1,221 matches
-
peste ele, ar fi bătut cu bețigașul și rotocoale și balonașe s-ar fi ridicat în aer, plimbându-se pe sub nasul nostru. - Ai fi bun de secția a doua, aia fără clanță și cu zăbrele, unde te târâi amețit, cu pupilele dilatate, numai în cămeșoi și cu picioarele goale, să nu te poți automutila sau să-i scoți ochii altuia, mi-a zis Nirjinski. Am mai avut unul cam ca tine, poate chiar mai simpatic, numai că ăla își lua în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Puse încet paharul pe tava de argint, auzi sunetul atingerii, un clinchet pur, cristal și argint, îl privi în ochii blajini, întredeschiși și întrebă: "Și ce va fi, excelență?" Basarab Cantacuzino deveni palid, o sclipire pînă atunci necunoscută apăru în pupilele dilatate: "Ce va fi? Ordine! Asta va fi, ordine! Sfînta ordine care duce la pacea socială și la măreția neamului." Și cu o forță neobișnuită lovi tava și paharul de zidul camerei, arătînd privirilor îngrozite ale directorului Mihail un pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
În car ca‑ntr‑o corabie, deslușind scârțâitul molcom al roților amestecat cu cântări și gemete. Vrând să‑și mijească pleoapele sub care se prefirase lumina, va fi săgetat de o durere precum tăișul lamei de oțel a briciului pe pupilă, după care va privi În jur, În stânga și‑n dreapta, apoi la chipurile lui Ioan și Malhus, confrații săi, chipuri stinse, ca și al său probabil, dar toți trei cu ochii pironiți la azuriul cerului ca la o minune a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Împărăția negurii, cetatea mucezelii verzulii, care i se vârau iarăși În inimă și sub piele, În măduvă, deși zadarnic căuta el să se Încredințeze, zadarnic pipăia cu degetele uscate și vlăguite piatra jilavă și Înghețată a grotei, zadarnic Își dilata pupilele, zadarnic se atingea cu degetele, ca sa se Încredințeze dacă era vis sau nălucire liniștea străpunsă de picătura din bolta nevăzută a grotei, negura mistuită de un susur firav, zadarnic Își Încorda auzul să deslușească sunetele muzicii, să audă cântările pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se mai Întoarcă niciodată. Mick și-a dres vocea și și-a Înăbușit un hohot de râs. — Nu asta a vrut Margaret să spună, nu i așa? Margaret n-a răspuns. A Încercat să susțină privirea rece a fetei, Însă pupilele negre care o fixau au descumpănit-o. Fata nu mai clipea, Însă ochii Îi erau tot roșii și umezi, iritați pesemne de acel fir de praf; s-ar fi zis că vrea să demonstreze cât de ușor suportă să o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sale îi produceau în interior descărcări nervoase paroxistice, adevărate biciuiri, suportate cu stoicism, dar și cu o oarecare plăcere. Mimica îi era controlată la maximum și doar cineva foarte atent ar fi putut să observe, dincolo de masca meditativ surâzătoare, atrofierea pupilelor, împietrirea articulațiilor, paliditatea epidermei. Dar în casa profesorilor Alexe era, de obicei, prea mult fum ca cineva să poată sesiza cu adevărat, în amănunt, fizionomia și toate transformările petrecute. Dar nu ca să audă fraze amabile despre o frumusețe pierdută venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bătând cu pumnul în masă. Se săltă din fotoliu. Las-o la dracu pe Larisa. Nu mă interesezi decât tu. Îl urmărea cum se plimba furios prin odaie, de parcă era hipnotizată, aproape că îi era teamă când îl vedea cu pupilele mărite, cu buzele întredeschise. Înțelege, au trecut atâtea zile, Carmina. Vreau să știu ce-ai făcut tu în timpul acesta, vreau să știu totul, trebuie! Nimicuri, nimicuri, nimicuri, rosti agasată femeia. Sâmbătă am știut că nu vii, duminică la fel, sfânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
atunci nu prea mai ai de ales. Carmina, înțelege, între noi doi nu s-a lichidat nimic. Un simplu act la judecătorie nu poate distruge o legătură de ani! O privea foarte de aproape. Lumina săracă a veiozei făcea ca pupila să-i devină mare, ochii lui de culoarea mierii păreau acum nemaipomenit de adânci. Recunosc, nu înțeleg unde vrei să ajungi, spuse ea și se feri din calea palmei lui întinsă a mângâiere. El îi apucă încheietura mâinii, o strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a născut pe lume Limba noastră cea română.” Despre mare: țărmul tristei mări; călimara cu guri întunecate; marea cea nesfârșită; valuri înspumate; nisip fin și argintiu; oglinda sufletului; oglinda diafană a cerului senin; marea se continuă până la granițele pescărușilor, până la pupila mov a soarelui și palmele orizontului; ascult glasul înspumat și adânc al ghiocurilor aruncate pe mal; orizont al spațiului ondulat; marea cu valuri luminate de lună; marea simbolul nemărginirii; Despre munte: măreția munților; umbra răcoroasă a munților; patria munților; ținuturile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ce-mi atingea calda frunte. Ideile îmi reveneau, ba parcă și mai multe și mai miraculoase, ființe invizibile care strigau, se zbăteau, făcând parcă un groaznic torent de căldură insuportabilă. Liniștea era apăsătoare, începeam să mă trezesc aproape, când în fața pupilelor pleoapelor pe jumătate închise îmi apăru o ființă incredibilă. Era strălucitoare, aproape albă și invizibilă. Am întins mâna și, spre uimire mea, am atins-o; un glas cald mă înconjura, asigurându-mă că lucrurile sunt calde și clare. O tentativă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
țigară de la țigară. Ajuta cancerul să i se dilate în plămîni. A murit singur, cu spatele întors la toate, încercînd să-și aprindă un BT. N-a cerut ajutor de la nimeni. Poate că n-a vrut să-i observe cineva pupilele topite de spaimă. Mie mi-a rămas frigul care mușcă anual la aceeași dată: 4 noiembrie. "Dacă nu vii, n-o să mă visezi niciodată, Iordana". S-a ținut de cuvînt. Bunica Leonora mergea la cimitir după ce i s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
linie groasă, dar nu-i conștient că-i decapitat. Tace, privește tăcut înăuntru. Bravează o supraviețuire iluzorie? DavinciAna, cum e intitulat portretul replică la Gioconda, nu i-a ieșit. Sînt eu, cu fruntea mai înaltă decît o am și-n pupile c-o neliniște pînditoare. Buzele întredeschise nu rimează cu privirea disprețuitoare. Dimpotrivă, par a cere un sărut. Nici parafraza, scrisă apăsat de mînă, nu se potrivește: În mine tu; și cerul înstelat deasupra". Pictează ușor Rusalin, ca orice predestinat. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
grea " Și-i frig, și burează". G. Bacovia duminică, 3 noiembrie 2002 Am visat (mă persecută visul ăsta) că plouă cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca după un masacru suprarealist. Tano mă atinge pe obraz cu limba lui aspră și fierbinte, să mă trezească. Iarăși am lăsat deschisă ușa de la antret, iarășișiiarăși a putut ajunge în dormitor, lîngă pat, să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fie, dom’ Roja, zice Tîrnăcop urmărind mersul Curistului, care se îndepărtează făcîndu-se tot mai mic, credeți ce vreți, ne putem aștepta la orice de acum încolo, insistă Roja simțind din nou că are ceva de demonstrat, era privirea lui, avea pupilele lui, încearcă să le mai explice o dată, ar fi putut să fie la fel de bine o plantă, un mineral sau o insectă, și tot mi-aș fi dat seama, chestie de aură, puncte energetice, karma, transmigrație, reîncarnare, se gîndește. Dacă mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe zile de naștere, numere norocoase, și alte combinații pe care nu ți le pot explica începe să-i turuie, dar de ce ești mătăluță așa de curios? — Pentru că vă cunosc foarte bine, spune Patru Ace, avînd o luminiță misterioasă în pupile. I-auzi, încă unul care mă știe, de parcă eu aș fi oaia neagră a cartierului, că tot faci pe deșteptul așa fără să te-ntrebe nimeni, ia spune-mi de unde și pînă unde am eu senzația că glăsciorul ăsta al
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Garda Națională, Mamaia intra cu capul În apă și cu mâna sa dreaptă căuta și apoi scotea, părând a nu se bucura, câte o mreană sălbatică ce depășea kilogramul, aruncând-o cu măiestrie pe mal, În direcția copilului. Acesta, cu pupilele mărite și cu inimioara În galop, se bucura nespus, scoțând adevărate strigăte de triumf, producându-i Mamaiei un zâmbet și o lacrimă ascunsă cu Îndemânare. La un semn, o rotire a mâinii În arc de cerc, volocul se Îndrepta lin
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lui Rodion. Mîncați, vă rog. Clientul nu răspunde. Privește prin fată, dincolo de ea. Părea un om rătăcit, incapabil să se întoarcă la realitate. Nu poate vedea în exteriorul minții sale. Este un orbecăitor în noianul gîndurilor dezordonate, ilogice, de coșmar. Pupilele ochilor săi sînt exagerat mărite, mușchii feței par atinși de tetanie și bătăile inimii îi sînt neregulate. Diana îl privește atentă și își dă seama imediat că Rodion se simte rău de tot. Sună salvarea chiar de pe telefonul acestuia. Fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sângele îi aleargă zburdalnic prin vene, ca cea mai sprintenă gazelă pe o câmpie cu flori! Când își arunca capul pe spate, dându-și la iveală pielea fină și tulburător de albă de pe delicatul ei gât, când i se dilatau pupilele, scoțându-i bine în evidență ochii ce scânteiau de dorință îmbinată cu o dulce alintare, când, plimbându-se în tovărășia mea, își legăna șoldurile în mers, care semănau leit cu acele unduiri ale plopilor înalți în bătaia vântului, în sfârșit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lui, interesat. În momentele acelea, cuvântul bani ar fi fost de ajuns ca să-l trezească din somnul cel mai adânc sau din beția cea mai cumplită. — Cât de frumoși? Vreo șaizeci de scuzi. În dubloni de patru. — Nu-i rău. Pupilele ochilor deschiși la culoare ai lui Diego Alatriste se micșorară. Trebuie omorât careva? Saldaña făcu un gest evaziv, uitându-se pe furiș spre ușa tavernei. — S-ar putea, dar eu nu știu amănuntele... Și prefer să nu le cunosc, sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
milă pentru sine, ci pentru camaradul lui. Inchizitorul și mascatul schimbară o scurtă privire incredulă. — Doamne sfinte, murmură călugărul. Ochii lui Îl măsurau plini de fanatism și de dispreț. Sunt un om mort, Își spuse căpitanul, citindu-și sentința În pupilele acelea negre și nemiloase. Orice ar fi făcut, orice ar fi zis, privirea aceea implacabilă Îl condamnase deja, ca și aparenta indiferență cu care mascatul mânuia din nou pana pe hârtie. Viața lui Diego Alatriste y Tenorio, soldat al vechilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
puțin. Dar țin minte că atunci când mi s-a Încredințat un anumit serviciu, cel mai important dintre angajatorii mei a spus că nu dorea să moară nimeni cu ocazia aceea. — Ia te uită. Așa a zis? — Întocmai, cuvânt cu cuvânt. Pupilele pătrunzătoare ale favoritului Îl țintiră pe căpitan ca două guri de archebuză. — Și cine era personajul acela important? Întrebă cu o periculoasă blândețe. Alatriste nici nu clipi. Nu știu, Excelență. Purta o mască. Acum Olivares Îl privea plin de interes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Nu mai pot servi nimic. Tata se așezase în fața ușii. O studia, necontenit, cu ochii mijiți. Avea cei mai eficienți ochi pe care i-am văzut vreodată. Când cerceta un pin marcat, puteai să vezi imediat în irisul și în pupila lui cât valora copacul, nu numai în coroane, ci chiar în öre. Și i s-a adresat, spunându-i: Acesta (a arătat cu mâna sub masă) este singurul meu fiu. Peste o lună începe școala la dumneavoastră. Soția mea l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
groase, apoi, spre interior, deveneau mai subțiri, dar în același timp mai clare. Culoarea lor era mai profundă, de la ocru la umbră arsă, iar cercurile din mijloc abia puteau fi distinse unul de altul. Punctul central era alcătuit dintr-o pupilă aproape neagră, care îmi susținea privirea în continuu și cu gravitate. Adesea m-am întrebat: A cui mână a desenat cercurile dintr-o scândură dată la rindea? Și a cui este privirea pe care o vezi acolo? Acest fel iscoditor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cercetată. Zi de zi și seară de seară bunicul și cu mine citeam Biblia lui Doré cu ajutorul acestui aparat. O singură foaie putea să ceară o săptămână de lectură. Lupa făcea să dispară distanța dintre ochi și locul cercetat, iar pupila, retina și pata pe care o studiam erau unite sau se topeau într-un tot pe care noi obișnuiam să-l numim Vederea. Odată îl studiam pe Simon, cel care mai târziu avea să devină apostolul Petru, aflat la pescuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
și de câte trei ori pe zi , iar Mădă zâmbea înveselită și îi răspundea pe măsură, arătând că, în ciuda suferințelor, nu uitase de zâmbet și de voie bună. Era o mare încântare pentru Arm s-o vadă din nou pe pupila ei așa cum fusese întotdeauna..., o micuță isteață și plină de veselie. Doamne, ce fericire! Era, însă, în fetița aceasta și ceva grav, matur, căci suferința este o experiență prin care nimeni nu poate trece fără urmări..., dar asta era. Stând
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]