6,888 matches
-
bun al cuvântului, cu întâmplări pentru minte, suflet și inimă, la finele căreia președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, dl Doru Dinu Glăvan, a acordat, din partea Uniunii, diplome de excelență Marianei Cristescu, pentru activitatea publicistică, precum și scriitorului Lazăr Lădariu, pentru publicistică și implicarea în activitatea ASTREI mureșene, pe care o conduce. Nu în ultimul rând, mai notăm că, în peisajul cultural mureșean, a apărut o nouă editură: „Vatra Veche”, condusă de Nicolae Băciuț, care își propune tipărirea, până la 1 Decembrie 2018
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
Înscriindu-se pe linia tradițiilor publicistice din Orăștie, animatoarea recunoscută a vieții culturale din orașul Paliei, Ileana-Lucia Floran, intuind necesitatea unei reviste de cultură, care să slujească frumosul, binele și adevărul prin cuvânt și imagine, a fondat revista „Dăruiri literare”. Denumirea, predestinată parcă, se dorește un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
înțelege poezia din volumul cu dublul sens, titrat politiceșe „Salonul refuzaților” (Editura Junimea, 2008, cu o prefață semnată de Laurian Stănchescu), dar și din plachetele recente, „Inscripții pe poarta Infernului” (PIM, 2015) și „7 rostiri” (PIM, 2015), trecute prin labirintul publicisticii sale sau, cu alte cuvinte, prin „paradigma unui optzecist întârziat”, autorul avangardist din umbra operei de artă - creator de artă autentică, nu numai evaluator al produsului în sine făcut de alții, pentru a-i depista contrafacerile, genetica. Dar nu numai
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
printate, 55 % fiind conviși că acest domeniu al presei va rezista. 44 % se arată sceptici în acest sens, probabil alegând tot mai mult presa on-line, sau sesizând sensul spre care se îndreaptă, tot mai mult, transmiterea de informații și materiale publicistice. Doar 5 % nu au fost hotărâți în votul lor, neștiind cum va evolua viitorul presei scrise. Acum, pe pagina noastră puteți răspunde la alte întrebări, care au în atenție, tot mass media. Vă așteptăm cu opțiunile Dvs.
PRESA, în atenţia opiniei publice [Corola-blog/BlogPost/94364_a_95656]
-
fost în acest an: A patra putere. Criteriile de evaluare au fost creativitatea și relevanța pentru tema concursului, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul, capacitatea acestuia de a genera reacții în rândul publicului. Lucrările primite, indiferent de genul publicistic în care au fost realizate, au reflectat și explicat, în cuvinte și imagini, familiarul realităților românești, strădania și curajul de a urmări subiecte dificile, de a dezvălui lucruri care sunt în umbră, fapte prin care drepturile presei au fost îngrădite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94360_a_95652]
-
Pe o linie similară, la Paris, sub conducerea lui Virgil Ierunca, în perioada anilor ’51-’72 s-a situat revista „Caete de dor. Metafizică și poezie”, manifestând o evidentă (și bine remarcată) tentație pentru o mai accentuată modernizare a mesajului publicistic; dar și un anume gust pentru turnura filosofică a tratării și tematicilor abordate. Mircea Eliade va scrie despre Kirkegaard, George Uscătescu va publica eseul intitulat Ernst Jünger și esența nihilismului ( veritabilă radiografie a ideilor filosofice pornind de la Nietzsche, Heidegger și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
realizările mai importante din punct de vedere cultural din perioada interbelică, adică cu tot ceea ce procesul de aculturație totalitară dorea în mod deliberat și consecvent să distrugă. Faptul a presupus, inevitabil, acerbe confruntări cu ideologia stalinistă, transportând în întregime demersurile publicistice în sfera politicului. Dan ANGHELESCU Bibliografie Memory, Culture, Political & Identitary Significations in the Literary Press of the Romanian Exile After the Soviet occupation, the communist regime started a powerful action to destroy the authentic Romanian culture. The result was an
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
în 2003. Din 2003, este profesor de filosofie în Baia Mare, unde și locuiește, din 1989. Din 2010 lucrează la o teză de doctorat despre Wittgenstein, avându-l coordonator pe prof. univ. dr. Mircea Flonta. În 1994, la 17 ani, debutează publicistic, cu texte literare, în Graiul Maramureșului, după care devine o prezență activă pe diverse site-uri literare din țară. Debutul online s-a petrecut în revista egophobia, cu poemul „cuțitul meu obosit”. De câteva luni, este redactor-șef al Editurii
Un nume nou: Liviu Dascălu by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4838_a_6163]
-
-l și căsătorindu-se cu George Munteanu Murgoci, viitorul geolog, geograf și pedolog care avea să devină, în 1933, membru corespondent al Academiei Române. Cele 48 de scrisori ale sale către M. Gaster privesc preocupările sale în Anglia pentru folclorul românesc, publicistica sa pe cele mai diverse teme, de la viața economică, socială până la viața culturală din România, activitatea ei ca apărătoare a intereselor românilor după Marea Unire de la 1918. Pe baza cercetărilor făcute în România, între anii 1904 și 1916, a publicat
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
Și-i cad victimă, la un loc, Adrian Păunescu, Nicolae Breban, Dinu Săraru, Marian Popa, Ecaterina Țarălungă, Gabriela Adameșteanu, Ana Blandiana (dar se salvează Georgeta Horodincă). Încrederea neștirbită într-un adevăr a cărui profetă este (unul din volumele ei de publicistică se intitulează A vorbi într-un pustiu) și-n numele căruia desparte lumea în alb și negru absolut face din păcate ca-n spatele mai tuturor afirmațiilor Ilenei Mălăncioiu să stea o judecată morală (și are o limbă foarte ascuțită
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
Gheorghe Grigurcu Mai menționăm și cîteva rînduri echivoce privind colaboraționismul marilor noștri critici (G. Călinescu fiind mai înainte incriminat, corect, zicem noi, pentru „publicistica sa dezgustător-propagandistică”): „Faptul că Vianu sau Călinescu au existat ca nume și prezențe în aceste timpuri grele a făcut posibilă treptata «recuperare» a lui Lovinescu sau Maiorescu - spre a folosi un exemplu”. Oare? „Recuperarea” în chestiune a venit într-un
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
supoziția lui Ov. S. Crohmălniceanu cum că partea cea mai incitantă a operei autorului ar fi chiar documentul intim. În prefața cărții noastre, Cornelia Ștefănescu vorbește de pericolul supralicitării jurnalului lui Sebastian din ultima vreme în defavoarea operei propriu-zise sau a publicisticii: „A vorbi de valoarea sa șa Jurnaluluiț la modul absolut înseamnă a minimaliza o întreagă viață dedicată scrisului”. Astfel, Jurnal de epocă trebuie citit eliminând din start prejudecata că ne-am afla în fața unor texte auxiliare în înțelegerea scrisului lui
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
un jurnal cutremurător în care drama virtuozității scrisului și a evreului proscris sunt cel puțin două dintre experiențele definitorii ale existenței sale. În al treilea rând, consemnează cu conștiinciozitate și promptitudine toate evenimentele culturale importante ale momentului în pagini de publicistică ce refac o epocă. Astfel, prozatorul din De două mii de ani sau Fragmente dintr-un caiet găsit, autorul de teatru liric și diaristul se completează cu portretul criticului risipit în presa vremii și recuperat azi datorită inițiativei Corneliei Ștefănescu. Aviz
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
de 386 de pagini, cu intervențiile autorului pe pagină, corecturi și adăugiri, aparține dnei Dora Mezdrea. Pasiunea demonstrată de această cercetătoare față de manuscris, cu atât mai acuzat față de ineditul unui text, am descoperit-o când a semnat, alături de Marin Diaconu, Publicistica lui Nae Ionescu, și când a publicat independent cele două volume de Corespondență de dragoste, Nae Ionescu și Elena-Margareta Fotino, deopotrivă, Biografia lui Nae Ionescu. „Nota asupra ediției” la romanul Buga îi aparține și aduce fluiditate în înțelegerea priveliștii lingvistive
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
din rezumatele cele mai grăbite e rar să lipsească ; cuvîntul s-a răspîndit, cel puțin în registrul standard, mediu-cult, unde s-a transformat în emblemă a hibridului, în sinonim mai pitoresc, atenuat și mai curând comic al lui monstruozitate. În publicistica actuală și în mesajele din Internet, termenul apare destul de des apare ca o metaforă adaptabilă contextual la cele mai diverse situații: “Politica și învățământul au născut o struțocămilă” (vlg.sisnet.ro nr. 3948, 2002); “social-liberalism (o struțocămilă care încearcă să
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
într-un bizar text de horoscop, turma de struțocămile: “Ocoliți științific disputele pe teme financiare și morale că la un loc se adună de o turmă de struțocămile, de nu aveți grajduri” (vlg.sisnet.ro, nr. 3682, 2001). Predilecția discursului publicistic actual pentru stilul ironic și mai ales pentru tema haosului național îi asigură struțocămilei o bună circulație mediatică.
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
discutat relativ mult în ultimii ani despre romanul anilor '60-'70. Despre caracterul esopic al acelei literaturi, despre complicatele strategii narative menite cât de cât să păcălească vigilența cenzurii, preluarea de către literatură a unor funcții informative specifice istoriei, filozofiei și publicisticii, într-un cuvânt dacă și în ce măsură hibridizarea impusă organic de către ideologia totalitaristă a afectat romanul postbelic pe termen lung, păgubindu-l de generații tinere de cititori. Romancieri de cursă lungă precum Marin Preda, C-tin }oiu, George Bălăiță și Augustin
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
operei bacoviene, anunțat cu titlul Triumful unui marginal. Critic important în viața literară a Bacăului, participant la reapariția revistei "Ateneu" în 1964, despărțit ulterior de redacție pentru alte inițiative culturale și revenit de curând într-un colectiv nou, animator al publicisticii regionale, izbutind o vreme, imediat după 1990, să impună suplimentul "Sinteze" al unui ziar local, Constantin Călin a reușit să dea provincialismului său o notă de extravaganță și noblețe, savuroasă în amprenta retro a culegerii sale de articole Despre șapcă
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
două volume proprii - unul despre Cristian Popescu (Editura Aula, 2001), altul intitulat O plimbare de dimineață pe strada Servandoni. O teorie a atitudinii critice (Editura Limes, 2003) -, Horea Poenar a preluat conducerea revistei de la echipa Ștefan Borbely-Corin Braga, schimbând stilul publicistic al redacției dintr-unul academic, cu numere tematice foarte serioase, despre (de exemplu) vrăjitoria în Evul Mediu sau despre psihoistorie (și despre multe alte teme), cu unul racordat la actualitatea imediată, foarte liber, uneori chiar prea degajat, cu simpatice, dar
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
zi. Din nefericire, nu sunt prea mulți devotați pentru o astfel de îndeletnicire profesională. Pe vremuri, Paul Cornea și Mircea Zaciu au făcut bune oficii la "cronica edițiilor" din revista "Manuscriptum". În perioada postdecembristă, cei mai statornici în preocupările lor publicistice, în rubrici speciale de istorie literară, sunt Teodor Vârgolici și Mircea Anghelescu, ambii în paginile "Adevărului literar și artistic", și Alexandru Ruja în revista timișoreană "Orizont". Primilor doi li s-a alăturat Niculae Gheran, cu comentarii mai libere din activitatea
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
al unora și s-ar imprima un curs firesc dezbaterilor, de multe ori contraproductive, din pricina inflației necontrolate a certitudinilor, atât în tabăra avocaților, cât și în cea a procurorilor, pe fondul sărăcirii vizibile a adevărurilor relativ ușor de recoltat din publicistica eliadescă. Cam aici ar fi problema, după cum o vede Al. Săndulescu. Multe texte sunt ignorate de comentatori, se folosește citatul tendențios, surse de mâna a doua (observație care atinge, în câteva aspecte, și apreciatul studiu al lui Z. Ornea, Anii
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
scenariu în stilul lui M. Handoca. Din galeria "criticilor de largă audiență" volumul Acele puncte critice... reține doar trei nume: Mihai Ralea, Tudor Vianu și Vladimir Streinu. După cum remarca Al. Săndulescu, numele lui M. Ralea este destul de rar amintit în publicistica noastră. Explicații se pot găsi, dar nu este nici cazul și nici locul potrivit acum pentru un asemenea demers. în schimb, oricare ar fi ele, nu pot fi reduse doar la colaborarea sa cu regimul comunist. S-ar intra astfel
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
și în 1925, romanul ar fi putut intra în atenția criticului, într-un foileton special, ca o (re)descoperire târzie. Nu putem expedia explicația în faptul că Slavici era scriitorul secolului anterior, iar Lovinescu, din 1904, când intră în activitatea publicistică, se consacră numai actualității. Prin ceea ce scrie nou după 1900, Slavici este într-adevăr un scriitor minor, fie în roman (Din bătrâni, 1902, II. Manea, 1906; Cel din urmă armaș, 1923), fie în memorialistică (Închisorile mele, 1921; Amintiri, 1924). Această
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
schepsis un securist cu un salvator. l în general, revista de 24 de pagini e scrisă prost, mizînd pe expresivitatea vulgară de model Vadim Tudor. între colaboratori l-am întîlnit și pe fostul prozator optzecist Nicolae Iliescu ale cărui contribuții publicistice se situează între stîngăcie diletantă și delir furios. Primul articolaș semnalează apariția a două volume din Dicționarul General al Literaturii Române coordonat de Eugen Simion, în fraze chinuite care încep majoritatea cu firește, desigur și bineînțeles. Firește-desigur-bineînțeles e relevat meritul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
Dacia, 2001, p. 230-260). Unul din cei doi supraviețuitori, în acest moment, dintre componenții grupării, ieșeanul Al. Husar (celălalt fiind prozatorul și memorialistul Pericle Martinescu), a inițiat în 2004 realizarea unei antologii literare, care selectează semnificativ din poezia, proza, critica, publicistica și traducerile apărute în revista "Meșterul Manole", adăugând în anexe secvențe documentare (corespondență, evocări, dialoguri retrospective, articole de istorie literară), o transcriere a sumarelor celor treisprezece numere, un foarte util indice bibliografic (întocmit profesionist de Aurelia Stoica) și un mic
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]