1,472 matches
-
speță, că dă satisfacție. Plecând de la această dublă preocupare - utilitatea cathartică, eficacitatea hedonistă -, Epicur inventează un fel de prudență față de lume, de realitate, față de alții și de sine. Nici vorbă să nu reflectezi, să te supui pornirilor, să fii jucăria pulsiunilor. Filosoful, înțeleptul meditează, reflectează, gândesc, calculează: dietetica dorințelor și aritmetica plăcerilor presupun o ajustare permanentă a teoriei și a practicii, a faptelor și a doctrinei, a epifaniei oricărui eveniment și a reacției celei mai adecvate pentru a o trăi ca
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și în sens invers și poate genera la fel de bine și îndepărtarea cuiva. în cadrul unei relații cu un individ incapabil să se angajeze prin contract - major fiind, deși minor din punct de vedere afectiv, intelectual, mental sau psihic -, mai înzestrat pentru pulsiunea de moarte decât pentru pulsiunea de viață, talentat în ceea ce privește crearea de neplăceri, necazuri și suferințe, genial în arta de a genera dureri și chinuri, dar visceral incapabil să producă bucurie, fericire și plăcere, înțeleptul îl va îndepărta, îl va da
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poate genera la fel de bine și îndepărtarea cuiva. în cadrul unei relații cu un individ incapabil să se angajeze prin contract - major fiind, deși minor din punct de vedere afectiv, intelectual, mental sau psihic -, mai înzestrat pentru pulsiunea de moarte decât pentru pulsiunea de viață, talentat în ceea ce privește crearea de neplăceri, necazuri și suferințe, genial în arta de a genera dureri și chinuri, dar visceral incapabil să producă bucurie, fericire și plăcere, înțeleptul îl va îndepărta, îl va da la o parte pe inoportun
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trebuie înfruntată cu seninătate, zâmbind, fără teamă; a te îngriji de ce va fi după aceea - cu sau fără mormânt cu flori, cu sau fără reputație - nu prezintă niciun interes; a consimți la tot ceea ce presupune o viață plasată sub semnul pulsiunii de moarte: iată păcatul de moarte... Pentru a rezolva problema morții, pentru a trăi ca un muritor și a ajunge senin la ceasul fatal, Philodemos se sprijină pe o teologie. Paginile lui Epicur consacrate acestei chestiuni sunt completate cu texte
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu urechi de măgar, feministe postmoderne care reactivează platonismul excitându-se în afara contextului și a categoriilor istorice: Lucrețiu deranjează. Și cu atât mai mult când e vorba de adepții idealului ascetic cărora nu le plac nici trupul, nici dorințele, nici pulsiunile, nici plăcerea și își transformă propria incapacitate de a trăi într-un trup fericit în resentiment generalizat machiat cu pretextele universalului. -3- Ura față de luciditate. Lucrețiu plătește pentru extrema lui luciditate cu un delir pe seama numelui său. Ceva obișnuit... Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi o nebunie să nu accepți eterna reîntoarcere a acestei legi a naturii și să nu te pregătești pentru sfîrșit. Oamenii trăiesc ca și cum n-ar trebui să moară niciodată, aici e problema. Venus conduce balul, dar nici Marte nu doarme. Pulsiunea de viață triumfă, dar pentru a-i asigura domnia este nevoie și de contraponderea ei, pulsiunea de moarte. Ce ar însemna proliferarea unei vitalități care n-ar fi limitată de o reglare naturală? Cum ar arăta cosmosul dacă expansiunea n-
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
te pregătești pentru sfîrșit. Oamenii trăiesc ca și cum n-ar trebui să moară niciodată, aici e problema. Venus conduce balul, dar nici Marte nu doarme. Pulsiunea de viață triumfă, dar pentru a-i asigura domnia este nevoie și de contraponderea ei, pulsiunea de moarte. Ce ar însemna proliferarea unei vitalități care n-ar fi limitată de o reglare naturală? Cum ar arăta cosmosul dacă expansiunea n-ar întâlni niște limite în controlul echilibrelor, făcut posibil de jocul deconstrucțiilor și al reconfigurărilor? Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
zeițe, neroadele devin niște partenere adorabile, iar istericele, niște blânde complice. Nimic nu falsifică mai tare privirea lucidă asupra noastră înșine, asupra celorlalți și a lumii ca dansul atomilor îndrăgostiți într-un trup supus legii lor! Iubirea-pasiune e o catastrofă. Pulsiunea de moarte care chinuie cele două trupuri debordează dimensiunile patului și se tot întinde, se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
celebru dintre locuitorii săi...-, ucid, masacrează, deportează, nimicesc mii de oameni. Distrug templele, sparg statuile, rad din temelii edificiile, ard operele nelegiuite - evident, toată literatura hedonistă este sortită și ea focului! -, osândesc din principiu trupurile și sufletele, contaminează prezentul cu pulsiunea de moarte, dar și viitorul, eternitatea chiar... Pentru prima oară într-o civilizație, moartea ajunge la putere - și încă pentru multă vreme. BIBLIOGRAFIE Salut ambianță! Abordarea continentului filosofic presupune confruntarea cu reale dificultăți. Idealul ar consta în a începe printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Platon, un luptător rău intenționat. Nici vorbă să examinăm statutul plăcerii în filosofia lui Platon, un subiect cât se poate de vast... Dualismul său, elogiul adus de el sufletului, detestarea trupului, desconsiderarea vieții, a sensibilului, a realului, tropismul său pentru pulsiunea de moarte - amintiți-vă de Phaidon î64, 6): „Filosofii cu adevărat filosofi sunt dornici de moarte”! - fac din el un gânditor emblematic pentru antihedonismul antic. Nu este de mirare că și creștinismul a profitat de această filosofie! Este cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și medicina, melancolic, memoria sa, și moartea, moartea sa, moartea omului, și munca sa, și natura, și nominalismul, personaj decalat, și perspectivismul, și plăcerea și Platon, portretul său fizic, pretinsa lui calitate de nobil, și prietenia, primar, și procreația, și pulsiunea morții, rămășițele lui pământești, și realitatea, și redactarea Eseurilor, și regele, și relativismul, revendicarea sa de către libertini, la Roma, și Seneca, și sexualitatea, și simțurile, și sinuciderea, și Socrate, și sofiștii, și solipsismul, stima de sine, stoic, studiile sale, sublimarea
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui Constantin, religia imperiului, Iustinian, justiție, lege a lui Dumnezeu, naturală, a oamenilor, lovitură de stat, Teodosie, codul, totalitarism, violențe autodafeuri, dispariții de lucrări, corpus cimic, corpus ciremaic, Democrit, Epicur, PSIHANALIZĂ acte ratate, denegația freudiană, idealul eului, inconștient, introspecție, lapsus, pulsiunea morții, sublimare, RELIGIE Apostoli, Matei, Petru, și banii, cler, dominator, inutil, convertiri, creștinism, catolicism moderat, comunități, cuceriri, epicurian, prima formulare, și Reforma, supraviețuire, și gnosticism, Grădina Măslinilor, hedonist, și hrana, și moartea, și prietenia, purificat, și răul, religie a Imperiului
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trăite. Imaginile înregistrate (sub formă vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, etc.) au coborât din conștient în inconștient și au format acolo o zestre comună. Acumularea repetată de imagini cu un anumit conținut au determinat la nivelul inconștientului formarea de reflexe, instincte, pulsiuni, precum și constituirea de sentimente (frică, plăcere, iubire, etc.), care se transmit genetic urmașilor. Dacă anumite instincte sau sentimente au devenit prea vechi și nu au mai fost întărite de ultimele generații ale unui individ (neapărând în inconștient același tip imagini
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pot reduce la stimulii externi. Activitatea și reacțiile sunt declanșate și de cauze interne. Termenul de motivație provine de la latinescul motivus („care pune în mișcare”). Motivația se bazează pe trebuințe (nevoi) umane, care pot fi de tip inconștient (instincte, tendințe, pulsiuni) sau conștient (dorințe, interese, sentimente, convingeri, aspirații, scopuri, idealuri). Realizarea unei trebuințe generează impulsul spre o acțiune sau determină o acțiune, iar structura psihică ce determină acțiunea se numește motiv. Motivația este constituită din totalitatea motivelor. Motivația nu apare ca
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
refulării libidoului". Conceptul fundamental al teoriei lui Gilbert Durand este cel de ,,imaginar", prin care criticul vizează obiectul teoretizat ,,traseu antropologic". Astfel, Durand explică simbolul apelând la antropologie. "Traseul antropologic" este definit de Durand ca "neîncetatul schimb care există... între pulsiunile subiective și asimilatoare și somațiile obiective ce emană din mediul cosmic și social" și pe care-l numește și "imaginar" considerat drept "un segment" al "magistralei" mișcări a materiei, un "topos" al "saltului de la biologic la social"80. Conform teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ce emană din mediul cosmic și social" și pe care-l numește și "imaginar" considerat drept "un segment" al "magistralei" mișcări a materiei, un "topos" al "saltului de la biologic la social"80. Conform teoriei lui Durand, imaginarul se situează între ,,pulsiunile subiective și somațiile obiective", astfel încât se poate "pleca în descrierea lui fie de la natura psihologică, fie de la cultură"81. Punctul de plecare al demonstrației este ,,semantismul bio-psihic". Pentru început, Durand pornește de la disocierea pe care o făceau și Jean Piaget
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
furnizat de democrații. Multipartidismul și drepturile omului în formatul statului de drept permit chiar diversificarea și competiția unor specii ale democrației: liberală, socială, creștină. La polul opus, dezordinea socială generalizată, falimentul statului și dreptului ca autorități regulative, agresivitatea indivizilor depersonalizați, pulsiunea maselor, caracterizează anarhiile. În această situație, indivizii își rezolvă pe cont propriu interesele și-și impun dominația prin violență, iar o bună parte din populație suportă teroare unor minorități agresive. Între acești poli, pot fi identificate alte situații-tip. Astfel
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai ales scene de acuplare"3. Dar dacă acordăm importanța cuvenită faptului că termenul "pornografie" conține elementul graphia, expresia "literatură pornografică", departe de a fi contradictorie, poate părea redundantă. Pornografia este, într-o manieră constitutivă, littera, inscripție. Nu este o pulsiune oarecare, în afara oricărui limbaj, ci un ansamblu diversificat de practici semiotice constrânse, înscrise în istorie, care au o finalitate socială, care se împart în tipuri și genuri asociate anumitor suporturi și anumitor moduri de circulație. În orice caz, fiindcă este
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
a unei singure femei care cu pizda ei slujea o sută de cavaleri din toate zările". Totuși nu descrierea precisă a activității sexuale constituie miezul povestirii; este vorba despre intrigi ingenioase în care cei mai vicleni ajung să-și satisfacă pulsiunile pe spinarea celor care dețin puterea. Sexualitatea primară pe care asemenea povestiri o mobilizează se opune frontal acelei sexualități totodată literare și sublime pe care o incarnează, în aceeași perioadă, iubirea curtenească. Nu este nimic surprinzător în faptul că toți
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
preliminariile actului etc.)"20. De la această constatare se glisează cu ușurință spre denunțare, de vreme ce erotismul este un mod de reprezentare a sexualității compatibil, în anumite limite, cu valorile revendicate de societate și deci constituie un fel de compromis între reprimarea pulsiunilor, pe care o impune raporturile sociale, și libera lor exprimare. Nu este și cazul pornografiei, care nu-și maschează tendințele sexuale agresive. Devalorizarea pornograficului în beneficiul eroticului se bucură deci de o primire foarte favorabilă. Dar, când se analizează modurile
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
principiului de cooperare se traduce fizic: violența, suferința se văd. Consumatorul este deci trimis mai ușor la o culpabilizare, la o responsabilizare. În schimb, în literatură cititorul este cel care însuflețește personajele, iar ficțiunea permite un joc mai liber al pulsiunilor agresive. Această formă de reverie cu ochii deschiși care este lectura îl trimite pe cititor la instabilitatea și polivalența fantasmelor proprii: foarte puțini dintre cititorii lui Sade ar suporta să vadă pe ecran un număr mare de scene pe care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
fapt, în aceste povestiri, nu este vorba doar despre reprezentarea activităților sexuale: trebuie, de asemenea, stabilite și granițele lor. Alternanța între secvențele pornografice și secvențele "de umplutură" permite reluarea, la infinit, a trecerii graniței dintre universul normal, cel al represiunii pulsiunilor sexuale, și cel al relațiilor sexuale fără constrângeri. Cititorul este asemeni copilului despre care vorbește Freud în Dincolo de principiul plăcerii: pentru a preîntâmpina absența mamei, el azvârle și trage înapoi de un capăt mosorul de ață, transformând, prin joc, evenimentul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
siguranță -, principalul său purtător de mesaj trebuie, cu necesitate, să fie și altceva decât o mașinărie de rezolvat mistere. Raymond Chandler a fost mereu atent la viața invizibilă a personajului și n-a obosit să prelungească, în scrisori, firele unor pulsiuni existențiale abia sugerate în romane: Dacă a te revolta împotriva unei societăți corupte înseamnă că ești imatur, atunci Philip Marlowe este extrem de imatur. Dacă a vedea noroi acolo unde este noroi constituie un comportament social inadecvat, atunci Philip Marlowe are
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Abordarea de către psihanaliști a agresivității (S. Freud, A. Adler) a dus la constituirea unui model psihanalitic cu folosirea noțiunii de pulsiune de agresiune. Scopul acesteia este distrugerea obiectului, ea fiind expresia jocului Între eros și thanatos. Pulsiunea morții (thanatos) se opune pulsiunii vieții tinzând către reducerea completă a tensiunilor și Întoarcerea la starea anorganică. Sublimarea agresiunii pune la dispoziția Eu-lui o
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
Abordarea de către psihanaliști a agresivității (S. Freud, A. Adler) a dus la constituirea unui model psihanalitic cu folosirea noțiunii de pulsiune de agresiune. Scopul acesteia este distrugerea obiectului, ea fiind expresia jocului Între eros și thanatos. Pulsiunea morții (thanatos) se opune pulsiunii vieții tinzând către reducerea completă a tensiunilor și Întoarcerea la starea anorganică. Sublimarea agresiunii pune la dispoziția Eu-lui o energie neutră ce poate fi Întrebuințată În activități și adaptare. Experiența psihoterapeutică demonstrează că anularea defenselor
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]