366 matches
-
dumitale... În anii tinereții mele. Înzestrate cu toate darurile pe care un om și le-ar putea dori. Oameni puternici și cutezători În convingerea de a mlădia soarta după sine. Și totuși, meniți a deveni izvor de durere și de pustiire... - Despre cine vorbești? - Oh, demult. Un abis de vreme. Pe tărâmuri Îndepărtate. - Ai trăit multă vreme În Răsărit? Marcello fixă un punct În gol, undeva În spatele poetului. Fața i se aprinsese, ca și când acele cuvinte i-ar fi evocat lumina unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de mici state autonome cu principi ereditari având raporturi de vasalitate cu Poarta {EminescuOpIX 209} egale cu acele ale României. Aceste state ar fi tributare însă abia peste câțiva ani, având nevoie de a răsufla și a se întrema după pustiirile războiului civil. Cestiunea proclamărei principelui Milan de rege al Serbiei e deocamdată in suspenso. Principele să fi promis de-a nu pune nici o valoare pe titlul de rege, nici de a deduce drepturi nouă din el, a declarat însă totodată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
său, cu care e legată prin interesul apăsării naționalităților, tot ce nu lucrează pământ în Ungaria e silit a-și oferi puterile sale statului sau a trăi din advocatlîc. Ungaria este, după România, patria funcționarismului, cârciocarilor și negrei speculațiuni evreiești. Pustiirea pădurilor au schimbat mediul climatic și au născut se vede o mulțime de epidemii, iar cu cât legătura economică cu Austria se va prelungi, cu atâta popoarele de sub coroana Sf. Ștefan vor fi reduse la proletariat și Ungaria condamnată de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
infam de înalta sa poziție bisericească și de încrederea poporului călcând în mod rușinos datorințele sale cătră D-zeu și cătră patrie, nu numai a amăgit poporul român la răsculare și prin aceasta a fost îndemnătoriul la atât [e]a pustiiri și vărsări de sânge, ci s-a înjosit încă la tradarea de patrie, ce nu i se poate ierta niciodată, ba nu s-a înfloriat a provoca, a îndemna și a mijloci irumperea de putere armată străină în țară, pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să deie remunerațiuine unui popor pentru infidelitate și rebeliune; ca, glorificând faptele perfidului, să se compromită pe sine. Conducătorii infideli și perfizi ai României, în contra voiei poporului au rădicat pumnalul asupra amicului ei. Au nimicit viitoriul țărei și binele poporului, pustiirea va urma și va glorifica faptele mizerabililor perfizi. Iar noi, aici pe teritoriul Ungariei, aceia cari, prin faptele României și a muscalului ni vedem primejduită liniștea noastră dinlăuntru, noi cari vedem tendența spre acele scopuri cari în linie primă ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Chestură doisprezece dintre fruntașii Comunității și le-a comunicat În numele generalului Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" că aviatorii sovietici care au bombardat orașul sunt originari din Iași și că, „noi evreii, am fi semnalizat cu inamicul, căci numai așa se explică pustiirea orașului, și că noi, evreii, nu am fi avut victime și nici pagube”. Chirilovici XE "Chirilovici" a ordonat fruntașilor Comunității să adune În decurs de 24 de ore toate lanternele, binoclurile, aparatele de fotografiat și de filmat pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
pogromurile din iunie 1940; aruncările evreilor din trenuri; statutul juridic al evreilor din august 1940; Antonescu și regimul legionar cu jafurile și crimele sale; legislația discriminatorie cu ridicarea jafului la dogmă de stat și, În sfârșit, așa numita rebeliune, cu pustiirile și jalea lăsată În urma ei, sunt numai etape În drumul nesfârșit de lung, al prigoanei pregătitoare de exterminare. Și după această pregătire a venit cel deal doilea războiu. Din prima zi șa războiuluiț și chiar mai Înainte, l-au Împodobit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Auziți trâmbițele...? Dies irae, dies illa...! Păziți-vă...! Strângeți-vă...! Țineți-vă...! Începe...! La semnalul Cuiva Atot-Prezent și Prea-Puternic, nevăzut, păsările furtunii se învârtejesc, de pretutindeni și se înalță abrupt, cu toatele, de-a valma zărilor. Șuierând și țipând înfricoșat. A pustiire! Ușor, lent, apoi tot mai rapid, asfaltul aleii se hâțână subit sub ei, se zgâlțâie, se hurducă-ntr-o parte și-n alta, stânga-dreapta, dus-întors, înapoi și înainte, de trei, de patru, de cinci, de șase și de șapte ori
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
copil printre spațiile de lumini și umbre ale unei livezi ca să fure fructe din pomii părând în uitare. - Ce bucurie pe toți să vă revadă! rosti propoziția pentru a nu știu câta oară - mai mult nici nu spunea - vădind o pustiire a limbajului prin emoție, emoția era evidentă în mișcarea ochilor, a degetelor, în căderea sugrumată a cuvintelor. - Și eu abia așteptam să vă revăd! Nu era o minciună, numai că în acest „să vă revăd” nu intra numai familia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
impresia unei schimbări în care însă nu mai credea nimeni. Mulțimi de condamnați pentru vini născocite prin legi anume făcute ca să asigure stabilitatea, permanența regimului care-și mutilase propriile idealuri afișate, fură puși în libertate. Acum, după 18 ani de pustiire, această libertate nu mai deranja Puterea, căci țara întreagă devenise între timp un perfect lagăr de concentrare, greu de recunoscut de către un călător străin din lumea liberă, care în legăturile lui sporadice cu cei de aici, nu afla decât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
nivel microeconomic și ,,combaterea efectelor crizei" ar trebui să fie apanajul managementului la nivel macroeconomic. Efectul de maximizare a profiturilor este un drog care paralizează antreprenorul și-l duce în mod sigur în această ecuație și la aceste efect de pustiire, de faliment generalizat, pe care îl induce o criză în desfășurare. Un alt motiv pentru care natura umană nu se poate adapta și nu acționează anti-ciclic, este dat de faptul că timpul, perioada scursă între desfășurarea unor mari crize economice
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
el însuși, “într-o vreme bogată în catastrofe, crudă chiar și pe timp de pace”. Liniștea din turnul lui Montaigne nu era și a vremii. Dacă marilor dezastre unii scriitori le pot totuși opune mări cărți, esențialul e salvat. Sunt pustiiri irezistibile și cataclisme care ucid fără urmă spiritul și nu e nimic de făcut. Dar există și o demisie a spiritului a cărei cauză nu e alta decât nebunia și orbirea omenească. (Firește, și faptul acesta își are determinările sale
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în Evul Mediu (franciscanismul), cât și mai târziu - cu J.J. Rousseau. Revendicarea drepturilor „sensibilității” împotriva „societății” și „rațiunii” în fond nu face altceva decât să revendice restaurarea acestora din urmă. Căci tocmai societatea și rațiunea sunt periclitate de standardizarea și pustiirea sufletească de care pomeneam. Atât Rousseau, cât și astăzi Marcuse, pun în antiteză „ordinea sensibilității” cu „ordinea rațiunii represive”. Dar și unul și altul recunosc necesitatea acestei rațiuni „represive” în proporția în care ea își păstrează funcția în sensul conservării
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Datorită șenalului adânc până în zona orașului Brăila, Dunărea este declarată maritimă Îadică navele maritime pot naviga, dacă nivelul apei la gurile Dunării din Sulina și Sf. Gheorghe este destul de ridicată. Dezvoltarea orașului a fost de multe ori întreruptă de numeroase pustiiri turcești și tătărești, de cele cinci războaie ruso-turce purtate pe teritoriul Moldovei precum și de represiunea Eteriei Grecești, când orașul a fost ars, de fiecare dată, locuitorii suportând asprimea ocupațiilor, cele rusești întrecând cu mult abuzurile otomanilor. Nenorociri înmulțite de cele
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
orașul rămânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerțul intern, dar și în cel polono-turc. în 1789, în timpul războiului ruso-turc din 1789 1791, Galațiul a fost incendiat de către armatele generalului rus Mihail Kamensky, aceasta fiind una dintre numeroasele pustiiri care au fost îndurate de oraș în războaiele ruso-turce din sec. XVIII și începutul secolului al XIX-lea. în ciuda acestor perioade grele, comerțul și navigația se dezvoltă în așa fel încât Rusia înființează, în anul 1775, primul consulat local, iar
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
totală”, capabilă de performanțe superioare, contactul interpersonal prelungit naște deci ideea și forma de interacțiune colectivă. Cooperația, scrie unul dintre cei mai autorizați economiști români interbelici, Ștefan M. Zeletin, „este prunc al capitalismului”. Ea s-a născut ca efect al „pustiirilor capitalismului” și ca „mijloc de luptă împotriva acestor neajunsuri”, s-a plămădit din elemente „atât economice, cât și sufletești” create de capitalism și deci nu se va putea înfiripa decât atunci când capitalismul va ajunge la maturitate, adică „va izbuti să
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
chiar iconoclastia, uneori textul având rezonanțe de parabolă ironică: „Un șarpe ține loc/ de semn de carte./ Vântul citește la tribună/ decrete urgente despre/ o fericire obligatorie./ La ghișeu, Mona Lisa reclamă/ furtul surâsului”. S. invocă stările de cădere și pustiire, dar preferă convertirea dramatismului în expresie prozaică, în ludic, vădind o înclinație accentuată pentru calambur și combinații insolite, nu întotdeauna inspirate: „Foaie verde sângeriu,/ Doi pustii într-un pustiu. Rană mult apetisantă, / Miere crudă-n agravantă. Două friguri post-restant,/ Tu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
cel mai rău gust, căci tot ce bea apă și tot ce trăiește trebuie să bea apă, dorințele după apele din pârâiașele de munte se înnobilează în chip pasionant. Apa pârâului de munte, știi, munți înalți, cascade, freamătul naturii, și pustiirea săracilor în apă. EA: Folositorul și Dorința: una peste alta fals. Inutilul și Folositorul, Dorința și Viciul, Bucătăria și Vârfurile munților. O legătură de iubire între Folositor și Dorință și apoi o conductă de apă din munți. La fiecare munte
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și o bate pe umeri pe cântăreață, care șocată tresare, mai înainte să revină în față) Deci, nu vă place, imaginea supraviețuitoare și ascunsă a unei cântărețe golite. COMPOZITORUL: Nici o teamă, suntem totuși în vara voastră, cu verdele ațâțâtor al pustiirii în spate, cu răcnetul sticlelor goale înlăuntru. Ne reflectăm cel mult ca imaginea micșorată și sfântă a voastră și vă bem mai departe fără să ne speriem, până când puteți să încetați și trebuie să încetați. PIANISTA (se adresează din nou
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mii, cu milioanele, cum a făcut. Pe Iisus Hristos, Logosul lumii, nu-l poate nimeni doborî. Când un altar se pustiește aici, lumina dumnezeiască aprinde dincolo sumedenii de altare, care au fost stinse cu secole mai înainte de același duh al pustiirii. Ne gândim îndeosebi la Rusia și la Franța. Oricum însă, câtă vreme există aiurea curente ostile creștinismului, posibilitatea adversarilor, aici, e dată în mimetismul servil, de care e capabil uneori cărturarul român. Mimetismul acesta e o pacoste nu atât pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu toți oamenii de geniu sunt clienți ai casei de nebuni sau ai clinicilor psihiatrice. Ipoteza patologică, dimpotrivă, pune într-o lumină mai enigmatică apariția geniului. Căci dacă la mii și mii de nefericiți, aceeași boală se manifestă ca o pustiire subnormală a ceea ce este omenesc, la omul de geniu ea apare înfrântă de măreția supranormală a plăsmuirilor artistice. Ipoteza patologică e ilustrată îndeosebi de nume ca al lui Cesare Lombroso, Max Nordau și Sigmund Freud. E în firea negativismului iudaic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și cum în acești munți s-au fiert și închegat marea și minunata unitate a neamului românesc. Pe munți se formează norii binefăcători, care aduc rodirea și îmbelșugarea, și tot pe dânșii iau naștere grindina și ploile prăpăstioase, ce respândesc pustiirea și sărăcia. Natura ascultă de propriile ei legi, fără a căuta dacă ele priesc sau fac rău omenirii, și acest rol nepăsător față cu omul, natura îl îndeplinește atât în viața de toate zilele cât și în lungul curs al
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
anume: Dacii din Transilvania, Geții din câmpia Munteniei, Iazigii de prin Moldova și munții răsăriteni și Sarmații care vor fi locuit și ei într-o parte a Transilvaniei. Moartea dictatorului, aruncând imperiul roman iarăși în groazele războiului civil, Dacii reîncep pustiirea provinciilor romane. Totuși găsim că Dacii de astă dată căută să dobândească nu numai pradă, ci și foloase politice. Înainte încă de izbucnirea luptei între Octavian și Antonius, Dacii trimit soli la Octavian, oferindu-i ajutorul lor. Neîmpăcîndu-se cu el
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
era defel cazul. Ar fi dorit s-o dorească pe Ondine mai presus de sine și de legea ce-l definea, s-o dorească barbar, ilicit, suveran de nepăsător față de restul lumii, vertebrat doar de pasiunea-i egoistă, capabil de pustiirea a tot ce i-ar fi stat în cale, demn de ea dincolo de orice dubii. Și nu-i stătea în cale decât eul lui priponit de obiceiuri civilizate - un obstacol poate deja excesiv. Era prins în eterna dilemă a îndrăgostitului
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
epic și simbolic al autorului, în vreme ce altă parte, comunitatea românească, e în carte doar o paradigmă morală și o ipoteză sociologică. În Dii (Vidin), cetate veche de sute de ani, străjuită și erodată de apele Dunării, senzația de băltire, de pustiire și încremenire a vieții este întreruptă rar de câte „un fulger al sufletului”. Chemarea nedeslușită spre trăire, nostalgia mișcării libere duc invariabil dincolo de zidurile Cetății, în orizontul deschis al apei. Dar plecările sunt fatal imposibile, drumurile scurte, în cerc, de parcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]