731 matches
-
definitorii fiind de altă natură (respiratorie, cutanată, digestivă) (virusul Epstein-Barr, citomegalovirusul, alte virusuri herpetice, virusul gripal, al febrei galbene, adenovirusuri, enterovirusuri). Afectarea prin infecție bacteriană a ficatului are ca rezultat, de cele mai multe ori, apariția la acest nivel a unei colecții purulente delimitate - abcesul hepatic, patologie cu severitate și probleme terapeutice deosebite. În alte cazuri (cum ar fi leptospiroza), asistăm la o suferință mai difuză, cu sindrom de citoliză moderat, dar uneori cu o disfuncție accentuată a metabolismului bilirubinei și icter intens
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
limitarea mișcărilor clasicele „dolor, rubor, calor, tumor, functio laesa”-), tratamente efectuate, boli asociate etc. Semnele generale: Frisonul și febra sunt consecința bacteriemiilor și/sau endotoxinemiilor tranzitorii. Febra poate atinge valori de 39-40˚C cu caracter de supurație. Odată cu fistulizarea colecțiilor purulente ascensiunea termică diminuă; aceasta se remite complet în caz de drenaj eficient și se menține dacă acesta este incomplet. Alterarea stării generale poate fi severă în flegmoane, infecții cu gramnegativi, anaerobi, ajungându-se uneori până la stare septică și șoc. Subiectiv
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
Agentul etiologic este streptococul. Clinic: zonă de congestie dureroasă spontan și la palpare. Starea generală este neafectată. Tratamentul este conservator, constând în prișniț local, eventual antibioterapie (Penicilină sau Eritromicină per os). 10.2.1.2. Panarițiul flictenular Este o colecție purulentă dezvoltată între derm și epiderm, acesta din urmă fiind decolat; rezultatul este o flictenă care prezintă în jur un halou congestiv. Poate apărea pe orice regiune digitală, pe fața dorsală sau volară, ca urmare a unor plăgi înțepate (Fig.10
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
subunghial. Există și infecții cronice determinate de fungi, necesitând tratamente de lungă durată. Clinic, paronichia acută se prezintă cu durere locală vie, congestie și tumefacție la nivelul repliului unghial; după un interval de timp poate apărea o flictenă cu conținut purulent. Tratamentul este chirurgical în majoritatea cazurilor (Fig.10.5) și constă în decolarea tegumentului de pe unghie cu sau fără extirparea bazei unghiale sub anestezie locală și pansamente umede. În cazul drenajului corect, nu este necesară antibioterapia, cu excepția cazurilor cu limfangită
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
palmar care s-a infectat ulterior; nu se exclud însă și alte cauze determinante. Infecția se dezvoltă în țesutul celular subcutanat, deasupra aponevrozei palmare superficiale. Clinic se prezintă cu toate semnele inflamației cu sau fără prezența unei flictene cu conținut purulent. Uneori se constată tendința la difuziune spre antebraț și edem pe fața dorsală a mâinii și interdigital. Tratamentul constă în incizie în zona de maximă fluctuență sub anestezie loco-regională sau axilară; se asociază antibioterapia. 10.3.1.2. Flegmonul superficial
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
de acțiunea toxinei eliberate de bacilul Koch. Cu timpul această necroză de cazeificare se poate lichefia, rezultând o colecție care, datorită absenței semnelor de inflamație, este denumită abces rece. 7.2.3.1. Abcesul rece Abcesul rece constituie o colecție purulentă formată lent, în absența semnelor clasice de inflamație, prin contopirea mai multor foliculi tuberculoși, reprezentând cea mai chirurgicală formă anatomoclinică de tuberculoză (fig. 7.1). Locul de dezvoltare al abcesului rece este reprezentat de țesutul subcutanat, de ganglioni, articulații și
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
vaccinați. Cu cât este mai scurtă calea nervoasă până la măduvă, cu atât este mai scurtă și incubația. Semiologie: Manifestările clinice din tetanos pot fi sistematizate în semne locale și generale. Semne clinice locale: inflamație edematoasă a plăgii, dureri musculare, secreții purulente la nivelul plăgilor, din care se poate decela bacilul tetanic. Semne generale: Inițial pacientul este somnolent, febril, cu cefalee intensă și rebelă; ulterior parcurge două stadii: a. stadiul contracțiilor tonice (spasm și rigiditate): trismus semn precoce datorat spasmului maseterilor și
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
mai frecventă complicație a plăgilor. Poate să se manifeste sub formă de infecție localizată (abcese, flegmoane, erizipel, flebite, adenoflegmoane etc.) sau generalizată (septicemii, tetanos, boli infectocontagioase). La nivelul cavităților (în plăgile penetrante), în funcție de segmentul interesat infecția poate determina: meningite, pleurezii purulente, pericardite supurate, peritonite, arterite etc. În aceste cazuri la semnele clinice ale plăgii apar simptome specifice fiecărei forme anatomopatologice. 12.3.7.TRATAMENTUL PLAGILOR Bazați pe datele de biologie și bacteriologie a plăgilor, în tratamentul lor sa impus o atitudine
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
trec firele, se pune pansamentul și după o supraveghere de 4-5 zile, dacă nu apar fenomene inflamatorii, firele se înnoadă este sutura secundară precoce. Alteori, după primele 6-8 ore, plaga poate prezenta o reacție inflamatorie intensă, acoperită de secreție deseori purulentă. În acest caz, excizia este contraindicată, chiar dăunătoare, deoarece favorizează difuziunea infecției. Este permis numai exereza sfacelurilor și extirparea corpilor străini. Tratamentul conservator prin aplicarea de antiseptice, antibiotice și imobilizare, dă în aceste cazuri rezultate favorabile. b. Tratamentul plăgilor vechi
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
preveni acumularea lichidelor după operație (sânge, limfă, secreții intestinale, bilă etc.). Drenajul va fi montat decliv sau procliv (forțele care controlează mișcarea lichidelor sunt gravitația, capilaritatea, presiunea intraabdominală). În monitorizarea postoperatorie se va urmări cantitatea și aspectul secrețiilor (serocitrin, sanguinolent, purulent, bilios, stercoral etc.). Suprimarea tuburilor de dren se va face în funcție de experiența chirurgului de la 24 ore postoperator până la 10-14 zile (drenajul Kehr). Plaga operatorie trebuie pansată regulat, prin aceasta înțelegându-se o inspecție zilnică a acesteia; se vor respecta cu
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
glucozei. Dozarea ureei și creatininei serice precum și a ionogramei permit evidențierea unei insuficiențe renale funcționale sau organice, precum și tulburări ale metabolismului acido-bazic. Examenele imagistice: radiografic (toracic și abdominal), echografic, CT, RMN, pot evidenția complicații pulmonare (embolie pulmonară, bronhopneumonie etc.), colecții purulente abdominale (abces subfrenic, pelvin, etc.). Explorările radiologice cu substanță de contrast se vor efectua pentru controlul etanșeității anastomozelor sau suturilor ca și pentru explorarea unor traiecte fistuloase. Propunem în continuare un scor de evaluare postoperatorie zilnică; parametrii clinici și paraclinici
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
în timp ce tahicardia este semnul unei stări toxice. Bolnavul trebuie dezbrăcat în totalitate și examinat cu foarte multă atenție pentru a surprinde orice semn (durere și congestie tegumentară la nivelul plăgii operatorii sau la nivelul de acces pentru calea intravenoasă, spută purulentă, tuse, durere pleurală, raluri bronșice, diaree, disurie, dureri abdominale), care ar putea ajuta diagnosticul. Nu trebuie uitate tușeul rectal și examenul coloanei vertebrale. Testele biologice sanguine arată frecvent o creștere a numărului leucocitelor și o migrare spre stânga a formulei
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
dreaptă pentru controlarea canalului toracic la intrarea în torace. 149 Defectele anastomotice (fistuleă Consecințele variază considerabil în severitate depinzând de localizare și cauze. upă esofagectomia transhiatală sunt în general ușor necesită în general sedarea pacientului. Compresele ventuale -gastric și lichid purulent în plaga cervicală se recomandă esofagoscopia. cale deglutiție: presiunea ușoară la nivelul plăgii cervicale și întoarcerea dilatațiilor, alimentele vor înainta mai ușor în stomac. Fistulele anastomotice cervicale d de tratat. Fistulele în perioada precoce postoperatorie sunt de obicei legate de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
degetelor). După câteva zile, în jurul firului de păr interesat se formează o mică flictenă care se sparge. Simptomatologie. În faza de hiperemie locală prezintă un prurit moderat, apoi o flictenă care se însoțește de durere, ce dispare la evacuarea conținutului purulent, concomitent cu firul de păr, iar fenomenele inflamatorii locale retrocedează. Tratamentul. În prima fază evolutivă, razele ultraviolete pot avea efecte favorabile. În stadiul supurativ se extrage cu pensa firul de păr din centrul flictenei și foliculita se vindecă. 6.2
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
din care ia naștere un conglomerat de țesut necroticopurulent, care formează bourbillonul, care se elimină progresiv. Simptomatologie. Semnele locale evidențiază inițial o tumefacție roșie, care după 2-3 zile prezintă o flictenă alb-gălbuie, centrată de un fir de păr, cu conținut purulent, care apoi fistulizează. Semnele generale, prezente de regulă în furunculele mari sau multiple, constau în: durere intensă la nivelul regiunii afectate, febră, frison, cefalee, anorexie. Diagnosticul pozitiv se stabilește pe baza simptomatologiei și a semnelor clinice deja descrise. Diagnosticul diferențial
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
și drenaj în colecțiile limitate sau excizie în formele incipiente; dacă pierderea de substanță este importantă ca urmare a multiplicității nodulilor, după excizie se va efectua o grefă de piele liberă. 6.5. ABCESUL CALD Abcesul cald este o colecție purulentă acută localizată în diferite țesuturi sau spații anatomice, bine delimitată, caracterizată prin existența unei membrane piogene și a unui conținut purulent. Etiologie. Stafilococul (circa 80% din cazuri) și streptococul sunt cei mai obișnuiți germeni patogeni. Mai rar pot fi întâlniți
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
după excizie se va efectua o grefă de piele liberă. 6.5. ABCESUL CALD Abcesul cald este o colecție purulentă acută localizată în diferite țesuturi sau spații anatomice, bine delimitată, caracterizată prin existența unei membrane piogene și a unui conținut purulent. Etiologie. Stafilococul (circa 80% din cazuri) și streptococul sunt cei mai obișnuiți germeni patogeni. Mai rar pot fi întâlniți colibacili, pneumococul sau germeni anaerobi. Abcesul cald „aseptic” (abces de fixație) este produs prin injectarea în țesuturile superficiale a unor substanțe
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
extensia abcesului. Dacă se aplică un tratament corect în această fază, abcesul nu se mai mărește. Extensia abcesului este însoțită clinic de semnele generale ale infecției: frison, febră, cefalee etc. Anatomia patologică. Abcesul are un perete neoformat și un conținut purulent: a. peretele abcesului (membrana piogenă) are o structură fibroelastică, rezultată prin procesul de comprimare a țesutului conjunctiv, descriindu-se trei straturi: stratul intern (rețea de fibrină în care sunt cuprinse leucocite și microbi), stratul mijlociu (țesut conjunctiv tânăr și vase
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
datorită diferitelor tare organice (diabet, neoplazii, alcoolism, etc.). În flegmonul postinjecțional, nerespectarea regulilor de asepsie și antisepsie reprezintă cauza principală a bolii. Anatomia patologică : Flegmonul evoluează în 3 stadii: a. Stadiul ințial, de edem, din primele 2 zile, fără secreție purulentă; edemul se întinde în țesutul celular, fiind format dintr-o serozitate tulbure, ce conține germeni și leucocite, țesuturile având un aspect slăninos-gălbui, iar mușchii și aponevrozele o tentă verzuie, realizând difteria interstițială descrisă de Chassaignac. b. Stadiul de necroză (după
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
gangrena gazoasă (în care se întâlnesc placarde bronzate și crepitații fine gazoase); osteomielita acută, cu simptomatologie asemănătoare; limfangita; sarcoamele cu evoluție rapidă. Complicații: Flegmonul poate reprezenta focarul de unde se produc însămânțări septice la distanță, ceea ce explică apariția următoarelor complicații: pleurezii purulente; endocardite sau mediastinite; septicemii sau septicopioemii; flebite; artrite. Tratamentul flegmonului este chirurgical, obligatoriu dacă s-a instalat supurația. Se practică incizii largi, uneori multiple, cu drenajul tuturor spațiilor invadate, cu tuburi și meșe, eventual urmate de irigații cu soluții antiseptice
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
Moleculele de diferențiere celulară. Sistemul CD ..................................................... 105 B. Formele morfoclinice ale inflamațiilor .................................. 115 Inflamațiile predominant alterative ....................................... 115 Inflamațiile parenchimatoase ....................................... 117 Inflamațiile necrotice ................................................... 117 Inflamațiile apoptotice ................................................. 119 Inflamațiile predominant exsudative .................................... 119 Inflamațiile seroase ...................................................... 120 Inflamațiile fibrinoase .................................................. 122 Inflamațiile hemoragice ............................................... 124 Inflamațiile purulente ................................................... 126 Inflamațiile gangrenoase .............................................. 129 Inflamațiile catarale ..................................................... 129 Inflamațiile limfomonocitare ....................................... 131 Inflamațiile cristaline ................................................... 132 Inflamațiile predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139 Inflamația mixomatoasă ............................................... 139
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în proteine, inclusiv fibrinogen și fibrina. Este bogat în enzime și are reacție acidă. În contact cu aerul se poate coagulă într-o masă gelatinoasa. După predominantă diferitelor elemente sanguine, exsudatul poate fi clasificat în exsudat: seros, fibrinos, hemoragic și purulent. Exsudatul seros se caracterizează prin predominantă plasmei bogată în proteine. El se apropie cel mai mult de caracterele transsudatului și macroscopic numai coagularea proteinelor în contact cu aerul sub forma unui gel permite diferențierea. În laborator se utilizează reacția Rivalta
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
obicei absența prezenta atât in vitro câtși în vivo Microbiologic steril obișnuit prezenți agenții etiologici Citologic celule mezoteliale, foarte rareleucocite sau eritrocite multe leucocite sau/și eritrocite Conținut i i foarte scăzut bogat Definește absența proceselor inflamatorii prezenta inflamațiilor Exsudatul purulent se caracterizează prin predominantă leucocitelor în lichidul extravazat. Leucocitelor extravazate li se adaugă celulele locale deprinse din nișă lor ecologică prin actul migrației; celulele sau resturile celulare rezultate din conflictul leucocite-agresori; proteine produse și puse în libertate de celulele locale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
permite decelarea a doua componente esențiale: solidă și lichidă. Componentă solidă este reprezentată prin elementele figurate ale sângelui, prin celulele locale, fibrele de colagen și de reticulina cât și prin agentul etiologic. În raport cu elementul celular sanguin predominant, se cunosc exsudate purulente predominant: - neutrofilice, respectiv heterofilice la iepuri și păsări, cele mai frecvente; - monocitare, în infecțiile cu Listeria monocitogenes ; - eozinofilice în inflamațiile alergice și în infestațiile parazitare; - limfocitare, în infecțiile cu evoluție subacută și cronică, la rumegătoare și la suine. Componentă lichidă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a pliurilor și histologic, fragmentarea cromatinei bursocitelor în nucleozomi punctiformi. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT EXSUDATIVE Predominantă în țesuturile inflamate a unuia sau a altuia dintre tipurile de exsudat determina formele morfologice ale inflamațiilor predominant exsudative. Se deosebesc astfel inflamații: seroase, fibrinoase, hemoragice, purulente, gangrenoase, catarale, limfomonocitare etc. Cheville N., (1976Ă adaugă și inflamațiile cristaline din guta, intoxicația cu antigel, etc. Nu putem omite formele mixte sau de trecere: serofibrinoase, fibrinonecrotice, fibrinopurulente etc. Că un corolar al acestor tipuri, pe baza caracterului semifluid al
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]