751 matches
-
faci economie. Hai, măi fată, lasă că răbdăm acasă. Am ieșit pe malul lacului. Oamenii își plimbau câinii. Din când în când, luau discret o punguță și o lopățică puse de municipalitate din loc în loc și strângeau căcărezele patrupezilor. Erau pungi frumoase. Mai să-ți vină să le iei acasă pentru cadouri de Crăciun. * * * Nu știu de ce, Elveția a rămas pentru mine țara-prototip pe care am admirat-o și în care nu m-am simțit bine. Poate doar acolo, pe podul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
coada ochiului, vesel, bătând un ritm neauzit în roata volanului. De căldură începuseră să-mi curgă lacrimile. Îmi venea să strănut. Mă chinuiam să-mi înghit strănutul. Mi-a văzut grimasele. — Dacă e chestia cu rățuștele, a oftat el, am pungi acolo. Garantate. Tarom, autentice. Ceruite, estetice, nu pătează, nu se sparge, nu curge. Vorba aia: „Randament și discreție la capacitate maximă“. De-ale de pă cursele externe... S-a aplecat și a luat câteva. — Luați, nu vă fie rușine. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
modelez pentru mine era pâinea mea cea de toate zilele și‐ mi amintea că trăiam scene din vieți anterioare într‐o carte Izabela este trecută între minunile vieții de acum peste 1000 de ani! Constantin Hușanu S‐a născut la Pungești, județul Vaslui, în 25 aprilie 1929. Studii primare în Cursești‐Răzeși, secundare la Vaslui, Chișinău și Iași. Facultatea de științe juridice Iași. Multiple profesii, dar o mare parte din viață s‐ a ocupat cu gazetăria și literatura. Este membru al
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cu SCHMIDT HEINRICH, directorul Institutului European similar din Hamburg, mare specialist. Așa cum am arătat În raportul meu amănunțit prezentat pentru conformitate locotenentului Matei Silviu, TRAIAN MANU ar fi o achiziție importantă pentru folosul cauzei noastre. „Emilian” * Colțurile buzelor subțiri se pungiseră În timp ce citea, dar, cum a pus foaia de-o parte, fața i s-a luminat. Zâmbetul Înșelător bonom, cu strungăreața neliniștitoare Între dinții lați, din față. — ...Da’ ai stat ceva, de data asta, toarășu’ academician! O lună În cap, cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
n-am avut sluji, slugă-am fost eu, la boer, păn’ m-a slobozit Marea Rivaliuțâie, martur mi-i tăt satu’ șî satili di’ primpregiur - asta mi-i crucea, iubiți tovarăș’!» Povestind Întâmpinarea (cu pâinea și cu sarea), mama Își pungește gura și bombăne ceva nedeslușit, oricum, nu ceva de bine. Tata Îi ia apărarea: - Ce să facă bietul om sub vremi? Și nici nu spunea minciuni: pe vremea rușilor fusese slugă, la Curte; nu avea altă avere decât casa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
braț lung și descărnat! Ba un cap-hârcă, fără pielea, părul și ochii de rigoare! Ba un picior scheletic, numai femur, peroneu și tibie, cu stratul adipos atrofiat, presat, cerat, mumificat! Unii dintre decedații apăruți astfel, buimăcitor, în peisaj, erau realmente pungi de tegument deshidratat și tăbăcit, piftii pline cu oase, putregaiuri forfotind și zăngănind hilare, la fiece pas. Alții se regăseau, însă, într-o stare fizică ceva mai bună, mai reavănă, adică mai puțin pronunțată, de degradare și de descompunere, ceea ce
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
caracterizarea din acest an. Îmi amintesc și acel : „pretenții mari de la ceilalți, devotament nestatornic“. Sub volanul fustei de grădină am un buzunar ascuns din care mai scoteam din când în când un merișor și-l ronțăiam, până mi s-a pungit gura. Dacă aș mai fi avut vreo îndoială, pofta aceasta era un argument suficient ; apoi casa, care de vreo două săptămâni s-a umplut iar de mirosuri. Când am intrat mai devreme la Margot în budoar și am simțit duhoarea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
poate să-mi mai povestească câte ceva despre oamenii care au fost. Și dacă toată viața am tezaurizat în slovă viața cea de toate zilele cu oamenii ei, nu se putea să las în uitare tocmai satul meu Cursești, din comuna Pungești, județul Vaslui. Și mam apucat să răscolesc arhive, alături de Ion N. Oprea (el lucrând la o monografie gigant Vaslui, în trei volume), și să construiesc din documente și mărturisiri o mică istoriei a Curseștiului. Se poartă acum moda monografiilor, scriitorii
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
care au bătut drumul "Stambulului" pentru a se înclina în fața "măritului sultan", ca să cumpere tronul ori ca să-și salveze capul. Cât aur va fi venit ca "haraci" din Principate? Câte uneltiri se vor fi țesut în umbra acestor platani? Câte pungi cu galbeni au fost date ca argumente convingătoare? Câte trădări și speranțe s-au consumat pe aleile pe care înaintăm? Am un sentiment neplăcut, că vin dintr-o provincie a istoriei, dintr-un colț de lume pe care Dumnezeu l-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nostru de-a nu-și trimite copiii la școală, obstinațiune esplicată până la oarecare grad de multele nevoi ale oamenilor. În privința învățămîntului am constatat că școalele din Brodoc și Lipova sunt bune, cea din Laza foarte bună, // cele din Ivănești și Pungești însă, sub conducerea unor învățători rutinari și cu metode învechite, sunt cu mult mai slabe. Sperez însă că, în urma instrucțiilor ce le-am dat în privirea metodei și a cărților ce trebuie să le consulteze, se vor îndrepta cu vremea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ajuns la capătul holului... ― Matei își înfipse unghiile în carne. " Bătrînul are halucinații, gândi sculptorul. Nu se auzea nimic. De-aș avea o sticlă cu whisky!" " Trebuie să-mi imaginez ceva care-mi face plăcere, gândi Melania Lupii, scotocind în fundul pungii după o fondantă. Am să-mi schimb toată garderoba. Lucruri sobre, distinse, nu prea multe. Vizavi de Leonida se lucrează admirabil... Am să plec întîi la Nisa și-o să-mi închipui tot timpul că sânt tânără. Extrem de tânără... Nu vreau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în debarale, cămări și alte încăperi de depozitare mă simțeam cumva copleșit de multitudinea mirosurilor și a formelor ce se amestecau acolo. Întâlneam obiecte de uz casnic, ustensile de spălat și tot restul, în a căror imediată vecinătate se aflau pungi de orez, borcane cu murături, condimente și conserve. Nu-mi plăcea deloc apropierea dintre atâtea domenii diferite, ca de pildă dintre igienic și culinar. Ce să caute peria de pantofi lângă cutia de fasole? Sau bolul cu mei al papagalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
găsesc Roșiești, Albești, precum și acumularea de la Roșiești, Zorleni care străbate localitatea cu același nume și Jarovăț, care trece prin Grivița și pe lângă Vinderei. Afluenții de pe partea dreaptă ai Bârladului sunt Stemnicul, care mărginește localitățile Oșești, Delești și Bălteni, Racova (localitățile Pungești, Ivănești, Poienești, Laza) și Simila (localitățile Simila, Băcani, Alexandru Vlahuță), care dispune și de acumularea Râpa Albastră. De asemenea, în Simila se varsă pârâul Bogdana, care trece prin localitățile Bogdana, Bogdănița și tangențial Bogdănești. Lista afluenților continuă cu Tutova (localitățile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-15 mil. m3) pe râul Vaslui, Pușcași (269 ha; vol.-8,5 mil. m3) pe Racova, Mânjești (310 ha; vol.-8,65 mil. m3) pe Crasna, la care se adaugă unele mai mici de la Crăiești, Găureanca, Țibana, Negrești, Trohan și Pungești. Cea mai mare parte din culoarul Bârladului se desfășoară între Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului (cca. 152 km lungime) alcătuit dintr-o luncă ce se lărgește treptat din amonte (1-2 km) spre aval (3-4 km) și din mai multe niveluri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mărturisim, dar ne jurasem. Nu ne-au dovedit. Uuuu, parcă aud vaietul muierilor! Ridicam coada toporului și nu mă uitam. Na! Na! făceam... Pielea lui Paraschiv se încrețise. Privi cruciș la codoș. Era adus de șale, și sub ochi avea pungi de carne care-l îmbătrîneau și mai mult. - ...pe când acu, altfel se face meseria. Mină ușoară să ai, că restul... Ce mai hoți! Tremura Bucureștiul! Cunoștea multe Cataroiul, de pe vremea lui Pazvante. Îi împuie capul celui tânăr până în Cațavei. Fusese
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îngropat și pe el, și pe hoțul lui de tovarăș. A cheltuit parale multe, a tocmit dric clasa întîi și-a chemat lăutarii. - Nu i-ați cântat la nuntă, barim să-i cântați acum, la înmormîntare, că așa a vrut... PUngea Mitică Ciolan: - Ce cumsecade era, ce bani i-am mâncat noi, săracul! Cum petrecea el... Plângeau și Dumitru, și Neacșu. Numai Anghel se ținea mai bine. Au pornit dricul după trei zile spre cimitir. În urma morților pășeau pungașii Mandravelei si
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
între durere, pasiune, turbare... între Lili și mine. Eu nu te-nșel, ți-o spun dinainte: eu voi usca viața ta de m-alegi pe mine... eu te voi omorî... dar nu-ți voi coase halat, nici ți-oi împleti pungi de tutun.. eu te [voi] despera... Dar nu ți-oi face copii... De un singur lucru te asigur, nu ți se va urî cu mine, poate însă ca mie să mi se urască cu tine... atunci, se-nțelege, se sfârșește
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
încă multă vreme cu rădăcini și cioate, având denumiri cum ar fi: Cioatele, Butucărie sau Rădăcinești. În urma acestor defrișări se obțineau „curăturile”2, care sunt mult mai vechi decât atestarea lor documentară. În anul 1587, voievodul Petru Șchiopul înființa satul Pungești pe Racova „cu curături ce el singur le-a curățat” (citat ce face referire la proprietarul curăturii). Mai multe curături erau menționate în anul 1653 în satele Benești pe Dobrota, Țigănești și Lazu la noi în zonă. Pământurile în pantă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
metabolice; 3. soluții pentru alimentația parenterală. 1. Soluții de bază servesc ca mijloc de transport pentru medicamente, soluții corectoare. Exemple: - Soluții izotonice de electroliți (conțin ionii din plasmă în concentrații fiziologice): - Soluția de clorură de Na concentrație 0,9% în pungi P.V.C. de 250 ml, 500 ml, 1000 ml (cunoscută sub denumirea de ser fiziologic); - ser fiziologic și soluția de glucoză 5% izotonică sunt cele mai folosite soluții în practica medicală. 2. Soluțiile de corectare Aceste soluții se folosesc la corectarea
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Pregătirea materialelor pentru DP: - un cateter special pentru dializă = un tub fin din silicon + 1 extensie de cateter care face posibilă conectarea sistemului de dializă la pacient; - un adaptor de cateter ( piesă mică) prin intermediul căreia se adaptează extensia la cateter; - pungi PVC cu soluție pentru DP capacitate 2 l; - soluții dezinfectante pentru tegument, romplast, comprese sterile, comprese cu margini adezive, foarfece. - Montarea cateterului în cavitatea abdominală este efectuată de către chirurg. Îngrijirea locului de ieșire se face prin: - spălarea cu apă și
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
din Vremea nouă (1944), înlocuită de Cronica, jurnal de informație generală. Dintre jurnaliștii și publiciștii de până la al II-lea Război: Al. Dobrescu (n. Vaslui 1890, profesor L.M.K., cercetător, publicist, m. 1967), Gheorghe Talaz (pseudonimul lui Gheorghe Antonescu, n. la Pungești, 15 oct. 1898) colaborator la numeroase publicații și autorul unor poezii gingașe și diafane, Alexandru Mănciulescu (n. 1898 m. 1979) fost director al L.M.K., fondator și director de reviste și ziare, a publicat două volume de nuvele și schițe, Octavian
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cercetători de elită, lansări de carte, expoziție de pictură naivă, spectacol de durată și cu nume mari, petreceri sportive, ba, mai mult, la Laza ar fi "sărbătoarea satelor de pe Valea Racovei" cu prezența mai multor primari și formații din Gârceni, Pungești, Ivănești, Munteni de Jos. E de lăudat primarul Hapiuc de la Văleni, care nu-și prea respectă cuvântul față de noi, dar reușește manifestări culturale notabile. Are în ajutor pe Dan Ailincăi, iar de Sântămăria mare a reușit un tur de forță
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe la 1437 și cu dovezi arheologice de locuire omenească de trei milenii: CURSEȘTI R-ZEȘI. Și atunci mi-am amintit că aici a păstorit renumitul institutor Ion Adam și mai renumitul actor de mai târziu Constantin Tănase, că în perimetrul comunei Pungești, din care face parte satul acesta dintre dealuri, au lucrat personalități intrate în tezaurul de aur al literaturii române: Mihai Eminescu, revizor școlar și Al. Vlahuță judecător, de unde își și culege eroii romanului său „Da n”, că din Cursești și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și înc ep c u : Prof. emerit dr. Bica Ionesi (Cehan) S-a născut la 29 martie 1928, în familia țăranilor Ion și Maria Cehan (al doilea din 6 copii - trei fiind în prezent în viață), în satul Cursești, comuna Pungești, jud. Vaslui). După școala primară, a urmat liceul Ortodox de fete din Vaslui (unde s-a remarcat ca o elevă de excepție) și Facultatea de Științe Naturale a Universității „Al. Ioan Cuzaʺ (1947-1951), pe care a absolvit-o cu diplomă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
poate să-mi mai povestească câte ceva despre oamenii care au fost. Și dacă toată viața am tezaurizat în slovă viața cea de toate zilele cu oamenii ei, nu se putea să las în uitare tocmai satul meu Cursești, din comuna Pungești, județul Vaslui. Și m-am apucat să răscolesc arhive, alături de Ion N. Oprea (el lucrând la o monografie gigant Vaslui, în trei volume), și să construiesc din documente și mărturisiri o mică istoriei a Curseștiului. Se poartă acum moda monografiilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]