221 matches
-
New York s-a căsătorit cu Casimir Mystkowski, un polonez romano-catolic, în felul acesta pierzându-și locul pe linia de succesiune la tronul britanic. Au divorțat în decembrie 2003 fără a avea urmași. În Statele Unite ale Americii a făcut studii de puericultură și a lucrat, pentru o vreme, în domeniul îngrijirii copiilor, urmând ca la New York sa lucreze în domeniul relațiilor publice, pentru mai multe companii private. Până la stabilirea domiciliului în România, Maria a locuit în Statul New Mexico și a activat
Maria, Principesă a României () [Corola-website/Science/304359_a_305688]
-
petrecut copilăria în Egipt și Africa de Sud, unde familia și-a petrecut exilul în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. S-au întors în Grecia în 1946. Sofia a absolvit prestigioasa școală „Schule Schloss Salem” din sudul Germaniei, apoi a studiat puericultură, arte și arheologie la Atena și la Cambridge. Prințesa Sofia a reprezentat Grecia la navigație la Jocurile Olimpice din 1960. Pe lângă greacă și spaniolă, Sofia mai vorbește franceza, engleza și germana. La 14 mai 1962 Prințesa Sofia a Greciei și Danemarcei
Regina Sofía a Spaniei () [Corola-website/Science/309124_a_310453]
-
în domeniu până la apariția, în 1513, a lucrării "Der Rosengarten" a lui Eucharius Rösslin. Marele medic se ocupă în scrierile sale și de îngrijirea nou-născutului, de alimentarea și de bolile copilului mic, putând astfel fi considerat printre precursorii pediatriei și puericulturii.
Soranus din Efes () [Corola-website/Science/312598_a_313927]
-
-uri), a inițiat și organizat Simpozionul Național de Terapii Alternative și Complementare ajuns la a XIV-a ediție. Scrie articole, participă la emisiuni radio, Tv pe teme medicale, publică literatura științifică în domeniile în care s-a specializat, ( Pediatrie și puericultura pentru cadre medii- 1994, vol colectiv-, Medicina și terapie naturală pentru toți- Afecțiunile aparatului cardiovascular, Afecțiunile aparatului respirator în colab cu Farm.Dr Ovidiu Bojor, Virusul spaimă și speranța omenirii - coautor cu Mircea Ciuhrii 2008 Transdisciplinară, (ONG) și Președinte al
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
că fuseseră deja comandate lumânărele roz, iar acesta era un alt incident neprevăzut, din moment ce Navidad o lăsase baltă pentru a se Întoarce În Venezuela, iar Sidonie Verrière refuza orice corvoadă pe care nu o considera demnă de diploma ei, În puericultură. Maja constată, cu părere de rău, că fetița ei uitase deja de lumânărele: avea privirea lipită de băiețelul cu ochelari de plastic și cu ochiul drept bandajat, care apărea și dispărea de după mașinile parcate. Maja Îi simți nerăbdarea - În tremurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
revine la Iași, parcurgând până În 1944 etapele ascensiunii universitare de la preparator până la conferențiar. Cariera didactică și-o continuă după 1946, mai Întâi ca profesor de Pediatrie În cadrul nou Înființatei Facultăți de Medicină din Timișoara, inițiind aici Învățământul de pediatrie și puericultură pe care l-a dezvoltat și coordonat până În 1953. Lasă În urma sa o școală remarcabilă de pediatrie care va fi continuată apoi cu succes de profesorul Luis Țurcanu, la rândul său provenind din școala ieșeană. În această perioadă publică volumul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
l-a dezvoltat și coordonat până În 1953. Lasă În urma sa o școală remarcabilă de pediatrie care va fi continuată apoi cu succes de profesorul Luis Țurcanu, la rândul său provenind din școala ieșeană. În această perioadă publică volumul “Elemente de Puericultură” (1949), volum menit să sprijine Învățământul de puericultură din universitățile românești. Era perioada când creșterea și dezvoltarea copilului căpăta un fundament științific grație progreselor Înregistrate În genetică, embriologie, biologie generală și biochimie. Din 1953 până În 1963, În calitate de profesor la Facultatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În urma sa o școală remarcabilă de pediatrie care va fi continuată apoi cu succes de profesorul Luis Țurcanu, la rândul său provenind din școala ieșeană. În această perioadă publică volumul “Elemente de Puericultură” (1949), volum menit să sprijine Învățământul de puericultură din universitățile românești. Era perioada când creșterea și dezvoltarea copilului căpăta un fundament științific grație progreselor Înregistrate În genetică, embriologie, biologie generală și biochimie. Din 1953 până În 1963, În calitate de profesor la Facultatea de Medicină din Iași, conduce Învățământul pediatric ieșean
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
decisiv la Înființarea primelor sanatorii pentru convalescenți reumatici la Eforie Nord și Techirghiol În 1951, de asemenea, la Mircești În 1961. A Înființat și condus Centrul pentru Ocrotirea Copilului din Iași, a coordonat și a participat la activitatea dispensarelor de puericultură și profilaxia tuberculozei din Iași, prin angajamentul său fiind un exemplu de dăruire Într-o perioadă critică a asistenței medico-sanitare a copilului, Îndeosebi În Moldova. În Îndelungata s-a activitate didactică a pregătit 44 de generații de medici În domeniul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tuberculozei din Iași, prin angajamentul său fiind un exemplu de dăruire Într-o perioadă critică a asistenței medico-sanitare a copilului, Îndeosebi În Moldova. În Îndelungata s-a activitate didactică a pregătit 44 de generații de medici În domeniul pediatriei și puericulturii. Cele mai importante Înfăptuiri ale sale rămân: crearea școlii de pericultură la Iași, a școlii de pediatrie și puericultură la Timișoara, organizarea sanatoriului de tuberculoză pentru copii „J. Clunet” la Iași și sanatoriile postcură Mircești, Eforie Nord și Techirghiol. Încetează
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
copilului, Îndeosebi În Moldova. În Îndelungata s-a activitate didactică a pregătit 44 de generații de medici În domeniul pediatriei și puericulturii. Cele mai importante Înfăptuiri ale sale rămân: crearea școlii de pericultură la Iași, a școlii de pediatrie și puericultură la Timișoara, organizarea sanatoriului de tuberculoză pentru copii „J. Clunet” la Iași și sanatoriile postcură Mircești, Eforie Nord și Techirghiol. Încetează din viată la 24 iulie 1979, la vârsta de 86 de ani, fiind Înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În consecință, soluțiile pentru problemele sociale elaborate În discursul eugenist și-au găsit limitele atât În limbajul determinismului biologic, cât și În contextul cultural În care au fost formulate. De exemplu, mulți eugeniști români au tratat cu o deosebită importanță puericultura, subliniind necesitatea de a controla factorii de mediu care ar contribui la Îmbunătățirea sănătății nou-născuților, deși erau preocupați de calitatea reproducerii și profesau o abordare mendeliană a eugeniei (adică acordau o preferință forțelor genetice În raport cu cele de mediu, pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
local. Limbajul pe care eugeniștii Îl folosesc pentru a descrie proiectele de Îngrijire a mamelor și copiilor demonstrează faptul că accentele teoriilor eugeniste românești la care m-am referit reprezentau o decizie conștientizată și asumată, pentru că aceste descrieri subliniază importanța puericulturii pentru sănătatea capitalului biologic al națiunii, mai degrabă decât pentru mame sau copiii lor În mod individual. Pentru a ilustra În mod comprehensiv rolul important pe care eugeniștii l-au avut În perioada interbelică În România, voi oferi și o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
după primul război mondial. Istoricul William Schneider consideră că mișcarea eugenistă s-a dezvoltat În Franța În primul rând datorită sprijinului exprimat deschis al câtorva medici renumiți de la École de Medicine și al faptului că eugeniștii au devenit adepți ai puericulturii 4. Inițial, În România, ideile eugeniste au fost popularizate de câțiva medici care aveau experiență de studiu În străinătate și au servit unor interese profesionale regionale, politice sau, mai general, naționaliste, În special În cazul mișcării eugeniste din Cluj. Încă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
similar pentru eugenie, pot fi găsite În interesele regionale diferite, atât politice, cât și - mai ales - profesionale. Banu a publicat și el un număr mare de studii ample de eugenie, fiind preocupat În special de Îngrijirea preși postnatală și de puericultură, noua știință a creșterii copiilor Într-un mod sănătos și care să le asigure o dezvoltare armonioasă 70. Lucrările sale au ca subiect central impactul caracteristicilor ereditare asupra dezvoltării copilului În primii ani de viață și asupra relației dintre mamă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
sale profesionale păreau să fie francofile, pentru că a publicat o parte din cercetările sale În Paris și a scris de multe ori În franceză. Sursele sale de inspirație indică, de asemenea, afinități cu mișcarea eugenistă franceză, datorită accentului tematic pe puericultură și referințelor dese la autori eugeniști de limbă franceză, cum ar fi belgianul René Sand71. Totuși, lucrările sale trimit de multe ori și la autori germani, În special Alfred Grotjhan 72. Banu a desfășurat cele mai importante activități ale sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de „regenerare” decât de „degenerare” și aloca mai multe eforturi pentru Îmbunătățirea factorilor de mediu care puteau contribui la procesul de regenerare 15. Neolamarckismul era mult mai popular În Franța decât În Anglia sau Germania și, Începând cu anii ’20, puericultura a devenit principala preocupare a eugeniștilor francezi. Majoritatea studiilor publicate și a politicilor adoptate reflectau Îngrijorarea față de efectele negative ale industrializării și dorința de a regenera În special clasele muncitoare. Majoritatea eugeniștilor români considerau neolamarckismul o teorie depășită, chiar dacă erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
preocupare a eugeniștilor francezi. Majoritatea studiilor publicate și a politicilor adoptate reflectau Îngrijorarea față de efectele negative ale industrializării și dorința de a regenera În special clasele muncitoare. Majoritatea eugeniștilor români considerau neolamarckismul o teorie depășită, chiar dacă erau mult influențați de puericultura franceză. Banu privea mai favorabil mișcarea eugenistă din Franța și a adoptat ca priorități eugenice unele dintre preocupările franceze pentru sănătatea și bunăstarea femeilor din clasele muncitoare 16. În Germania, mișcarea eugenistă era bine consolidată Încă Înainte de formarea Republicii de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
propun o soluție de sinteză Între modernism și respectul pentru tradiție, lucrările lui Banu aduc În discuție cu precădere tematici diferite de cele care Îl preocupau pe Moldovan. Problemele care reprezentau obiectul predilect al reflecției pentru Banu erau legate de puericultură și asistența socială, spre deosebire de prioritatea acordată de Moldovan educației și problemelor țărănimii. Cu toate acestea, Banu Împărtășea viziunea mendeliană a lui Moldovan și folosea aceleași referințe academice germane și aceeași legislație ca exemple pentru programele mișcării eugeniste din România 98
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
o poată echivala cu diploma universitară obținută de bărbați, astfel Încât Școala să devină o alternativă viabilă la educația universitară, care să atragă femei cu ambiții profesionale 78. Programa includea cursuri ce ofereau o pregătire solidă În biologie, psihologie, igienă publică, puericultură și nutriție și seminarii speciale În care erau prezentate teoriile eugeniste. Pe lângă pregătirea În disciplinele naturale, studentele trebuiau să urmeze o serie de cursuri În științe sociale (În special științe politice și sociologie), precum și cursuri care prezentau o serie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
nu doar programa ambițioasă, ci și renumele profesorilor ce predau În cadrul școlii, printre care se numărau personalități proeminente ale elitei intelectuale române. Astfel de nume erau Mircea Vulcănescu (economie), Henri Stahl (sociologie), Francis Rainer (anatomie), Sabin Manuilă (demografie), Gheorghe Banu (puericultură) și Eugeniu Botez (drept civil). Unii dintre ei erau adepți convinși ai eugeniei. Iuliu Moldovan și Dimitrie Gusti erau membri ai conducerii școlii 79. Unii dintre profesorii mai tineri fuseseră beneficiari ai unor burse de prestigiu. De exemplu, Xenia Costa-Foru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
complementare: o școală pentru infirmiere și personal medical secundar, un spital pentru bolnavi de cancer, care susținea și un laborator de cercetare oncologică, și un spital pentru femei, ce conținea nu doar secții de obstetrică și ginecologie, ci și de puericultură. Convigerea că, În domeniul sănătății publice, este necesar ca cercetarea să fie În permanență asociată practicii Își avea rădăcinile În educația pe care Moldovan o primise În Europa de Vest și al cărei spirit Moldovan a Încercat să Îl insufle tuturor activităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de asemenea, un Întreg capitol referitor la măsuri de Îmbunătățire a Îngrijirii medicale a mamelor și copiilor, o schimbare semnificativă față de accentul pus pe sănătatea personalului militar care constituise preocuparea principală a programelor desfășurate Începând cu 1940. Reafirmarea interesului pentru puericultură rezona cu sugestiile lui Banu91. Preocuparea din ce În ce mai serioasă pentru problema bolilor venerice a generat un nou document legislativ, „Regulamentul 24 pentru combaterea boalelor venerice”, din octombrie 1943. Motivația adoptării acestui Regulament era, probabil, incidența crescută a bolilor venerice printre trupele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
erau interesați de eugenie, dar ei nu au acționat la fel de ferm precum colegii lor din București și Cluj În studierea acestei teorii, În popularizarea ei și În dezbaterile legate de elaborarea politicilor. Singura excepție o reprezenta interesul câtorva doctori pentru puericultură. Pentru o discuție a Școlii Medicale din Iași și a specializărilor specifice acesteia, vezi Constantin Romanescu și Cristina Ionescu (eds.), Pagini medico-istorice, Iași, Institutul de medicină și farmacie, 1973; și Bologa et. al., Istoria. 64. Mircea Vulcănescu et. al. (eds
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
București, 1915; publicat inițial În Ziarul Științelor Populare și al Călătoriilor, nr. 6 și 7, 10 februarie 1915. Popovici, Al., „Problema sănătății În statul legionar, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 71, 23 decembrie 1940, p. 11. Popovici, George, „Biopolitică, puericultura și schimbarea sistemului În conducerea statului”, Societatea de Mâine 5, nr. 22-24, 1-5 decembrie 1928, pp.443-444. Popovici, George, „La problème des populations de la Roumanie, vu à la lumière des recherches sur les races d’ àpres le sang”, Revue de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]