367 matches
-
mai mare (12). Reproducerea experimentală a caracterului pulsatoriu al secreției insulinei (prin administrare discontinuă) a demonstrat că majorarea efectului hipoglicemiant devine semnificativă după aproximativ 7 ore de administrare pulsatilă (99) iar legarea insulinei de monocite a fost crescută după administrarea pulsatilă a insulinei comparativ cu administrarea continua a unei cantități egale de insulină. Pentru explicarea eficacității crescute a secreției pulsatile a insulinei au fost furnizate următoarele argumente: se pare că semnalele dependente de frecvență sunt mai ușor de diferențiat de „zgomotul
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
hipoglicemiant devine semnificativă după aproximativ 7 ore de administrare pulsatilă (99) iar legarea insulinei de monocite a fost crescută după administrarea pulsatilă a insulinei comparativ cu administrarea continua a unei cantități egale de insulină. Pentru explicarea eficacității crescute a secreției pulsatile a insulinei au fost furnizate următoarele argumente: se pare că semnalele dependente de frecvență sunt mai ușor de diferențiat de „zgomotul de fond” comparativ cu creșterea constantă, de mică amplitudine, a unei substanțe-semnal. Oscilații ale nivelului hormonilor ar reduce efectul
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
pare că semnalele dependente de frecvență sunt mai ușor de diferențiat de „zgomotul de fond” comparativ cu creșterea constantă, de mică amplitudine, a unei substanțe-semnal. Oscilații ale nivelului hormonilor ar reduce efectul de „down-regulation” asupra receptorilor specifici. Alterări ale secreției pulsatile ale insulinei au fost raportate în stările de intoleranță la glucoză la om (100) și la animal (43). Subiecții cu diabet zaharat tip 2 nu mai prezintă caracterul pulsatil regulat al secreției insulinei. O'Rahilly și col. (123) au evidențiat
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
ar reduce efectul de „down-regulation” asupra receptorilor specifici. Alterări ale secreției pulsatile ale insulinei au fost raportate în stările de intoleranță la glucoză la om (100) și la animal (43). Subiecții cu diabet zaharat tip 2 nu mai prezintă caracterul pulsatil regulat al secreției insulinei. O'Rahilly și col. (123) au evidențiat o „ștergere” a oscilațiilor rapide ale insulinemiei la un grup de subiecți, rude de gradul 1 ale unor pacienți suferind de diabet zaharat tip 2. Subiecții prezentau un grad
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
nediabetici de control. Oscilațiile ultradiene, cu o frecvență de 90-120 minute, ale nivelului glicemiei și insulinemiei au fost observate chiar și în condițiile unei infuzii constante de glucoză. Periodicitatea poate fi însă modificată dacă se administrează glucoză într-o manieră pulsatilă dar cu altă frecvență, de exemplu cu o periodicitate modificată cu 20% (mai mică sau mai mare) față de cea a oscilațiilor endogene. În condițiile în care integritatea buclei feed-back între glicemie și insulinosecreție este păstrată, periodicitatea secreției insulinei se ajustează
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
risc crescut pentru diabet zaharat tip 2 dar cu toleranță (încă) normală la glucoză prezintă afectarea pattern-ului oscilator al secreției insulinei sugerează posibilitatea ca defectul beta-celular în diabetul de tip 2 să fie primitiv. Deoarece alterarea pattern-ului secretor pulsatil este un marker precoce al disfuncției beta celulare, examinarea pulsatilității secreției insulinei pare a fi un mijloc de investigație mai sensibil (în comparație cu metodele tradiționale) pentru detectarea disfuncției beta celulare la indivizii normali metabolic, dar predispuși genetic pentru diabet tip 2
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
poate face din 0.1 în 0.1 U/oră. Pompa de insulină descarcă insulină s.c. sub forma unor mici bolusuri la fiecare 3 minute. Aceasta „mimează” într-o oarecare măsură secreția fiziologică de insulină care este și ea pulsatilă. Unele pompe de insulină permit și administrarea unei rate bazale temporare (ce se substituie ratelor preprogramate) pe o perioadă fixă de timp (câteva ore) pentru a acoperi, spre exemplu, necesarul mai scăzut de insulină pe parcursul unei perioade de efort fizic
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
în acest sector. Presiunea intracapilară este în segmentul arterial 35-36 mm Hg, în cel intermediar 25 mm Hg, iar în cel venos 10-12 mm Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și segmentul venos. In ce privește presiunea capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
bolnavul se plânge de o senzație de apăsare cefalică sau de senzație dezagreabilă oculo- orbitară sau temporală. Aceste fenomene sunt de scurtă durată, nedepășind 1 - 2 ore. Stadiul de cefalalgie se desfășoară sub dominanta durerilor care sunt violente, au caracter pulsatil și cu aceeași localizare la fiecare criză. Localizarea preferențială a durerilor este în zona orbito- oculară, cu iradieri temporale sau frontale, cuprinzând uneori întregul hemicraniu și regiunea cervicală. Durata durerii maximale este de 2 ore, ea poate fi însă mai
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
li s-a atribuit denumirea de "nevralgiile stomatologilor și O.R.L. - iștilor", probabil pentru a atenționa în primul rând medicii de medicină generală in ceea ce privește elucidarea cauzelor ce determină nevralgiile de acest tip. Migrena este o hemicranie recurențială, adesea pulsatilă, cu foto și fonofobie și cu fenomene disautonomice (grețuri, vărsături) . Pentru migrenă se descriu trei subtipuri: Migrena comună (hemicrania simplex, migrena fără aură) Migrena idiopatică cu cefalee recurențială manifestată în atacuri de durată între 4-72 ore, pulsatilă, localizată frecvent unilateral
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
hemicranie recurențială, adesea pulsatilă, cu foto și fonofobie și cu fenomene disautonomice (grețuri, vărsături) . Pentru migrenă se descriu trei subtipuri: Migrena comună (hemicrania simplex, migrena fără aură) Migrena idiopatică cu cefalee recurențială manifestată în atacuri de durată între 4-72 ore, pulsatilă, localizată frecvent unilateral, de intensitate moderată sau severă, asociată adesea cu foto și fonofobie, grețuri și vomismente.Poate fi agravată de oboseală, stress sau de activitatea fizică de rutină. Migrena clasică (migrena cu aură). Cefalee idiopatică, recurențială, manifestată prin simptome
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
glomerulare din nefronii restanți. Vasodilatația preglomerulară favorizează transmisia presiunilor arteriale aortice într-o structură capilară. Asocierea creșterii presiunii glomerulare pulsate și a hipertrofiei capilare glomerulare (conform legii Laplace, tensiunea parietală = produsul dintre rază și presiune) este responsabilă de întinderea parietală pulsatilă, proces ce joacă un rol determinant în apariția leziunilor de glomeruloscleroză și de inducere a fibrinogenezei. Mecanisme de progresie a BCR Modificările de hemodinamică glomerulară care permit adaptarea funcțională a rinichiului, adică hipertensiunea intraglomerulară și hipertrofia glomerulului cu transmisia presiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de progresie a BCR Modificările de hemodinamică glomerulară care permit adaptarea funcțională a rinichiului, adică hipertensiunea intraglomerulară și hipertrofia glomerulului cu transmisia presiunii arteriale aortice în capilarele glomerulare dilatate antrenează leziuni glomerulare. Mecanismul acestor leziuni este realizat de întinderea parietală pulsatilă. Epiteliul visceral glomerular (constituit din podocite) este incapabil să se adapteze la creșterea în volum a ghemului capilar glomerular determinată de hipertensiunea și hipertrofia glomerulară. Secundar, la nivelul foiței epiteliale pot apărea rupturi localizate și chiar necroze, cu expunerea consecutivă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
leziune secundară bine corelată cu gradul disfuncției renale. Legat de perturbările amintite își găsesc recomandarea blocantele sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA). Blocantele SRAA (vezi și mai jos) prezintă efecte nefroprotectoare prin: diminuarea presiunii glomerulare prin vasodilatația arteriolei eferente, diminuând astfel întinderea parietală pulsatilă; diminuarea producției mediatorilor inflamației; angiotensina II este în particular un activator al producției TGF ß (crește sinteza matricei extracelulare) și stimulează inhibitorul activatorului plasminogenului I (care are rol în degradarea matricei); utilizarea medicației care interferă cu SRAA permite prevenirea, stoparea
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
consecință a scăderii controlului sistemului nervos (SN) parasimpatic asupra nodului sinusal. Mecanis- mele nu sunt clare, sunt invocate afectarea căilor aferente ale SN central și a răspunsului eferent, dar și un efect mecanic secundar rigidizării arteriale, care alterează transmiterea presiunii pulsatile la baroreceptori cu scăderea consecutivă a sensibilității cardio-vagale (44). Datele cu privire la afectarea controlului baroreflex a SN simpatic sunt variabile, cel mai probabil din cauza activității diferite între teritorii. Totuși, creșterea nivelului de catecolamine plasmatice și a activității nervoase simpatice musculare, cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
are un raport colagen-elastină modificat. Creșterea grosimii peretelui vascular se face pe seama intimei, în timp ce media nu este îngroșată se mnificativ,dar are proprietăți elastice alterate prin modificările moleculare ale fibrelor de elastină și colagen. Elastina este extrem de deformabilă, asigurând comportamentul pulsatil al arterei, dar în același timp este de 100 de ori mai puțin rezistentă decât fibra de colagen la stresul presional. Din acest motiv este importantă menținerea structurii normale a vasului. Arterele au un comportament bifazic, fibrele elastice intervenind în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
la presiuni mici, iar cele de colagen la presiuni înalte. Consecința morfologică a acestor modificări este dilatarea arterei elastice, iar funcțional - pierderea distensibilității, numită RA. Efectul predomină la nivelul aortei și arterelor centrale elastice, este gradual (de exemplu, velocitatea undei pulsatile aortice crește cu 0,1 m/sec/an) și fără diferențe în funcție de sex (48). În ansamblu, la vârstnici, arterele mari elastice, adică aorta și ramurile sale, au două modificări specifice - dilatație și rigidizare -, ceea ce Osler numea „arterioscleroză senilă” (47). În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
primește intermitent sânge de la cord” (49). Modelul include fenomenul transmisiei și reflexiei undelor la nivelul arborelui arterial. Unda de puls arterial este generată de fiecare sistolă ventriculară. Unda de puls are o presiune și o viteză de propagare (velocitatea undei pulsatile - PWV). Morfologia undei este influențată de sumarea undei anterograde (incidente) - transmisă prin ejecția volumului sistolic în aortă - și a undei retrograde (reflectate) (50) . Fenomenul de reflexie este legat de modificarea impedanței vasculare, parametru care exprimă rela ția- presiune-flux. Reflexia se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
și 80 de ani (47). O altă consecință majoră a creșterii RA este afectarea microcirculației (artere mici cu diametrul < 400 μm, arteriole < 100 μm), în special în teritorii cu presiune crescută ca rinichiul și creierul. Microcirculația este locul unde componenta pulsatilă a fluxului sanguin este transformată complet în componentă statică. Creșterea presiunii pulsului la nivel local, consecința reflexiei modificate a undei de puls cu vârsta, determină modificări structurale și funcționale. Deși aceste modificări sunt studiate mai mult în patologia cardiovasculară, se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
64). Pornind de la fenomenul „oboselii materialului”,care apare după un anumit număr de cicluri cardiace, rezultă că reducerea frecvenței cardiace este un deziderat în prevenție. Antrenamentul fizic are un astfel de efect benefic, în plus ameliorează disfuncția endotelială și stresul pulsatil (64). În mod similar, aportul redus de sare, consumul moderat de alcool, scăderea ponderală, consumul anumitor principii nutritive ca uleiul de pește, ciocolata neagră, acidul alfa-linoleic etc. ameliorează RA (65). Însăși modalitatea de măsurare a TA este o metodă de evaluare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
normal după naștere sau dacă vor persista una sau mai multe anomalii. Studiile clinice au demonstrat că atingerea tardivă a vârfului secreției insulinice după TTGO persistă și postpartum (40). Clearance-ul insulinic este normal la femeile ce au avut DG, secreția pulsatilă a insulinei fiind prezervată la cele mai multe dintre ele și anormală doar la cele cu risc crescut de a face T2DM. La gravidele cu DG s-a mai observat și o creștere a nivelelor medii ale trigliceridelor, colesterolului total și LDL-colesterolului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
matern sau boală vasculară maternă). Printre factorii implicați în apariția tulburărilor de creștere fetală se numără nivelul aportului de glucoză de la mamă la făt (un aport deficitar determină întârziere în creșterea fetală, în timp ce un aport crescut, dar mai ales supraaportul pulsatil de glucoză, conduce la accelerarea creșterii fetale), hiperinsulinemia maternă și fetală. În timp ce hiperinsulinemia maternă, ca și nivelele materne de anumiți aminoacizi (în particular aminoacizi esențiali) pot determina întârziere în creșterea fetală, hiperinsulinemia fetală prin creșterea transferului de aminoacizi de la mamă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
-ul poate fi pozitiv (creșterea FSH și mai ales LH de către estradiol) sau negativ (creșterea nivelului cortizolului inhibă ACTH etc.). Bioritmurile hormonale sunt înnăscute, dar suferă o sincronizare sub influența factorilor de mediu. Bioritmurile sunt ultradiene (periodicitate de minute-ore: secreția pulsatilă a gonadotrofinelor, de exemplu), circadiene (periodicitate de 24 ore: secreția cortizolică), circa trigintane (repetabile la aprox. 30 zile: ovulația), circumanuale. Reglarea neurogenă este asigurată de traductori neuroendocrini (hipotalamus, medulosuprarenală, pineală, pancreas). Se asigură o reglare în cascadă, centrii superiori de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
și feedback (prin T4 convertit în T3, dar, în mică măsură, și prin metaboliți de tip TRIAC, TETRAC). Hormonii gonadotropi: FSH și LH. LH hormonul luteinizant: subunitatea a are 96 acizi aminați, iar b 108 acizi aminați. Eliberarea se face pulsatil sub influența GnRH. La femei induce sinteza de androgeni de către celulele tecale ale foliculilor ovarieni (care ulterior vor fi transformați în estrogeni de către celulele foliculare). La bărbați stimulează celulele Leydig și producerea de androgeni (testosteron). Reglarea secreției este asigurată de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
bărbat, feedback-ul este asigurat de testosteron. Există un bioritm lunar la femeie și un bioritm ultradian (la circa 90 min.) la ambele sexe. FSH hormonul foliculo-stimulant: Subunitatea a are 96 acizi aminați, iar b 115 acizi aminați. Eliberarea este pulsatilă sub influența GnRH. Acționează la nivelul celulelor granuloasei foliculare (la femeie) și al celulelor Sertoli (la bărbat). La femei stimulează producerea de estrogeni. La bărbat stimulează dezvoltarea receptorilor pentru LH în celulele Leydig. Crește producerea de testosteron-binding protein la nivelul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]