarea unor performeri sosiți din Japonia; în mod cert, farmecul exotic al acestora, curiozitatea privind acomodarea cu marele repertoriu simfonic european, au constituit aspecte de atracțiozitate pentru o parte a publicului care a intrat la Ateneul Român. În mod regretabil colaborarea primei orchestre simfonice a țării cu un șef de orchestră de modestă înzestrare profesionlă, cum este Atsushi Nukii, a fost acceptată dată fiind proximitatea turneului de concerte organizat de acesta
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
memorie și uitare; în cazul lui Nietzsche vorbim despre un "jurnal de cercetare", la Karl Kraus despre un "antijurnal intim", la Peter Altenberg despre "albume intime". în ceea ce-l privește pe Hermann Bahr, vom distinge între jurnalul intim și cel public; la Arthur Schnitzler ne vor reține atenția "ego-documentele" - jurnalul intim și jurnalele fictive din romanele și nuvelele sale. Vom ști cum să trecem, în cazul lui Theodor Herzl, de la jurnalul intim la "jurnalul sionist", ne vom întâlni cu "albumul poetic
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
carne și oase. înalt, impunător, degaja o distincție aproape inexplicabilă. La orice oră din zi, te primea, la el acasă, în costum și cravată. Rareori l-am văzut cu o jachetă de lînă în loc de haină. în particular, ca și în public, era deferent, chiar ceremonios, neținînd cont de deosebirile de vîrstă ori de reputație. Trata la fel pe toată lumea, incapabil să jignească, fie și numai prin neatenție ori impolitețe. Pe scurt, era un domn. Mulți orășeni, cu educație și tradiții de
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
seamă". La polul opus, în spatele acestui cotidian meschin, este desfășurarea livrescă, ceremonialul sau piesa de sforile căreia personajele sînt dependente fără să-și dea seama. Teatrul pătrunde în viață făcînd-o de nerecunoscut: criticul își susține analiza într-o reprezentație cu public, actorii ucid - la început doar din greșeală - spectatorii veniți în sală, țiganii măturători își povestesc Romeo și Julieta sau Comedia erorilor, iar fraze din aceeași proză trimit la Othello ș.a.m.d. "ACTORUL-îNGER (ia o suliță din recuzită; o aruncă
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
ieftină la propriu și la figurat. Ba chiar aflăm din materialul de presă că scenariul propriu-zis a avut o existență de sine stătătoare pînă a deveni film, cunoscut la vremea aceea ca "scenariu fără titlu momentan". Regizorul Roger Kumble (cunoscut publicului nostru pentru Tentația seducției - versiunea modernizată, banalizată, vulgarizată a Legăturilor periculoase) brodează în cheie umoristică pe o temă de actualitate, zic unii: cît de greu este să-ți găsești perechea potrivită în zilele noastre, în era super-comunicării devenită paradoxal (ori
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
zilele noastre, în era super-comunicării devenită paradoxal (ori poate că nu) și a singurătății absolute (vezi, spre exemplu, pe aceeași temă și serialul HBO Totul despre sex). Astfel încît miza filmului este mai degrabă una ce ține de remontarea psihicului publicului feminin în special - cu alte cuvinte, dacă perseverezi imposibil să nu-l găsești pe Făt-Frumos-ul mult așteptat. Dincolo de orice teorie pe o asemenea temă, dincolo de raportul realitate-ficțiune implicat, Puicuțe bune vehiculează un umor atît de îndoielnic încît nici măcar simpla funcție de
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
actor Horațiu Mălăele. Am primit și noi e-mai-lul cu pricina. Dl Dabija îi amintește actorului că au lucrat împreună, unul ca regizor, celălalt ca actor, la un spectacol după Molière la Teatrul Nottara. Scrie dl Dabija: "De foarte mulți ani publicul de șușe de prin diferite colțuri ale țării este fericit cu o producție numită fraudulos Scapino, încropită din fragmente ale spectacolului Scapino de la Teatrul Nottara [...]. Scandalos și trist este faptul că această variantă a spectacolului de pe vremuri, la care am
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
consultare, în care trebuie să vedem cea mai bună soluție de a împăca și capra și varza". în particular, la o șuetă cu amicii domniei sale, domnul Adrian Năstase poate face un astfel de comentariu, dar ca prim-ministru (și în public), în niciun caz. Este de-a dreptul jignitor să spui că europenii sunt capra, iar americanii, varza, sau invers, întrucât nu precizează. Glumă, glumă, dar aici (și nu numai ) depășește cu mult măsură. în încheiere: este democrația românească o democrație
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
le preciza rolul în derularea demersului critic. O obstinație - tot de factură pedagogica - de a recontextualiza evenimente ale istoriei culturii, marchează primul eseu (Istoria unei întâlniri: C.G. Jung - K. Kerényi), iar efortul de a populariza, intenția de a face cunoscuți publicului mai larg scriitori că Konrad György sau Danilo Ki se manifestă în câteva dintre ultimele eseuri. Tot în perimetrul acestei fațete a cărții se incadreza eseurile dedicate dandysmului ori lui Cantemir, subiecte mai vechi de cercetare ale autoarei. Cele mai
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
ca să-mi realizez toate proiectele. M-aș bucura imens dacă biografia mea, cartea despre care v-am vorbit ar vedea lumină tiparului în traducere și în România. Ar fi ca un frumos dar oferit de mine și de autorul ei publicului iubitor de balet și tuturor celor care m-au văzut pe scena aici, cândva și m-au apreciat.
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
din cele mai prestigioase festivaluri de film: Berlin și Veneția. Eliberat de plăcută, dar stresanta obligație de a achiziționa filme pentru marele și micul ecran, așa cum făcusem la Cannes în anii 1994-1997, cînd am avut bucuria de a putea prezenta publicului din România filme că Underground sau Breaking the Waves, acum m-am lăsat doar în voia criteriului estetic și a propriului gust. Dacă însă de la Berlin m-am intors dezamăgit, dacă de la ediția din acest an a Festivalului de la Cannes
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
Muzeului colecțiilor, în spațiul aferent Galeriei Catacomba. Dacă ea a fost sau nu văzută de către un număr semnificativ de oameni este, acum, mai puțin important, dar, în mod cert, ea a fost privită cu multă atenție de către artiști și de către publicul prevenit. Ecourile acestei acțiuni, mai ales cele mediatice, au fost însă extrem de discrete și de firave, mai mult șoptite decît afirmate și mai mult exclamate decît susținute în mod tranșant. Ideea că lucrarea este una ieșită din comun, că ea
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
mai ales atunci când vorbește despre faptul că "o carte își are momentul ei, acela imediat următor scrierii și nu pretinsa valoare în timp îi dă sens", și dă exemplul Țiganiadei care, netipărită atunci când a fost scrisă, nu și-a educat publicul influențând astfel literatura. Trecem peste naivitatea autoarei care refuză efectiv teoria fundamentală a valorii operei și ne oprim puțin la exemplu. Altfel spus, nereceptată atunci, epopeea ar avea acum o valoare inutilă. Exemplul e rău ales dintr-un foarte evident
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]