480 matches
-
insinuațiuni pentru ca să poată ajunge a face avere; individe cari s-au cultivat în atmosfera mefitică a unei gazete demagogice și toți aciia cari au un interes material la răsturnarea unui guvern se adună și fac gură; iar în asemenea adunări pungașii acuză pe oamenii cinstiți, venituri fără patrie certă invoacă cu ton melodramatic numele sfinte din trecutul țării și opinia publică se formează, se stabilește un curent puternic înlăuntru de care îngheață nu sufletul, dar în orice caz încrederea oricărui om
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
protejații de aproape ai d-lui C. A. Rosetti au făcut averi în 3-4 ani de zile de unde n-aveau nimic, când acești oameni, simpli poate, dar cinstiți se declară în grevă contra unui sistem care ridică și îmbogățește pe pungași, atunci d. Brătianu va concede că a ridicat malonestitatea la rangul de titlu de merit pentru înaintare în societatea română. Când un om bănuit de crime care ridică numai un colțuleț al vălului de pe scabroasele afaceri e canonizat, iar afacerea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot. Nu-nțelege și-ncepe să-mi ofere detalii: Eu fac parte din internaționala socialistă (e faza cînd îmi dau seama că-i cam filează bine o lampă), am vrut să-i văd, să le spun ce fac în țară pungașii ăștia de la putere, că sînt orbi, nu văd ce fac ăștia; nu văd cum murim, noi, poporul, de foame... Zic: Păi, pungașii ăștia sînt tot de-ai dumitale; se vor și ei în internaționala dumitale socialistă. Paukerița tresare și mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i cam filează bine o lampă), am vrut să-i văd, să le spun ce fac în țară pungașii ăștia de la putere, că sînt orbi, nu văd ce fac ăștia; nu văd cum murim, noi, poporul, de foame... Zic: Păi, pungașii ăștia sînt tot de-ai dumitale; se vor și ei în internaționala dumitale socialistă. Paukerița tresare și mă spintecă cu ochii ei oțeliți. Întreb: Cîți ani ai? Răspunde: Șapteșcinci. Întreb: Păi nu era mai bine în Regatul României? n-ai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale universului social brazilian: regi, duci, prinți și alte figuri nobiliare; fantome, figuri macabre, spirite ale răului și alte figuri ale lumii Întunericului; personaje din Grecia și Roma antică, din Hawaii sau China, de la marginile lumii cunoscute; hoți, clovni, prostituate, pungași, bandiți, deținuți din Închisori și alte asemenea figuri marginale care apar În viața noastră obișnuită numai În circumstanțe nefericite (1991, p. 40). Cadrul sărbătoresc al carnavalului, pe de o parte, și statutul simbolic al măștii, pe de altă parte, favorizează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
între apărătorii legii și răufăcători, din dramaturgia lui B., nu prea e loc pentru variații de scriitură, chiar dacă autorul încearcă pe alocuri să încurce ițele ( Cine a ucis?, Oameni și umbre, Acuzarea apără, Hipnoza sau Contraspionaj, Insula spionilor, Șantaj, Regele pungașilor, Cercul morții, Pisica sălbatică, Halucinația și alte câteva, toate puse în scenă la diferite teatre din țară). Potrivit „mitologiei” caricaturale a epocii, tenebroșii infractori sunt trădători de țară, agenți ai spionajului străin, șantajiști, sabotori atentând la avutul obștesc. Urmăritorii, în
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
și una a lui ISIDOR, creditori ai lui TIMON. CUPIDO și MAȘTI. TREI STRĂINI. UN POET, UN ZUGRAV, UN GIUVAERGIU, UN NEGUSTOR, UN MOȘNEAG ATENIAN, UN PAJ, UN MASCARICI PHRYNIA TIMANDRA țiitori ale lui ALCIBIAD Alți BOIERI, SENATORI, CĂPITANI, OȘTENI, PUNGAȘI și SUITA. Scena se petrece în Atena și în pădurile din împrejurime. A C T U L I Perdeua întîia SCENA I Cortu-ntîi Atena. O tinadă în casa lui TIMON. Intră POETUL, ZUGRAVUL, GIUVAERGIUL, NEGUSTORUL și alții, pe uși deosebite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ei sunt aproape fără escepție jucători de cărți și de o completă imoralitate sexuală; ceea ce le dă oarecare aparență de oameni de societate este politețea lor pospăită. Din clasele de jos ale acestui popor se recrutează în România cei mai mulți escroci, pungași, hoți și ucigași. Cât despre funcționarul grec, la el e totul de vânzare pentru bani și sperjuriul nu e pentru el o faptă condamnabilă. Daca evreilor poloni cată să li se conteste orice morală, grecului trebuie să i se conteste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
agricole una din zece (dijma adevărată, decima ), afară de astă 12 zile de lucru pe an și căratul unui car de lemne de Crăciun. Asta era tot. Cine apăsa și asuprea nu era regimul economic consuetudinar al țării, ci pătura de pungași țarigrădeni cari umpluseră țara cu miile și jefuiau lumea, mai ales de la 1808 - 1821, timpul în care s-a pripășit în țară părinții celor mai mulți dintre roșii. Se pretinde că la această invazie elementară trebuiau să reziste boierii și lipsa lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o țară părăduită de război și uitată de Dumnezeu e a pretinde ca cineva să stăvilească c-un băț apele Dunării. Nu dar regimul vechi economic, grecii asupreau țara. Glasul și puterea boierilor pământeni se 'necau în acea inundație de pungași și de bandiți. Dar daca Tudor a putut imputa boierilor de un neam cu dânsul ticăloșia, adecă lipsa de energie, acest drept nu-l are foaia redijată de un grec, foaia d-lui C. A. Rosetti. Quod licet Jovi, non
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
produce lucruri utile sau îl poate cheltui dormind la umbră. Deci fiecine să miște numai din mâni, să producă obiecte de utilitate și nu va exista sărăcie. Acest sfat însă îl poți da unui om în toată firea și nestricat. Pungașul care trăiește înșelînd pe alții, desfrânatul care fuge de lucru ca dracul de tămâie vor râde de tine daca le vei da sfatul să muncească, să întrebuințeze într-un mod util echivalentul de putere mecanică pe care îl produce organismul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
l precede. Înainte de a sosi, averea tuturor locuitorilor cari sunt în restanță cu darea se trece într-un proces verbal; un scriitor și un om al autorității (în genere un țăran) merg din casă'n casă. Deja scriitorul acesta e pungaș, de mituit în orice caz, pentru că aci, în țara aceasta, toți se pot mitui. Încruntând sprincenele întreabă pe o biată văduvă: "D-ta ai o vacă? Tremurând, femeia-i pune-n mână un biet fiorin - poate cel din urmă pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tăietoare, culpa nu-i a subprefectului, ci a delegaților. Daca un primar fură biletele autentice din urne și le înlocuiește cu altele false, culpa nu-i a primarului, ci a biletelor cari s-au lăsat a fi furate. Daca un pungaș șterge ceasornicul din buzunar, culpa nu-i a lui, ci a ceasornicului. Argumentația "Romînului" e absurdă; e bună pentru triburile sălbatice, unde toți cată să se apere în contra tuturor și mai cu seamă în contra acelora cari s-ar constitui în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nouă, deci înclină a lua aparențele drept fond, a crede că d. C. A. Rosetti e român pentru că se numește "Romînul" și a-l crede patriot pentru că d-sa singur se proclamă patriot. Astfel trădătorul numindu-se erou, plagiatorul, geniu, pungașul mare financiar, panglicarul om politic, cămătarul negustor, speculantul de idei om cu principii și speculanta de sineși femeie onestă, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce și, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bune românești datează multe din suta a treisprezecea și a paisprezecea după Hristos și au fost alături cu cei dentăi Basarabi și Dragoșizi. Acestea au ridicat între ele și alte familii prin încuscrire, dar aci se sfârșește totul. Nu toți pungașii pe cari i-au adus fanarioții, nu toți Cârjaliii și Caragialîii, nu toate stârpiturile Fanarului și ale Orientului, nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea romană. Din societatea românilor "Romînului" de cari era încunjurat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și cocoașa morală în suflet, i-a [dat] suflet de grec mizerabil pentru vecii vecilor. Privirea popoarelor arice e sau clară și curajoasă sau adânc tristă. Englezul are ochi sinceri*. Slavul ochi triști. Nici unul din popoare nu are ochi de pungași și de spioni cum le are un Roset ori un Pantazi Ghica. ["NU GĂSIM O ZICERE... "] 2264 nu găsim o zicere care să coprinză pe acest?, ba încă, deși avem în limba noastră vreo vorbă împrumutată de la greci care să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ochi dușmănoși. De două ori, aproape că intră în modul de luptă când, pe lângă urechi, îi fluierară proiectile convenționale. Se speriase, crezând că ar fi putut trage asupra lui cu gloanțe-căută-toare, dar se dovedi că locuitorii orașului erau doar niște pungași de rând, care nu aveau habar nici cine este și nici ce trebuie să facă, ci își încercau norocul cu un trecător singuratic. Când semnalul de la stația orbitală deveni atât de puternic încît piuitul său pătrunzător ajunse să îi întrerupă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
modificări ale structurii sociale. (ntre țărănime ș( clasa boierilor există un vid, absența unei clase de mijloc autohtone d(nd posibilitatea conturării ei cu un conținut străin. "Avem apoi deasupra acestui popor o pătură superpusă, un fel de sediment de pungași ș( de cocote, răsărită din amestecul scursăturilor orientale ș( occidentale, incapabilă de adevăr ș( de patriotism" (Eminescu, 1938-1939, IV, p.182, apud. Călinescu, 1976: 54). "Clasa noastră cultă (n cea mai mare parte nu este rom(nească. Grecii ș( bulgarii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Whitman) Ce să mai spunem atunci despre ființa umană, gîndindu-ne mai ales la ceea ce ea ar putea deveni, prin potențialul ei imens de autodepășire?!... * „Un jucător de zaruri, cu cît este mai abil În arta sa, cu atît este mai pungaș.” (P. Syrus) Însă „abilitatea” poate avea, din fericire, și un alt aspect: un judecător, de exemplu, cu cît este mai abil În activitatea lui, cu atît se va lăsa mai puțin amăgit - așadar, „abilitatea” nu are o caracteristică morală prin
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acest lucru, fapt care diminuează, sau anulează chiar, valoarea gestului realizat. * „Știți de ce dramele ai căror eroi sînt niște ticăloși au atît de mulți spectatori? Pentru că toți spectatorii pleacă măguliți, zicîndu-și: ei, eu nu semăn chiar atît de mult cu pungașii ăia!” (H. de Balzac) Însă există, din păcate, și procesul invers: luînd În considerare doar caracterul spectacular al ticăloșiilor prezentate În dramă, cei cu un suflet ticăloșit sînt Încurajați În a-i urma și chiar Întrece pe impostorii din „dramă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
începând din secolul al XVII-lea și îndeosebi în ultimele decenii. În orice caz, relația dintre vânzătorul ambulant de la Porta Portese și cumpărătorul cult se arată a fi întru totul tipică: este vorba despre cumpărarea-vânzarea unui bun de proveniență ambiguă. Pungașul napolitan va fi rămas cu siguranță convins că l-a „tras pe sfoară” pe cumpărătorul „fraier” care se interesează de „hârțoage vechi”; iar cumpărătorul va fi rămas satisfăcut atât de achiziția excepțională, cât și de faptul că s-a comportat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Lahore 182 și pe care l-am reîntâlnit anul trecut În Anglia (la Isle Brewery, lângă Taunton 183), Îmi spuse că acești doi englezi fuseseră luați drept spioni și condamnați 184, iar persoana care Îi trădase nu fusese altul decât pungașul han de origine persană Ubd-ul-Sumet, care ulterior a făcut În așa fel Încât să fie decapitat și Hoshbegi. În cele din urmă avea să Împărtășească și el aceeași soartă 185. Operație fatală asupra unui student, la Buharatc " Operație fatală asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dovedit a fi Întemeiată. Fanaticii akali (nemuritori) sau mai curând grupul de tâlhari al nahungilor arătau, În schimbul unei sume de bani, căpățâna lui Jalla la Amritsar și Lahore. Jalla Pandit, un brahman fanatictc "Jalla Pandit, un brahman fanatic" „Acesta este pungașul - spuneau ei - care l-a convins pe tânărul Hira Singh să-și ucidă unchiul, pe bravul rajah Sachet Singh, fapt pentru care au avut nevoie de o armată de douăzeci de mii de oameni, deși adversarul său era Însoțit doar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
De flocos, dar e frumos. Parcă-i strâns din petice, Ca să-l tot împiedice, Ferfenițele-i atârnă Și pe ochi, pe nara cârnă, Și se-ncurcă și descurcă, Parcă-i scos din câlți pe furcă. Are însă o ureche De pungaș fără pereche. Dă târcoale la coteț, Ciufulit și-așa lăieț, Așteptând un ceas și două O găină să se ouă, Care cântă cotcodace, Proaspăt oul când și-l face. De când e-n gospodărie Multe a-nvățat și știe, Și, pe
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Dar decum l-a îmbucat, Zdreanță l-a și lepădat Și-a-njurat cu un lătrat. Când se uita la găină, Cu culcușul lui, vecină, Zice Zdreanță-n gândul lui " S-a făcut a dracului!’’ Vocabular: zdrențăros: care are haine rupte, uzate pungaș: hoț lăieț: cu înfățișare neîngrijită pe brânci: pe brațe nițel: puțin lepădat: aruncat a dezvăța: a face să piardă obiceiul Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Cum este descris Zdreanță? 2. Cu ce scop Zdreanță dă târcoale pe lângă coteț? 3
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]