1,686 matches
-
badea Ion și lelea Maria să guste ceva ca lumea! Badea Ion îl urmărea cu bucurie pe "domnul Petre" cum se înfrupta, cu o lăcomie de copil, din toate. Totul era nemaipomenit de proaspăt și gustos, iar pâinea, rumenă și pufoasă, părea cozonac. Mai luară câte un pahar, mai discutară de una de alta... Badea Ion se interesă ce mai e prin capitală, că n-are timp să se uite la televizor, cine cu cine se mai păruiește. Petre îi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Haway. Aventurierii care vor opta pentru rămânere acasă se vor târî cum vor putea în Capitală, printre un milion de automobile. în 2008, aceleași două milioane de bucureșteni se vor mișca printre tot atâtea mașini, în 2009, printre patru milioane de pufoase automobile. Soluția e una singură: evacuarea pietonilor din urbe, pentru fluidizarea circulației. în acest fel, toate trotuarele ar fi folosite ca parcaje, propunerea pare fără cusur.
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
râmă uriaș-translucidă, la care să privesc pierdut femeile de-o clipă de la geamuri... și-un aer limpede și rece, străpuns de izul fructelor rotunde de pe jos, și-un motan sosind agale spre piciorul meu divin, ca să-i adore, cu spinarea pufoasă, manșeta pantalonului" (p. 83) Dumnezeu se uită la noi cu binoclul este o carte inegală. Sunt în ea destule texte care ar fi putut să lipsească, fără nici o pagubă pentru cititor, dar și unele cu adevărat importante, revelatorii pentru personalitatea
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
să mai plece niciodată de acolo. Veni și ziua plecării. Mihaela era tristă că pleacă de la bunici, dar bucuroasă că urma ziua ei. Bunicii i-au pregătit un cadou neașteptat. Într-un coșuleț frumos împletit era un iepuraș alb și pufos ca un bulgăre de zăpadă. Cu mare bucurie și cu drag primi fetița cadoul bunicilor și le promise că va avea mare grijă de cadoul „urecheat". O PISICĂ REA Era o zi caldă de vară. Frumoasa prințesă Vara încălzea tot
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
la ei. Nu-i părea rău pentru ce făcuse. Pisica nu mai mâncă niciodată păsări. Îi era teamă să nu fie alungată de acasă. DORINȚĂ ÎMPLINITĂ Era Ajunul Crăciunului. Bătrâna, dar înțeleapta Iarnă pregătea surprize pentru copii. Fulgi moi și pufoși cădeau din haina ei aibă și lungă. Copiii bucuroși se pregăteau de colinde, iar părinții lor pregăteau bucate alese. La fiecare casă, sclipeau în fereastră globurile din pomul de iarnă. Oamenii erau fericiți și primitori... Într-o căsuță liniștită trăia
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
poveștile. Într-o zi frumoasă copiii au mers în pădurea din apropiere cu bunica. Soarele strălucea pe cer, iar razele lui încălzeau întreaga pădure. Copacii bătrâni își întindeau groasele crengi în sus, de ți se părea că ating cerul și pufoșii nori. Pe jos se întindea un covor multicolor de iarbă și fiori. Frumoasele și plăpândele păsări umpleau cu trilurile lor minunate liniștea adormitei păduri. Spune-ne, bunico, o poveste! Vedeți această pădure ? întrebă bunica. Aceasta pădure are legendele ei. Am
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Ei vor putea acum dormi în pace. Trec stoluri de păsări pe cer ca un val negru care parcă nu se mai termină. Groaznicul ger doboară păsările. Mihai era în casă, la gura sobei, cu părinții lui. Din cauză că un strat pufos, alb ca spuma laptelui acoperea tot, tatăl lui observă ceva și spuse: Hei ! Ce este pe acoperișul nostra ? Băiatul ieși la geam și văzu o vrăbiuță mai mult moartă decât vie. Ce cauți pe acoperiș ? o întrebă el. Un adăpost
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
pe-o astfel de noapte nu-i chip să adormi. glasul tatei e singurul bici pe crupele cailor. mâinile mamei, uscate și calde, sub cojocul mițos, mă strâng ca un clește milos, iar glasul ei, strecurat în ureche, calm și pufos, mă învață să-mi mișc tălpile pe cărămida încinsă-n cuptorul bunicii. asta nu-i noapte, îmi spun, ăsta nu-i drum, e o lunecare-n poveste, în somnul cel bun, cusut, din loc în loc, la suprafață, cu sunet de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
doare. noaptea cu vene îngroșate avansează greoi, nămolos. dinspre mine vin vise-ntrerupte, spații încâlcite cu iz de vulcan noroios. în apele otrăvite mă zbat ca într-o plasă de fier. când se crapă de ziuă, salvarea-i un nor galben, pufos, ce-mi crește-n viscere. încă o dată coloana-mi îndrept, fericită de înțelesul luminii, de semnul ei cu nervuri de frunză ce-și trimite clorofila adânc în os. băieții mei băieții mei, aripile unui zbor grație căruia mă înalț încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile Vestice, la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița. Etajul fagului- Fagul reprezintă o specie principală în Munții Banatului. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte[ Ulmus Montana], paltinul[Acer pseudoplatanus], iar în partea superioară se amestecă cu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cu fufele alea două să facă sex aglomerat. Se pricepe la oameni ceva de speriat. Un șerpaș modern, asta e tanti Magdalena. Un șerpaș urban, pe undeva pe aicea. Poveste cu oameni prevăzători Ne dădeau niște pastile mici, portocalii, așa, pufoase, ca niște piersici intrate la apă. Pastile căptușite, aș putea spune, deși nu știu prea bine ce să înțeleg prin asta. Venea cineva de la dispensar, de obicei o tanti grasă și gălăgioasă, se întrerupeau orele și ne chema pe fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
spun că eu sunt tovarășul Leucătov? „Ce l aș descânta eu de șopârlaiță pe tovarășul ista. Da’ mai bine să plec” - a hotărât Costăchel. A făcut stânga-mprejur și a ieșit glonț, cu un „bună ziua” apăsat. Afară ningea cuminte. Fulgii pufoși îi mângâiau fruntea înfierbântată. „Dacă îngheață mâine mă duc să-mi fac buletinul. Să scap odată de netrebnicul ista!” - a hotărât Costăchel. Zilele se scurtau văzând cu ochii. Costăchel a reușit să pună în ordine treburile care nu sufereau amânare
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
drastic, sângeros. Încercam să alung imaginea ce se chinuia să prindă contur, urmând să mă arunce Într-un coșmar de nedescris. Să revin asupra pozei; deasupra era desenat cerul senin și curat ca apa de izvor. Pe norii albi și pufoși dormitau câțiva Îngeri. Cei osândiți la purgatoriu erau salvați de la talpa iadului, dar trebuiau să mai sufere o vreme pentru a se „spăla” de toate păcatele lumii. După ce-și purificau sufletul aveau șansa să treacă În Împărăția cerurilor, adică
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
colțul acesta de lume. Trăia într-o armonie perfectă cu natura din jurul ei. La anotimpuri reacționa instinctiv. În timpul iernii îmbrăca haina de blană a Mariei și se simțea fericită. Dormita și cânta la pian. În miezul zilei ieșea în zăpada pufoasă și se încălzea la soare. Se întorcea și se afunda într-o carte, ale cărei înțeles nu prea îl deslușea, dar o ajuta să-și omoare timpul. Erau zile scurte și nopți negre ca smoala, atunci cânta în neștire la
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
că astăzi vor veni cu siguranță. Sorb tăcut, uitându-mă aiurea. Privirea Îmi cade pe cana din mână. E frumoasă. Nici nu mai știu de unde o am. Albă, cu un desen simplu: o copilă slăbuță, cu codițe, lângă un cățel pufos, pe care Îl invită să bea lapte dintr-o farfurioară. Fetița e leit Neli, partenera mea de joacă din copilărie. Nu știam prea multe despre Neli. Venea de undeva, din mahalaua Îndepărtată a târgului unde locuiam, ciripind ca o vrăbiuță
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ascultați... Ningea de vreo cinci zile... Ningea răzbit. Nu adia nici un fir de vânt. Fumurile din hornuri nu și mai găseau cale spre cer, ci se amestecau cu ninsoarea, devenind una. Pe ulițele satului... țipenie. Totul era acoperit de neaua pufoasă ce se așeza cuminte. Am ieșit afară să stau în ninsoare. Fulgii curgeau pe lângă urechile mele cu un foșnet ușor. Era o liniște Dumnezeească. Mă simțeam cufundat într-o mare de puf... Nici nu-mi dădeam seama ce moment al
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
rămânea aceeași nici o clipă... Ici apărea o spinare ascuțită ca gura unei securi, dincolo un vârf de suliță ce se lungea mereu... mai încolo se iveau și dispăreau tot felul de chipuri... Vântul parcă mă urmărea unde mergeam. Lua omătul pufos și mi-l trântea în obraz și în ochi fără milă. Părea supărat pe tot ce întâlnea în cale... Înce-încet, gardul pierdea din înălțime... În fața pragului, s-a adunat un munte de zăpadă. Falnicul cireș de la poartă își pleca fruntea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de cuvânt...Nu știa de bici! După ce totul a fost gata, mama a luat o mână de omăt și l-a frecat pe frunte... „Lasă-l! Nu mai strânge zăbala. S-o liniștit”. A luat apoi o mână de zăpadă pufoasă și i-a întins-o, ca pe un tain. „Hai, băiatul mamei! Hai, ia de aici, ca să te răcorești!” Calul, ca și cum ar fi înțeles, a întins botul și cu buza de sus, ca un pămătuf, a cules zăpada din palma
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la destinație, deoarece agentul de legătură se implicase În traficul de pisici către Taiwan și era mereu ocupat. În afară de asta, mai avea și o afacere cu pui de găină congelați, injectați cu apă. Niște pui mari cît curcile, cu carnea pufoasă și mirosind mai degrabă a pește. O parte din acești pui ajungea pe insula Roland, după ce mai Întîi erau exportați În Singapore. CÎnd primea un nou lot de pui congelați, Smith, care lucra oficial la serviciul de manutanță, se bucura
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sârmă Întinsă sub cupola circului. Cum intru În camera mică și ciudată care are forma unui paralelipiped, beau restul de ceai rămas de dimineață În paharul străveziu. În atâtea ore, de jur-Împrejurul lichidului s-a format un fel de floră umedă, pufoasă care rămâne, după ce ultima picătură de lichid a fost Înghițită, agățată ca un cerc verzui de peretele paharului. Gândurile mi se fac amare ca ceaiul de plante, neîndulcit pe care tocmai l-am terminat de băut. Deschid aparatul de radio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Mă dusese un milițian Într-o curte la Constanța, plină de găini cu gâtul golaș. Uitasem de părinți și priveam topit de fericire stelele și miroseam florile de regina nopții. Când Însfârșit au venit să mă ia mâncam o prăjitură pufoasă, albă. Și acum Îi simt gustul ei.,, -Îââî! Îngî, Îngă. -Ce tot spui? se zborșește măturătoarea. Lasă-mă În pace! Of, mai am de măturat jumătate de piață. Știi că e duminică? -Îhî, Îngî... -Dar ce-ți pasă ție, idiotule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu inima strânsă că n-o să mai aibă cine să-i asculte poveștile. Nefiind vorba de acea apropiere fizică firească, la un bărbat și o femeie care Împart aerul aceleiași Încăperi, Între ei plutea tot timpul un nouraș alb și pufos, un fel de pudibonderie adolescentină, asumată de ambele părți, ca ceva de la sine Înțeles. Nici Antoniu și nici Plăcințica nu și-au făcut destăinuiri În privința vieții sentimentale. Au considerat, fiecare În parte, ca pe o șansă extraordinară, să-și lumineze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și grea, o masă Încărcată cu mâncăruri Îmbietoare, un sfeșnic cu o lumânare aprinsă În mijlocul ei și ouăle roșii pe care copilul le ciocnește unul de altul, râzând și bucurându-se, sub privirile indulgente ale celor doi părinți, iepurașul alb, pufos, tremurând speriat În brațele copilului, mama pătându-și cu sos rochia bleu, vaporoasă și, tot seara, târziu, mama citindu-i dintr-o carte de povești... Amintire legată de o Îndepărtată zi de Paști, care-l Îndurerează prin limpezimea ei, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aproape convins, în apartamentul ei cam misterios din Chelsea, unde nu mă invită decât rareori, într-o permanentă aventură amoroasă. La Oxford ningea tare și probabil că ningea de ceva vreme căci se așternuse un strat destul de gros de zăpadă pufoasă, lucru pe care l-am constatat când am coborât din tren și am început să-mi caut din priviri sora. Am văzut-o imediat și am observat că se îmbrăcase în întregime în negru, din instinct, desigur. Se apropie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Ba chiar le-am rostit fără să mă bâlbâi și fără să mă înec. N-a leșinat nimeni. Întâlnirea a avut loc în salonul locuinței lui Palmer. Draperiile din catifea violet erau trase, ascunzând înserarea, iar tapetul cu trandafiri negri pufoși, luminat de flăcările jucăușe, ne înconjura ca o pădure ostilă. Pe măsuță lămpile cu abajururi întunecate aruncau fascicule înguste de lumină peste colecția de cristaluri a lui Palmer, făcându-le să scânteieze din când în când în mod misterios, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]