306 matches
-
un izvor drept adăpătoare, i-a dat numele lui, nume care s-a perpetuat și a dat numele localității de mai tarziu. Considerăm că aceste locuri nu au fost niciodată puștii, insă pustiite, da. Atunci cand hoardele de năvălitori veneau din pustele Asiei cu gând de prădare și ucidere, localnicii care erau în stare a țină o armă în mână (ghioage, coase topoare, săbii sau lănci) formau cetele de luptători, iar bătrânii, femeile și copiii luau calea codrului în pribegie, ascunzându-se
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
practic teritoriul comunei Șepreuș,situat în Câmpia Cermeiului,se încadrează în câmpia aluvionara de subsidența. Caracteristicile reliefului comunei Șepreuș - Câmpia teritoriului comunei Șepreuș face parte din Câmpia Cermeiului cu următoarele trepte: - Câmpiile înalte (peste 100 m):Câmpul Orășteșului,Miclăușului,Dorongușului, Pustei, Pădurița,Ioancii,Rozman și Ceichii - în aceste câmpuri înalte pânză freatică se află la adâncimi mai mari de 5 metri; - Câmpiile joase (sub 100 m):Câmpul Belocului,Zoltan,Ghizu,Momac,Lupu, Iugăre, Crăciun; - Luncile pârâului Teuz și canalului Sartiș Administrativ
Comuna Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/310114_a_311443]
-
Poporului - Dan Diaconescu și 2 independenți. Județul Sălaj are în componență un municipiu, trei orașe și 57 de comune. Șimleul Silvaniei este situat la 28 de km de Zalău, la poalele dealului Măgura. Orașul cuprinde și satele Bic, Cehei și Pusta. Șimleul Silvaniei este situat în apropierea uneia dintre cele mai vechi așezări din zonă, Dacidava, care a fost un important centru al dacilor liberi. Un alt obiectiv turistic important al Șimleului Silvaniei este Cetatea Bathory (ridicată în secolul al XVI
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Mischiu, Moldovenești, Muerău, Muncel, Muntele Băișoarei, Neagra, Oarba de Mureș, Ocolișul Mare, Ocolișul Mic, Ormeniș, Oroiul de Câmpie, Petea de Câmpie, Petridul de Jos, Petridul de Mijloc, Petridul de Sus, Poiana de Arieș, Ponorel, Poșaga de Jos, Poșaga de Sus, Pusta Sâncraiu sau Sâncraiu Deșert, Rachișul de Arieș, Rachișul Român, Runc, Săcalul de Câmpie, Săcel, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Săliște, Sând, Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob, Sânmarghita, Sânmartinul Deșert, Sânmartinul Sărat, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăș
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
ani care se află de jur-împrejurul satului, pe dealurile care îl înconjoară. În secolul al XV-lea avea o populație de origina etnică mixtă. În jurul anului 1600 partea ungureasca a satului a fost devastată (și astăzi încă acel teren se numește „Pusta”). În acest sat trăiesc în prezent aproximativ 220 de persoane. În Tăuți se află "Cetatea Fetei", despre care legenda spune că ar avea un tunel de legătură cu biserică Sfanțul Mihail din Cluj-Napoca. Un alt obiectiv turistic este biserică satului
Tăuți, Cluj () [Corola-website/Science/300358_a_301687]
-
guler și dă-o spată Și zbură-în sus cu mine ca vântul, Crepându-să-înaintea lui pământul. Așa trecurăm prin pământ ș^ape Păn^ ajunsăm la văzduhul rar, Ne-înălțarăm apoi păn^aproape Colo, de-unde zodiile răsar, Trecând printre nește locuri puste Noao vămi și noao punți înguste. Aici, și în alte locuri din Țiganiada, ne aflăm, înfiorați, în fața unui poet "cât toate zilele"! Regretul după ne-participarea lui la viața literară vie, la cea din prima jumătate a secolului XIX când
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
a fost orașul Debrețin (în , în ). se învecina la vest cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok, Heves și Borsod, la nord și est cu Comitatul Szabolcs și la sud cu comitatele Bihor ("Bihar") și Bichiș ("Békés"). Râul Tisa ("Tisza") intersecta limita sa vestică. Pusta Hortobágy se afla pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 3.343 km², incluzând suprafețele de apă. Regiunea Hajdúság a avut un statut special în Regatul Ungariei, dar comitatul Hajdú a fost constituit abia în anul 1876, odată cu
Comitatul Hajdú () [Corola-website/Science/320099_a_321428]
-
valah"). Localitatea s-a numit în maghiară până în 1899 "Oláhfalu", după care i-a fost schimbată denumirea în "Szentegyházasfalu". În afara scaunelor secuiești propriu zise mai există secui în localități răzlețe pe teritoriul județelor Bistrița-Năsăud (Cireșoaia=Magyardécse) și Cluj (Cămărașul de Pustă=Pusztakamarás). O comunitate arhaică de maghiarofoni, asociați uneori cu secuii, supravietuiește până în prezent la Săcădate (Oltszakadát) în imediata apropiere a orașului Avrig, astăzi parte administrativă a județului Sibiu, dar istoric parte a Țării Făgărașului. În Evul Mediu timpuriu, această populație
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află în Câmpia Transilvaniei. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. Este atestat pentru prima dată sub denumirea de Saluas. În decursul timpului această localitate a purtat următoarele denumiri: Zilvaș, Zilueaș, Siluaș, Pusta Silvasz, Mezo Silvaș, Olah Silvaș, Silivașul de Câmpie. Academicianul Iorgu Iordan susține că denumirea de Silivașu de Câmpie vine de la cuvântul maghiar "szilvaș" care înseamnă prundiș deoarece în această localitate au fost și sunt foarte mulți pruni. Alții sunt de
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
Prunești sau Furnești, dar fără nici un rezultat deoarece cetățenii nu au fost de acord. Locuitorii din această comună au fost foarte jucăuși, de aici rezultă trei tipuri de jocuri după vârstă : jocul mic, mijlociu și mare în Berc, Ulița Mare (Pustă) - loc considerat centrul economic și spiritual până la cel De-al Doilea Război Mondial, lângă Furnea Traian și în Parc. Cel mai mult se juca la clăci, șezători, la nunți, dar și la petreceri, în zilele de duminică și în sărbători
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
Tisei cu sediul la Seghedin și Regiunea Mureșului cu sediul la Arad. Circumscripția de Arad se compunea din 23 stațiuni; dintre acestea, orașe erau: Arad, Nădlac, Pecica; sate: Apatfalva, Uj-Csanad, Sajteny, Szemlak, Glogovatz sau Orod, Mondorlok, Csicser, Szabadhely, Paulis, Șoimoș; puste: Bașaraga, Șionda, Nagy-Bereg, Mezohegyes, Palota, Csiga, Kiralyhegyes, Pitvaros și Szekesegyhaza (Țiucra, Pietre rămase, p. 349). Astfel apare clar că în secolul al XVIII-lea Cicirul era parte a graniței militare formate din regimentele grănicerești sârbești, căci angajați ca soldați mobili
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
continental moderat cu influențe oceanice. Situată în culoarul Văii Mureșului comuna Petriș este caracterizată de un topoclimat de adăpost cu un climat blând. Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
adesea bolnav, a provocat o revoltă condusă de nepotul său Arnulf de Carinthia, care a dus la împărțirea Imperiului în regatele Franței, Germaniei și Italiei (de nord) în 887. Profitând de slăbiciunea germană, maghiarii s-au stabilit în Alföld, sau pusta maghiară, și au început o serie de raiduri asupra Germaniei, Italiei și chiar Franței. Nobilii germani l-au ales pe Henric, duce de Saxonia, rege în 919. Puterea sa era doar puțin mai mare decât cea a celorlalți, care erau
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
ierodiacon (6 august 1999) și ieromonah (7 august 1999); - Superior al Paraclisului Episcopal din Bichiș (2001-2006); - Eclesiarh al Catedralei Episcopale din Giula (2002-2006); - Secretar eparhial de limba română al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (2003-2006); - preot slujitor în parohia Otlaca Pustă (2003-2006) și în alte parohii, cu delegația Chiriahului. În parohia Otlaca Pustă a asigurat și predarea orelor de Religie pentru copiii români de la școala generală; - ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei în 9 februarie 2006, cu titlul "Lugojanu" și instalat în
Paisie Gheorghe () [Corola-website/Science/308645_a_309974]
-
Episcopal din Bichiș (2001-2006); - Eclesiarh al Catedralei Episcopale din Giula (2002-2006); - Secretar eparhial de limba română al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (2003-2006); - preot slujitor în parohia Otlaca Pustă (2003-2006) și în alte parohii, cu delegația Chiriahului. În parohia Otlaca Pustă a asigurat și predarea orelor de Religie pentru copiii români de la școala generală; - ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei în 9 februarie 2006, cu titlul "Lugojanu" și instalat în catedrala mitropolitană din Timișoara în Duminica din 19 februarie același an. - a
Paisie Gheorghe () [Corola-website/Science/308645_a_309974]
-
pășunea și pădurea Galișului, dealu Alb și dosul Alb, pășunea și pădurea Vârticelului, pășunea și pădurea Făjetelor, pădurea Zapodea, pădurea și dealul Boti, Valea și dosul Văii Merelor-deal, râtul Ceti, dealul Olăriște. Vecinătățile localității: Mierța, Benea, Răstolțul Mare, Răstolțul Deșert (Pusta), Sântămărie, Sânmihaiul Almașului, Chendremal, Zimbor. În anii 50 satul număra aproximativ 390-400 locuitori, români greco-catolici majoritatea, două-trei familii de țigani, cu cca 10 suflete, un polonez și două evreice. În anul 2006 au fost circa 80 români ortodocși și cca
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
cum am auzit că a fugit unul În Transilvania, În partea română. Nici aici nu era o viață ușoară, dar măcar lucrurile nu luaseră o asemenea amploare. Nu credeam. Se zvonea că vom fi deportați, că vom fi duși În pusta maghiară, cum ar fi la noi Bărăganul, să lucrăm, dar nu credeam. Ziceam că sunt numai niște vorbe. Adică totul s-a Întâmplat foarte repede, Într-o lună, o lună și ceva. A fost situația aceea cu răsturnarea guvernului maghiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Deși numele este trecut la monumentul deportaților din Târgu-Mureș. Dar pe tabel nu figurează. Mi-au spus că este unul dintre puținele cazuri când o parte din tabel a dispărut. - Ce zvonuri circulau În ghetou? - Că vom fi deportați În pusta maghiară. - Cine a lansat zvonul acesta? - Nu știu. - De cine era Întreținut? - Nu știu de cine. Chiar și atunci când eram În tren credeam că ne vor debarca În pusta Hortobagy... Până când trenul a trecut dincolo de Debrețin. Credeam că vom fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dispărut. - Ce zvonuri circulau În ghetou? - Că vom fi deportați În pusta maghiară. - Cine a lansat zvonul acesta? - Nu știu. - De cine era Întreținut? - Nu știu de cine. Chiar și atunci când eram În tren credeam că ne vor debarca În pusta Hortobagy... Până când trenul a trecut dincolo de Debrețin. Credeam că vom fi debarcați acolo. Nu știu, eram naivi... Acum nu vreau să Învinovățesc pe nimeni, că n-am documente. S-ar putea ca unii din vârf să știe. Mă gândesc la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mea. Există mărci comune, punți între realitatea prozastică și cea poematică (și ar fi de ajuns să citez poeme ca Tatăl nostru care ești în ceruri, Buna Vestire sau, mai încolo, Cântec de leagăn pentru Anaaugustinmarta ori Inima mea pustie ca pusta pustie). Există și o temă recurentă a extincției, imaginată acvatic (iar în legătură cu ea îi las pe alții să gloseze comparatist) și se pot identifica numeroase zone care, pur și simplu, comunică și se potențează reciproc, sugerând un efort de construcție
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
faci drăguțule", dar de codru nici urmă. Tufișurile și firele de iarbă au fost și ele înghițite de vârcolaci. Intri în România ca într-o Sahară iluminată de stele ostile, chioare și neputincioase. Pe când ungurul a știut să facă din pusta lui stereotipă un spațiu plin de pitoresc, românul a redus farmecul înnăscut al "spațiului mioritic" la o rezervație dezolantă de gunoaie, laboratoare sigure de viruși rari ce ne vor aduce din nou pe prima pagină a ziarelor europene. Dacă într-
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
preferință, pe cărți de filosofie descoperite la anticariat. Oradea, oraș mare, s-a dezvoltat pe malul unuia dintre cele trei Crișuri ale căror ape fertilizează câmpiile Transilvaniei apusene înainte de a se revărsa ca afluent unic în Tisa, fluviul ce străbate pusta maghiară de la Nord la Sud în drum spre Dunăre. Orice așezare umană spălată de apele unui râu cât de mic sau unui fluviu cât de mare se bucură, în urma acestei prezențe, de un farmec deosebit, iar Oradea chiar a fost
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
aproape douăzeci de cavaleri necunoscuți. Vorbeau nemțește, dar stricat. Căpitanul crede că sunt unguri. I-au trecut pe toți prin sabie și au dus călătorii până la escorta venețiană. În munții Alpi, deocamdată, liniște. Nici o adunare de oști. La fel, În pusta ungară. Ștefan privi brusc pe fereastră. Spătarul privi și el, dar nu văzu decât o rază de soare izbindu-se, năucă, de pavăza lucrată În argint de pe peretele din spatele tronului și risipind licăriri de lumină blândă pe pietrele prețioase de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Corvin a pus lumea pe jar acum doi ani, dar zdrobirea Hoardei de Aur este mai mult decât Occidentul și-ar fi putut imagina. Dacă Ștefan n-ar fi rezistat? Îți dai seama că ceambururile de tătari ar fi traversat pusta ungară fără vreo stavilă și ar fi ajuns acum la Udine sau la Trieste? E un coșmar... Alexandru nu spuse nimic. Abia acum, după primirea veștii, simțea o ușoară amețeală. Un soi de teamă retroactivă, ca și cum soarta tatălui său ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și antrenată și condusă de un mare conducător de oști, cum o dovediseră campaniile întreprinse de el până atunci. Planul era simplu în genialitatea sa, căci, după cucerirea Moldovei, turcii puteau pătrunde prin pasurile Carpaților de Răsărit și Nordici în pusta ungară, la nord de cetatea Budei. Dintr-o lovitură era anihilat rolul pe care ar fi trebuit să-l joace cetățile Belgradului și a Budei în oprirea ofensivei otomane spre centrul Europei. Așadar, cucerirea Moldovei reprezenta pentru turci posibilitatea de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]