4,117 matches
-
cu sîngele sau, aidoma îngerului cu Iacob: S-a întors în grabă la ceilalți și tăcea ascultînd/ murmurul cristalin luptîndu-se cu sîngele sau sărac,/ cu mareele nopții egeice" (ibidem). Astfel cultură se implică în fiziologie: "îți simt albastrele vene,/ arhaicul puls, fervoarea etrusca și auriculul latin/ fluxul de sînge ce vine din Ionică/ îți albește mai tare picioarele că două coloane,/ de marmură, Agrigento e stîngul, Selinunte e dreptul," (Elegia italica). Sau: "Dar aud clipocind Ada și Tevere dinspre izvoarele mitice
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
are ceva în comun, evident inconștient, cu cei mai "profesioniști" cercetători ai fenomenului: medicii secolelor trecute, al VIII-lea și al XIX-lea, care diagnosticau drept grav bolnav de nostalgie pe oricine dovedea anumite simptome: o privire rătăcita și tristă, puls slab și neregulat, sau dimpotrivă, prea intens, lipsa de pofta de mîncare, docilitatea excesivă, stare generală de letargie, si, foarte important, delirul minții seduse de imagini închipuite și extrem de idilizate ale unui "acasă" aflat undeva departe, inaccesibil. Nostalgia era boală
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
al frustrărilor și al constrângerilor. Congresul de la Berlin trebuie să decidă situația României. Congresul condiționează independența de modificarea articolului șapte din Constituție: articol care limitează împământenirea evreilor. Eminescu, Slavici, Caragiale angajează atitudini violent polemice. Aceste atitudini nu trebuie izolate de pulsul unui moment istoric. Și nici de anumite "modele polemice" de circulație în acel moment în Europa Centrală. * ăSollă și ăHabenă. Chestiunea ovreiasca în România e o carte izolată în opera lui Slavici. Marea majoritate a bibliografiilor o ignoră; aproape nici unul
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
justifică în opinia celui care-și rememorează tinerețea un întreg destin. Așadar, nu o trăire singularizată, cât una niciodată desprinsă din decorul social, cu care, de altfel, comunică permanent. De pildă, în permisiile lui caută întotdeauna prietenii - adevărata reconectare la pulsul social întrerupt, nu familia. Un Holden Caulfield ce refuză să se maturizeze, el amână scrisorile către prieteni, la fel cum procedează și cu familia lui de artiști dezbinați. Mama rămâne un personaj aproape negativ, deși ea e cea care, din
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
este suplimentul menit a umple un gol în abdomen (p. 85). Va afla că „palma“ este numele pe care mîna cu degetele întinse îl primește grație asemănării cu ramurile palmierului (palma), iar „sepultura“ vine din sine pulsu, din „lipsa de puls“ a celui îngropat (p. 103). Cît despre lacrimi (lacrimas), ele provin din laceratio mentis, din „rănirea minții“ a cărei expresie ia forma lacrimilor. Etimologia cere explicarea unui cuvînt în virtutea contingenței fonetice cu altele, „contingență“ însemnînd o atingere ce pune cuvintele
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
cultural-jurnaliere decât apăsat analitice, au punct de plecare în excelenta carte a Mariei Dobrescu intitulată Cezar, fiul Xantipei (cu poetul Cezar Ivănescu, în viață și dincolo de ea), București, Editura Privi rea a Asociației Liga Albanezilor din România, 2010, 208 pagini. Pulsul limbajului autoarei este unul antrenant, încât te poate ține conectat la exprimarea încărcată de vivacitatea poetului. El era neliniștit ca un aed antic, cuprins de febra cântecelor din marile tragedii ale Greciei lui Platon și Musaios. Fiindcă poetul Cezar Ivănescu
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
Regman, ca și pe scrisorile primite de autor din partea lui Ștefan Aug. Doinaș, Cornel Regman, I. Negoițescu. Vom poposi acum asupra unor inedite ale lui I. Negoițescu. Cîteva Fragmente dintr-un jurnal de idei, datînd din anii ‘40-‘50, înregistrează pulsul inconfundabilei sale personalități, într-o perioadă în care aceasta intrase în interdicția de publicare. Estetismul funciar al criticului iese triumfal la suprafață. Pe filiera contextualizării biblice, trăsătura în cauză apare explicată printr-o reacție a defensivei față de decepția căderii omului
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
de sănătate, apăsați 3. Pentru informații despre ofertele speciale ale Salvării în perioada de Crăciun, Revelion și Paște, apăsați 4. Pentru informații în legătură cu starea dumneavoastră de sănătate, apăsați cu un deget pe încheietura mâinii și numărați până la 60. Acela e pulsul. Daca îl mai aveți, apasați 5. Un operator va prelua apelul. Pentru îmbunătățirea serviciului, vă informăm că această convorbire poate fi înregistrată și folosită într-o emisiune de tip talk show. Vă mulțumim!"
Cum va suna apelul la 112 dacă sistemul devine privat () [Corola-journal/Journalistic/23879_a_25204]
-
în ceea ce ține de culisele unui teatru și mai puțin în atmosfera de lucru propriu-zis la spectacolul cu piesa Trei surori de Cehov. Și când să pătrundem mai adânc în ea, Revoluție! Schimbări de regim, de mentalități, adaptări urgente la pulsurile vieții capitaliste, tovarăși vechi cu chipuri noi de proaspăt îmbogățiți. Atmosfera piesei, de altfel foarte rusească, până într-acolo încât să juri că autorul este sută la sută rus, este mereu pe muchie de cuțit, între râs și plâns, între
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
încă se mai lucrează la Buftea și nu numai. Petra Vlah: Îți mulțumesc pentru aceste momente de întoarcere în timp și mai ales pentru generozitatea de a ni-l dărui pe Eminescu, nouă celor ce suntem, spațial vorbind, departe de pulsul României.
Eminescu la țărm de Pacific by Petra Vlah () [Corola-journal/Journalistic/16790_a_18115]
-
vă mai interesează decât sângele?!" O altă observație judicioasă a fost aceea că presa își alienează cititorii făcându-i să nu mai aibă o percepție reală a ceea ce se întâmplă în propria lor țară. Prima pagină e cea care dă pulsul, și-a justificat reacția acest cititor neprevenit și revoltat de mizerabilismul ziarelor. Normalitatea începe să pară astfel nebunia, alcoolismul, depresia psihică. Și dacă îți începi ziua cu un asemenea tablou, pe lângă greutățile pe care oricum le ai, ești și mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
americană este faptul că editorii se transformă tot mai mult din mediatori în "elementul dinamic al comerțului cu cartea". Cu alte cuvinte, majoritatea cărților care se publică azi în Statele Unite sînt cărți comandate, după ce editorul a luat cu mare exactitate "pulsul lectorului majoritar". Dacă se publică tot mai mult sub presiunea străzii, ca să spunem așa, nu înseamnă că în librăriile americane nu găsești absolut orice titlu, de la romanțurile care se aruncă la coș după lectură, pînă la autorii pentru gusturile cele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
direcție științifică, vin și din Siria, India, Basarabia, și nu întotdeauna privind ortodoxia, ci și bisericile catolică ori romano-catolică. În cele aproape 50 de contribuții științifice și a celor cinci cărți tipărite de către Pr. Prof. Dr. Cezar Vasiliu, se simte pulsul de ordine, de organizare a discursului, a demonstrației pro domo, încât totul pare logic și coerent. De altfel, un expozeu teologic, oricât ar fi de împănat cu vocabule de profil, care pot înmiresma stilul, fiind atrăgătoare, în finalitatea lor, nu
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
de "strigătul" personal, pulsatil și ignific: Nu știu/ ci sînt substanța/ a înseși cunoștinței! Tot adîncul/ din bezne pînă-n inima de raze/ e forma jubilației cu care/ cuvîntu-și soarbe graiul!/ Strigătu-mi/ știut pînă-n arcanele puterii/ e-un prag e-un puls/ e-un foc concentrator" (Ce mă vorbește-acum). Ființa sa pare a se balansa între inconștiența Cuvîntului revelator și o măgulitoare, decorativă devenire personală: Într-un lăuntru de rază/ un înger acum îmi visează/ cuvintele care mă spun/ Nu sînt/ Mai
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
regăsi propriile aspirații. Înainte de a dobândi notorietatea Turnului Eiffel, a Broadway-ului, sau a Domului milanez, aceste simboluri necesită o curățare în prealabil a locului pe care vor fi înălțate. De gunoaie în primul rând, pentru redarea unei firești încrederi în pulsul orașului. La drept vorbind, curățenia poate deveni ea însăși o trăsătură reprezentativă, așa cum se întâmplă în multe alte așezări.
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
martor al săvîrșirii actului funest;/ Nici un fel de tertip nu ți-a fost de folos spre a te sustrage priveliștii;/ Silit să vezi cum focarul voinței tale nu poate să abată nici cel mai însemnat amănunt din făptuirea grozăviei;/ Cum pulsul tău nu e în stare să amîne cu o clipă deznodămîntul./ (suflete ce par a-și afla tihna în mijlocul pîrjolului, vîlvătăii unor imense ruguri)" (Aproapele meu, Heraclit). Dar negația atrage negația, așa cum abisul atrage abisul. Individul ce-și realizează impostura
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
a doua secțiune a cărții. O femeie cu fragilitatea mascată în "părul meu blond/ de blondă de succes și naturală" (și era cam răcoare), conștientă de puterea de tranchilizant a fardurilor și a altor artificii de care se poate folosi: "pulsul/ mi-l plimb prin sticluțe de lac/ și parfumuri/ pe etajera verde, negeluită,/ dar nu prin Ioana" (Poză de buletin). "Ioana", în spiritul sincerității care "nu e doar/ ieftin diluant" (Scotch peste luna aprilie), își asumă întregul edificiu de clișee
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
pe toți artiștii (atențiune, ei erau zilnic și în sală, alături de noi, atunci când alte echipe înfruntau scena; patimă profesionistă care nu mai există!), le știam gesturile, le simțeam dispoziția îi comentam în fiecare pauză: le capturam umorile, rigorile, fixurile, strategiile, pulsul sănătos ('te simți bine când cânți bine!') sau aritmiile spirituale, tehnice, de unde se trăgea amețeala spectacolelor. Un enorm fond de timiditate m-a împiedicat să vorbesc vreodată cu vreunul din ei. Voi regreta întotdeauna că nu i-am spus lui
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
Uneori abuziv, prin intervenții arbitrare și mutilante, alteori prin dialectica intrinsecă a fenomenului însuși. Dacă realismul socialist al deceniilor cinci-șase a însemnat o evidentă prăbușire, dacă spiritualismul deceniilor șapte-opt a reprezentat o resurecție a coeziunii morale și o stabilizare a pulsului interior, experimentalismul deceniilor opt-nouă este, în mod cert, mesagerul și însoțitorul unei libertăți de multe ori cu aparențe anarhice. Așadar, generațiile se schimbă, indivizii înșiși privesc lumea diferit în funcție de cauze cuantificabile sau din rațiuni imponderabile, pictura îmbracă și ea forme
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
se uite la televizor. La ProTV același Radu Anton Roman, un apropiat al sfîntului Petru în privința pescuitului, a susținut o exitantă slujbă a mîncărurilor de Paști. * Pînă și talk-show-urile, păcătoase prin definiție, au avut un ce iz de împăcare. * Dar pulsul oricărei televiziuni și al tuturor ziarelor tot știrile sînt cele care îl dau. Cu oul pascal în mînă, în prima zi de Paști, ce aude Cronicarul la altminteri cuviosul post de televiziune Antena 1 ? Prima știre istorisește pe larg cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
facultativă autentică, decupaje din ziare și un cuprins care indică ziarele de unde au fost luate știrile. După ce poezia a coborât în stradă cu ajutorul optzeciștilopr, Șerban Foarță o ia acum de mână și o plimbă prin fața standurilor de ziare arătându-i pulsul tragi-comic al sărmanei noastre vieți de zi cu zi. Șerban Foarță, Erau ziare, evenimente, Editura Brumar, Timișoara, 2000, 108 p., preț nemenționat.
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
cel care face arheologia și determină stratificarea creației și care, finalmente, poartă întreaga responsabilitate pentru așezarea concretă a obiectului în spațiu. Acestă armonizare subtilă, aproape muzicală, a naturii lucrărilor, a caracterului acestora identificat prin recursul la morfologie sau prin determinarea pulsului interior, cu manipularea muzeografică și cu punerea în valoare prin strategii minimale, dar monumentale ca efect, cum ar fi ecranul orizontal sau vertical de scîndură vopsită în alb, creează primul nivel de contact cu expoziția în ansamblul ei și dă
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
un parlament populat în proporție de douăzeci și cinci la sută de haidamacii lui Vadim Tudor ce mai e de evaluat? E ca și cum ai ține conferințe de înalt nivel academic în fața unui surd, mut și orb, ori ți-ai face griji pentru pulsul mărit al sângelui unui cadavru. Nu știu, în clipa când scriu aceste rânduri, dacă Ion Iliescu a înfrânt sau nu pe "iluminatul" pe care tot el (împreună cu inspiratul Petre Roman!) l-a creat în martie 1990: atunci, Eugen Barbu și
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
poate merge criticul cu analiza romanelor dvs. fără a-l irita pe autor? J.B.: îmi sunt simpatici criticii modești, atenți, copleșiți de îndoieli; aceia care fac ce e mai greu, adică descriu romanul și mecanismele lui - aceia care îi simt pulsul și îi identifică vocea specifică, înțeleg ce nu e evident. Majoritatea criticilor dau rasol în prezentarea intrigii pentru a ajunge la punctul de interes pentru ei, judecata lor înaltă. Această judecată ar trebui să se desprindă dintr-un rezumat al
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
la studii în Occident, prilej pentru consemnarea experienței dezrădăcinării, a dislocării geografice și a confruntării pe viu cu un Celălalt întrupat, ca în orice spațiu de trecere care este campusul universitar, de toate naționalitățile Balcanilor. O situație asemănătoare găseam în Pulsul lui Pan, romanul Ioanei Baetica, numai că, dacă acolo subiectul era superficial tratat, expediat prin retorică, Ștefania Mihalache nu se instalează nici ea propriu-zis în tema alterității, ci avem mai degrabă conceptualizarea ei. Situată într-un cadru academic, temporara criză
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]