204 matches
-
, Cora (22.I.1888, Târgu Bujor - 11.II.1924, București), prozatoare și publicistă. Este întâiul dintre cei cinci copii ai Elenei și ai lui Dimitrie Friedman și a primit la naștere prenumele mamei. Familia - mai puțin tatăl, care s-a stins prematur în 1904 - va adopta în anii războiului numele Irineu. Probabil tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
BUZDUGAN-HAȘEGANU, Cornelia (16.XI.1903, Galați - 7.XI.1947, Brașov), poetă. Fiică a Elizei Buzdugan (n. Rosiade), profesoară și publicistă, și a scriitorului C. Z. Buzdugan, B.-H. a copilărit la Galați, unde își trece bacalaureatul în 1922. Elevă, debuta cu versuri sub pseudonim (Nelia Corbu), în „Dunărea” (1919). Continuă să publice, primită favorabil în mediile literare și intelectuale ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
, Doina (18.I.1944, București), poetă și publicistă. Este fiica Clemenței (n. Ștefănescu) și a lui Constantin Sterescu, ofițer în armata regală. Urmează la București cursurile Liceului „Mihai Viteazul”, încheiate în 1963. Va absolvi tot aici Facultatea de Limba și Literatura Română (1968) și Facultatea de Limba și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
, Sărina (3.I.1894, Bacău - 8.I.1978, București), prozatoare, autoare de piese de teatru, traducătoare și publicista. Aparținea unei familii care a dat cărturari și oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, C. traducea din W. Hauff (Cerșetoarea de la Podul artelor) și debuta, sub pseudonimul Chérie, cu o nuvelă, Crezul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
pentru că se mai auzeau tunurile, iar avioanele zburau tot mai des, revista Elena Doamna reflecta situația publicând proză și versuri cu titluri semnificative: „Ziua eroilor”, „Copiii eroului”,”Mormântul unui erou”, „Jertfa”, „Cimitir de eroi”, „Răvaș celui de pe front”, „Lacrimi”. Printre publiciste: Raisa Tukovschi, Aspazia Rădășanu, Fel. Căilean, Tat Vlad, Oltea Bălăceanu Dabor, E.D. Spânu, E. Vasilescu, P. Roșu ș.a. * Revista Filologică, organ al Cercului de studii de pe lângă Facultatea de Filozofie și litere din Cernăuți apare cu numerele 1-2 în februarie-iunie 1927
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
POP, Sânziana (24.VI.1939, Cluj) publicistă și prozatoare. Este fiica Alexandrei Pop (n. Lupan), profesoară, și a medicului și ziaristului Gavril Pop, director al revistei „Tribuna” din Brașov. Învață la Liceul German din Brașov (1950-1953), apoi la Liceul nr. 3 din același oraș (1953-1956) și va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
, Diana (11.VIII.1955, București), prozatoare și publicistă. Este fiica Magdalenei Turconi (n. Oprea), reprezentant comercial, și a lui Tullio Loreto Giuseppe Turconi, arhitect și inginer. A absolvit Liceul „Sf. Sava” (1971-1975) și Facultatea de Limbi Străine a Universității din București (1975-1979), secția franceză-română. Va urma cursuri postuniversitare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
NĂDEJDE, Sofia (14.IX.1856, Botoșani - 11.VI.1946, București), publicistă, prozatoare, traducătoare și autoare dramatică. Este fiica Pulheriei Profira (n. Neculce) și a lui Vasile Băncilă-Gheorghiu, descendent al unei familii de răzeși scăpătați, unul dintre cei patru frați ai ei fiind viitorul pictor Octav Băncilă. Învață mai întâi la Botoșani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
bucuria săracă. Cu o invenție precară, sufocată de patos demonstrativ și reflecții moralizatoare, pagina seamănă mai curând cu un text jurnalistic. Alte nuvele, piesa Fără noroc, dar mai cu seamă romanele cumulează, într-un rechizitoriu vehement, cu accente melodramatice, ideile publicistei cu privire la lumea orașului, văzut ca focar de necinste și compromis, loc care distruge sau pervertește sufletul, unde orice instituție e clădită pe viciu și corupție. Ici și colo pâlpâie câteva bune intenții psihologice ori calități de limbaj și se observă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
ȘTEFOI, Elena (19.VII.1954, Boroaia, j. Suceava), poetă și publicistă. Este fiica Zincăi și a lui Petru Ștefoi, țărani. Urmează Liceul „N. Gane” din Fălticeni, încheiat în 1973, și Facultatea de Filosofie a Universității din București (1976-1980). Muncitor distribuitor la Fabrica de Conserve din Popești-Leordeni (1973-1976), după obținerea licenței va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
rudenie dintre noi. Nu de mult mi-a scris D na Ungureanu, că a trecut pe la Dv. și a luat lucrările pentru „Mărturii fălticenene”. E o treabă bună, căci Doamna este foarte tenace și are relații de editură, fiind o publicistă cunoscută. A fost asistenta prof. V. Tempeanu, pe care îl vizitează deseori la Buftea. Sâmbăta trecută, D-na Ungureanu avea programată o întâlnire cu Profirița Sadoveanu, la ea acasă, pentru a-i prezenta volumul. Spre deosebire de Mihai Gafița care cere numai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
multe lucruri interesante, mai ales despre cultura Bucovinei (la Fondurile Leca Morariu, Petru Comarnescu etc.). Ce ziceți de un volum cu autografe către P. Comarnescu? Este ieșean. Am identificat circa 700 autografe de la mari personalități române (scriitori, 259 Ella Istratty, publicistă, soția cântărețului de operă Edgar Istratty, a editat și alte volume, de succes. Opiniile editurii ieșene produc, cel puțin mirare. Autoarea este un fin critic de artă, cu doctoratul la Paris. 260 Editura „Junimea” din Iași a publicat multă istorie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
, Sorana (pseudonim al Sarei Gurfinchel; 18.XI.1913, Comrat, j. Tighina - 10.VI.1956, Paris), prozatoare, traducătoare și publicistă. Părinții, Ghitlea și Isac Gurfinchel, erau destul de înstăriți, astfel încât G., cea mai mare dintre cele trei fiice ale lor, se pregătește acasă cu guvernante străine și își începe învățătura în particular, intrând direct în clasa a III-a a ciclului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
der Welt dezvrăjirea lumii [...]. La Berlin era în exil, într-o singurătate pe care a descoperit-o cu mânie". Cu eseul Subconștientul imperial, Cornel Ungureanu abordează chestiunea dualismului austro-maghiar, luat în dezbatere de Eminescu încă din chiar primele sale intervenții publiciste, din Federațiunea, descifrând aici, cu drept cuvânt "profetismul eminescian" subtextualizat unei "neliniștite demonstrații". Importante sunt aceste articole de început pentru "înțelegerea vremurilor" și a strategiilor unui "program de luptător" al lui Eminescu, pe care nu-l va trăda niciodată. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
FROLLO, Mia (1885, București - 1962, București), poetă, prozatoare, publicistă și traducătoare. Este fiica Marianei (n. Măldărescu) și a lui G.T. Buzoianu, profesor de geografie, autor de manuale și lucrări de specialitate. Sub numele Maria Buzoianu, ea debutează în 1905, cu versuri, în revista „Analele literare, politice și științifice”, condusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
ai altor scrieri. 17. Jurnalul de campanie (pag. 73-86) stă la baza volumului 44 de zile în Bulgaria (1916). 18. Văleni (Suceava) satul natal al lui N. Labiș. PARTEA a II-a 1. Sofia Hrisoscoleu (Cocea) (1839-1861) unionistă, militantă feministă, publicistă. 2. Amplificat, jurnalul basarabean (pag. 94-100) a fost publicat în 1921 la Chișinău sub genericul Orhei și Soroca; noua ediție (1922) se intitula Drumuri basarabene. 3. Enric Furtună (Pekelman) coleg și prieten cu Mihail Sadoveanu la Liceul Național din Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe Sadoveanu (1973); Corespondența debutului (1898-1904) în colaborare, (1977); Sadoveanu despre Sadoveanu (1977); antologia Sadoveniana, Editura Ion Creangă (1977). 5. Sévigné, Marie de Rabutin-Chantal, marchiză de (1626-1696), literată franceză. 6. Valeria Sadoveanu (n. Mitru) (1907-1985), a doua soție a scriitorului, publicistă și traducătoare. 7. Ilie Bărbulescu (1873-1945), lingvist și filolog, slavist, profesor la Universitatea ieșeană (1909-1945). ANEXE Fotografii și manuscrise inedite 19 octombrie 1961, ultima zi din viața scriitorului (Fotografie de Dan Grigorescu) Mască mortuară (Fotografie de Dan Grigorescu) Mască mortuară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Trimiteți adeziuni la comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul femeilor împotriva fascismului și războiului. Trăiască lupta noastră solidară! Adeziunile se primesc pe adresa: E. Marghita, ziarul Adevărul, București. Zoe A. Frunză Dr. Iulia Mironescu Rozica I. C. Frimu E. Marghita, publicistă R. Hasnaș, văduvă de război Măndica Florescu-Iași, muncitoare Maria Țiulescu, vopsitoare Angela Micu, studentă Coca Cohn, studentă Constanța Crăciun, studentă Dida Calimachi, artistă B. Petrescu, funcționară Dora Iancovici, funcționară Cora Costiner, dactilografă E. Ascher, dactilografă Marg. Nicolau, ziaristă Paula Calmanovici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de care a fost asasinat în 1934. 221 Diplomat de carieră, Konstantin von Neurath, ministru de externe la venirea lui Hitler la putere, a fost înlocuit prin Ribbentrop după consolidarea național-socialismului, în 1938. 222 Sidonie Gabrielle Colette, 1873-1954, scriitoare și publicistă franceză, foarte la modă între cele două războaie. 223 Umberto de Savoia, fiul regelui Victor Emanuel al III-lea. A domnit între 1944 și 1947, abdicînd după ce partizanii republicii au obținut o majoritate relativă la referendumul pentru forma de stat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ADAMEȘTEANU, Gabriela (1.IV.1942, Târgu Ocna), prozatoare și publicistă. Este fiica lui Mircea Adameșteanu și a Elenei Adameșteanu (n. Predescu), profesori. Face liceul la Pitești (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
martie 1982) DINCĂ Ștefan „Jurăm cu El, întreg poporul, iarăși Pe moștenirea Dacilor jurăm, Să-i fim soldați, prieteni și tovarăși Și-n luptă totdeauna să-l urmăm!“ („Jurăm cu președintele odată“, Scînteia, 28 martie 1982) DOLGU Gabriela, traducătoare și publicistă „O viață consacrată în întregime idealurilor nobile ale slujirii omului, ale ridicării lui pe treptele cele mai înalte ale existenței materiale și spirituale, prin socialism, prin comunism, prin pace și colaborare, o gândire creatoare, o acțiune eficientă, o personalitate de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Îl cunosc pe Mircea Cărtărescu de vreo 30 de ani, dar prietenia noastră a crescut în timp, a ajuns aproape ca o rudenie. Viața începe vineri A.B.D-na Pârvulescu, pentru cei ce nu vă cunosc încă sunteți eseistă, publicistă și romancieră, unde vă regăsiți cel mai mult? Sunt scriitoare, iar asta acoperă totul. Pentru mine nu formula de carte pe care o aleg are importanță, ci un anumit mod de a mă raporta la cuvânt, de a-i recunoaște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
, Vera (1.I.1917, Cotileu-Hotin - 28.I.1999, București), prozatoare și publicistă. Urmează cursurile liceale la Hotin. Până la război lucrează ca soră de caritate la Piatra Neamț și Roman, iar după aceea, ca directoare a unui orfelinat. Face studii la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1957-1960). Este redactor la „Flacăra” (1950-1951
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287464_a_288793]
-
RĂDULESCU, Dorina (25.V.1909, Roznov, j. Neamț - 21.VIII.1982, București), prozatoare, poetă și publicistă. Este fiica Mariei și a lui Isac Rudich. Prin 1922-1923, în casa familiei din strada bucureșteană Labirint se ținea un cenaclu, al cărui animator era B. Fundoianu și pe care îl frecventau Ilarie Voronca, Victor Brauner, Claude Sernet, F. Brunea-Fox
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]
-
DOINA, Jela (1.III.1951, Vadu, j. Constanța), prozatoare, publicistă și traducătoare. Este fiica Tudorei (n. Gămălan) și a lui Ion Enache, contabil. Urmează studii elementare și medii în Vadu, Lumina și Năvodari, apoi Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția franceză-română (1970- 1974). După absolvire, predă româna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]