227 matches
-
calciu și magneziu (borogluconat de calciu, clorură de calciu și clorură de magneziu), insuflarea de aer în mamelă pentru a suprima lactația și a restabili calcemia, hormonoterapie cu parathormon, cortizon, prednisolon, asocierea calciului cu vitamine, glucoză și metionină . a) Paraplegia puerperală Această afecțiune este denumită și sindromul vituler, forma atipică "downer cow syndrome " sau "sindromul vacii căzute ". Etiologia este asemănătoare cu cea a comei puerperale, fiind implicate în plus traumatismele din timpul distociilor (destinderi capsulare și ligamentare ale bazinului). Mecanismul patogenic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
restabili calcemia, hormonoterapie cu parathormon, cortizon, prednisolon, asocierea calciului cu vitamine, glucoză și metionină . a) Paraplegia puerperală Această afecțiune este denumită și sindromul vituler, forma atipică "downer cow syndrome " sau "sindromul vacii căzute ". Etiologia este asemănătoare cu cea a comei puerperale, fiind implicate în plus traumatismele din timpul distociilor (destinderi capsulare și ligamentare ale bazinului). Mecanismul patogenic constă într-o dereglare hormonală (hipertiroidie) manifestată prin hipofosforemie și hipocalcemie cu variații ale Na, K, Mg (DUMITRU M. 1996, GHERGARIU S. și col
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
7 zile, dar frecvent pot să apară complicații consecutiv decubitului prelungit. Tratamentul constă în administrare de compuși fosfo calcici, glucoză, corticoizi, tonice cardio vasculare, vitamine C și D. Prevenirea plăgilor decubitale se face prin așternut gros de paie. b) Tetania puerperală Denumită și eclampsia vituleră sau forma tetanică a febrei vitulere se caracterizează printr-o hiperexcitabilitate neuromusculară ce poate să apară în primele 2 zile după parturiție. Etiologia și patogenia este determinate de tulburări minerale : hipocalcemie și hipofosforemie (DUMITRU M. 1996
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de hiperexcitabilitate (agitație,contracții clonice, uneori tetaniforme), tahipnee, tahicardie. Prognosticul este grav. Tratamentul Calciterapia și magneziterapia nu dau rezultate. Se recomandă o terapie simptomatică, de calmare a animalului (cloralhidrat, neuroplegice ), săruri de magneziu (DUMITRU M. 1996,). 4.4. Afecțiunile metabolice puerperale 4.4.1. Cetoza vacilor (cetonemia, cetonuria) Este o afecțiune metabolică care apare frecvent în perioada puerperală (primele 3 săptămâni postpartum) cu evoluție clinică (acută, supraacută sau subclinică), ca formă primară (cauză nutrițională) sau secundară (alte cauze). Frecvența este variabilă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
dau rezultate. Se recomandă o terapie simptomatică, de calmare a animalului (cloralhidrat, neuroplegice ), săruri de magneziu (DUMITRU M. 1996,). 4.4. Afecțiunile metabolice puerperale 4.4.1. Cetoza vacilor (cetonemia, cetonuria) Este o afecțiune metabolică care apare frecvent în perioada puerperală (primele 3 săptămâni postpartum) cu evoluție clinică (acută, supraacută sau subclinică), ca formă primară (cauză nutrițională) sau secundară (alte cauze). Frecvența este variabilă, fiind cuprinsă între 10-16 % din vacile producătoare de lapte, sub formă subclinică sau clinică (DUMITRU M., 1996
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pentru combaterea acidozei, administrarea unui produs ruminogest (250 ml în 3-5 l apă), (GHERGARIU S. și col. 1981), factori lipotropi ( colina și metionina) , calmarea femelei în formele nervoase cu cloralhidrat,15-30 g per os, 3-5 zile. 4.5. Tulburări ovariene puerperale 4.5.1. Corpul luteal persistent Corpul luteal persistent este o formațiune luteală, diagnosticată pe ovar prin examen ginecologic transrectal, care își menține mărimea și funcția fără să regreseze după termenul fiziologic. Corpul luteal persistent postpartum s-a constatat că
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ovar prin examen ginecologic transrectal, care își menține mărimea și funcția fără să regreseze după termenul fiziologic. Corpul luteal persistent postpartum s-a constatat că nu provine din corpul luteal de gestație ci din foliculii care au ovulat în perioada puerperală, dar nu au regresat datorită unei tulburări hormonale(hipersecreție de progesteronă și hiposecreție de FSH),(BOITOR, I., 1979). Adesea în persistența corpului luteal în puerperium este implicat un proces inflamator la nivelul uterului, care determină alterări la nivelul celulelor uterine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de hormoni foliculostimulatori ( FSH) Simptomatologia Simptomele sunt de anestrie (lipsa căldurilor până la 60 zile după parturiție). Diagnosticul Se stabilește pe baza datelor de anamneză, când se indică lipsa de manifestare a estrului postpartum. Capitolul V. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ EVOLUȚIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACI 5.1. Factorii neuroendocrini Desfășurarea perioadei puerperale depinde de restabilirea complexului hormonal hipotalamo hipofizo ovarian, proces ce cuprinde un număr de transformări de tip secvențial. Glanda hipofiză primește timpuriu postpartum frecvenți stimuli hipotalamici (Gn-RH), dar aceasta se află
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lipsa căldurilor până la 60 zile după parturiție). Diagnosticul Se stabilește pe baza datelor de anamneză, când se indică lipsa de manifestare a estrului postpartum. Capitolul V. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ EVOLUȚIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACI 5.1. Factorii neuroendocrini Desfășurarea perioadei puerperale depinde de restabilirea complexului hormonal hipotalamo hipofizo ovarian, proces ce cuprinde un număr de transformări de tip secvențial. Glanda hipofiză primește timpuriu postpartum frecvenți stimuli hipotalamici (Gn-RH), dar aceasta se află sub un control inhibitor al unității utero-ovariene. Evoluția uterină
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a secreției gonadotrope hipofizare și steroizilor ovarieni. S-a dovedit faptul că declanșarea activității ovariene cât mai timpuriu postpartum are efect benefic asupra involuției uterine, degradarea loșiilor și refacerea morfofuncțională a endometrului. Estrogenii au un rol esențial în evoluția perioadei puerperale la vacă, în cooperare cu hormonii ocitocici și factorii luteolitici, tip prostaglandină F 2 α , (BOITOR, I., 1984, PETERS, A.R. 1984). 5.2. Factorii de mediu Funcția de reproducție la animale este influențată în mod evident de diferiți factori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de declanșare a parturiției, cât și asupra fetusului prin afectarea capacității de apărare postnatală. Temperaturile situate în afara confortului termic al animalelor (< 9 grade C și > 17 grade C) influențează negativ involuția uterină și reluarea activității ovariene postpartum, crescând frecvența tulburărilor puerperale, retenția placentară, infecțiile genitale, tulburările ovariene și anestrul după fătare. Mecanismul de acțiune al factorilor de mediu stresanți implică diferite modificări hormonale, care produc diverse tulburări ale proceselor de reproducție. Astfel, nivelurile crescute de cortizol din prima etapă de acțiune
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
CONNOR, 1997 au arătat că vacile cu o condiție corporală precară, prea slabe, sunt mai susceptibile la infecții decât cele care au o condiție bună. Supraalimentația vacilor înainte de parturiție constitue de asemenea un factor de risc în producerea diferitelor tulburări puerperale, cum ar fi retenția anexelor fetale. Acest fapt este datorat unei mobilizări crescute a corpilor grași în preajma parturiției ce conduce la "sindromul de ficat gras", cu alterarea celulelor ficatului printr-o intensă lipomobilizare (MORROW și colab., 1979,citat de BARNOUIN
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lua forme severe. În acest caz organismul poate pierde capacitatea de control asupra acestei lipomobilizări inițiată ca o stare de adaptare a organismului în preajma parturiției și imediat după aceasta, fapt ce determină o serie de tulburări biochimice subclinice sau clinice puerperale. S-a constatat că vacile prezintă în timpul lactației hipercolesterolemie însoțită de hiperalfalipoproteinemie. În procesul lipogenezei glanda mamară utilizează pentru sinteza acizilor grași din lapte, acizii grași din trigliceridele chilomicronului (care sunt particule ce conțin o proteină și cantități variabile de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
neechilibrată a acizilor grași nesaturați ar putea fi suspectă de necroza placentoamelor în retenția anexelor fetale. Efectele nivelului energetic și al acizilor grași nesaturați, precum și cele energo proteice sunt de cele mai multe ori aditive în etiologia unor boli ginecologice periparturiale și puerperale, dificil de a se face distincție între ele. BOITOR, I., 1980, arată că, lipsa fibroaselor duce la scăderea conținutului de grăsime din lapte, la acidoză ruminală, la afecțiuni hepatice, cetoză și catare genitale. Dacă deficiența fibroaselor este accentuată retenția anexelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
caroten, decât cel uscat rapid la umbră (NECHITA GEORGETA 1984). Hipovitaminoza D are un rol important în metabolismul fosfocalcic. Dezvoltarea normală a gestației este condiționată și de un aport normal de vitamină D, altfel apar disgravidii (paraplegie antepartum) sau nevroze puerperale (febra vituleră), (BOITOR ,I. și col. 1984, FERGUSON, J.D. 1991, DUMITRU, M. 19960. De asemenea la animalele carențate, în special la primipare apar distocii, retenția anexelor fetale, atonie uterină, infecții uterine și perturbări ale ciclului estral . S-a constatat că
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sexuale la parametrii fiziologici și asigură o fertilitate bună proprie unei exploatări eficiente (DRAGHICI C., 1979, CONSTANTINESCU M.D., 1983, GROZA I., si col. 1985, DOLEZAL O., 1993, ELENA RUGINOSU și col. 1993, DICKIL M.B., și col.1994). Capitolul VI. AFECȚIUNILE PUERPERALE ȘI INFLUENȚA LOR ASUPRA PARAMETRILOR DE REPRODUCȚIE LA VACI În numeroase studii de specialitate s-a indicat o reducere a parametrilor de reproducție la vacile cu diferite tulburări ginecologice postpartum, ( OLTENACU, P. și col. 1983, STEFFAN, J., și col. 1991
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de reproducție la vacile cu diferite tulburări ginecologice postpartum, ( OLTENACU, P. și col. 1983, STEFFAN, J., și col. 1991, RUGINOSU ELENA și col.1999,2000, HILLARY DOBSON și col. 2003). S-a constatat că asociațiile dintre diferite tipuri de tulburări puerperale au impact mai mare asupra parametrilor de reproducție, iar patologiile fără impact asupra fecundității vacilor pot fi asociate cu tulburări cu influență marcantă. În general se consideră că infecțiile genitale (endometrite, metrite, parametrite) și în stare unică, neasociate altor tulburări
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col. 1993, PEELER, E., și col. 1994). Asocierea mai multor tulburări periparturiale (distocii, retenția anexelor fetale, metrita, afecțiuni podale, metabolice, mamite) la care se adaugă și structurile chistice ovariene devine un factor de risc major în agravarea prognosticului patologiei puerperale la vaci. Vacile cu chiști ovarieni postpartum, chiar în condițiile în care sunt diagnosticate suficient de timpuriu și tratate corespunzător (60-80 zile postpartum), asociate cu infecțiile genitale înregistrează un interval parturiție-concepție foarte mare, până la 160-180 zile și chiar mai mult
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
81 zile) și până la instalarea gestației (de la 85 zile până la 108 zile) și scăderea ratei de concepție cu 21 % (de la 67 % până la 46 %),(tab. 27). S-a constatat că vacile care au beneficiat de cel mai bun management în perioada puerperală vor începe activitatea ciclică în timpul celei de-a doua până în a patra săptămână după parturiție (FONSECA, F.A., J.H. BRITT, B.T. McDANIEL, J.C. WILK, A.H. RAKES, 1983). Vacile care au probleme la fătare și care au o balanță energetică puternic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la vacile cu cezariană și distocie, comparativ cu vacile cu parturiții normale, valorile variind între 2,2 și respectiv 3,2 față de 1,6 (fig. 79). zile postpartum Parametrii de reproducție analizați au prezentat valori inferioare la vacile cu afecțiuni puerperale, comparativ cu cele înregistrate de vacile sănătoase. S-a constatat că intervalul mediu fătareprima însămânțare (zile) la vacile fără afecțiuni puerperale (68,8± 1,31) este mai mic cu 42,1 zile, comparativ cu cel realizat de vacile cu infecții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
față de 1,6 (fig. 79). zile postpartum Parametrii de reproducție analizați au prezentat valori inferioare la vacile cu afecțiuni puerperale, comparativ cu cele înregistrate de vacile sănătoase. S-a constatat că intervalul mediu fătareprima însămânțare (zile) la vacile fără afecțiuni puerperale (68,8± 1,31) este mai mic cu 42,1 zile, comparativ cu cel realizat de vacile cu infecții genitale postpartum(110,9± 5,1) și cu 47,5 zile față de vacile cu ovariopatii postpartum, (116,3 ± 4,2), diferențele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile cu infecții genitale postpartum(110,9± 5,1) și cu 47,5 zile față de vacile cu ovariopatii postpartum, (116,3 ± 4,2), diferențele între loturi fiind semnificative, (p< 0,001). Intervalul mediu fătare-concepție (service-period), (zile) la vacile fără afecțiuni puerperale (105,4± 2,7) este mai scurt cu 62,8 zile față de cel înregistrat la vacile cu infecții genitale postpartum (168,2 ± 4,9 ) și cu 58,8 zile față de cel al vacilor cu ovariopatii postpartum, (174,2±3,7
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
2±3,7), diferențele fiind semnificative, (p< 0,001) ,(fig. 80). zile vaci sănătoase vaci cu infecții genitale vaci cu ovariopatii postpartum interval mediu fătare-prima însămânțare service-period, calving interval Intervalul mediu între două fătări (calving interval ) la vacile fără tulburări puerperale (382,8 zile ) este mai scurt cu 66,2 zile față de cel înregistrat la vacile cu infecții genitale (449,2 zile ) și cu 75,9 zile față de vacile cu ovariopatii postpartum ( 450,7 zile). Majoritatea autorilor consideră intervalul între două
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o rată de concepție mică și de un număr de însămânțări pe gestație mai mare (BOITOR, I. 1984, OUWELTJES, W. și col.. 1996). Numărul mediu de însămânțări (monte) / gestație prezintă de asemenea valori mai mari la vacile cu diferite tulburări puerperale. Variațiile valorilor au fost de la 2,21 ±0,06 (realizate de vacile sănătoase) până la 2,74 ± 0,10 și 3,3 ±0,14 însămânțări / gestație (realizate de vacile cu infecții genitale și respectiv cele cu ovarioparii), (fig. 81). n IA
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rata de concepție la prima însămânțare crește odată cu creșterea intervalului de realizare a primei însămânțări după parturiție, până la 80 zile postpartum, (DHALIWAL,G. si colab. 1996). SHRESTHA, H.K și col. 2000 au indicat că, ciclurile anormale din timpul perioadei puerperale afectează negativ performanța reproductivă ulterioară prin rate de gestație la prima IA mai mică, intervale mai mari de la parturiție - prima IA și concepție, în special la vacile cu producții mari de lapte. Capitolul VII. IMPLICAȚIILE ZOOECONOMICE ALE AFECȚIUNILOR PUERPERALE LA
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]