346 matches
-
Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1652 din 10 iulie 2015. Singurătatea goală, Lipsită de orice pudoare, Mă strânge în brațele ei , Vrea să mă copleșească cu greutatea ei ucigătoare, Cu respirația ei greoaie, amețitoare, bolnăvicioasa, Cu mirosul ei izbitor, de putreziciune. Încerc să îi desfac de pe trupul meu degetele lungi și noduroase, Care cresc în mine unghii adânci, ascuțite, dureroase, Ce vor să mi se înfigă în suflet, să mi-l rănească. Singurătate nemiloasa, Călătoare blestemata prin garsoniera sufletului meu, Ai
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
amintiri a ars, Câte lacrimi a strâns, ... Citește mai mult Singurătatea goală,Lipsită de orice pudoare,Mă strânge în brațele ei ,Vrea să mă copleșească cu greutatea ei ucigătoare,Cu respirația ei greoaie, amețitoare, bolnăvicioasa,Cu mirosul ei izbitor, de putreziciune.Incerc să îi desfac de pe trupul meu degetele lungi și noduroase, Care cresc în mine unghii adânci, ascuțite, dureroase,Ce vor să mi se înfigă în suflet, să mi-l raneasca.Singuratate nemiloasa,Călătoare blestemata prin garsoniera sufletului meu,Ai
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
-ncumet iar să zbor/.../ Renasc din ploi și lacrimi, ca o boare/.../ Pe mal de sori dezbrac nefericirea/.../ În suflet intră ramuri de măslin...” („Secundă de cleștar”). Acest poem, așezat concluziv spre finalul cărții, parcă vrea să demonstreze că, din putreziciunea unei lumi în descompunere, în primăvară răsar mugurii puri, inocenți, și e datoria grădinarilor lumii de a-i dezvolta armonios. Cartea poate fi abordată atât element cu element, fiecare poem având ideatica și scopul bine conturate, de sine stătătoare, dar
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
colaborări depline cu organele de anchetă. Îți urmărești scopul. Și vei da acele date pe care le cunoști foarte bine despre unele persoane cu funcții de conducere. Vei înțelege singur că s-au folosit de dumneata și au câștigat înzecit. Putreziciunea va trebui să fie dezvăluită... - Bine, dar nu eu sunt..., a încercat atunci Fănel să intervină, contrariat și speriat. - Tinere domn! Dumneata vei fi condamnat oricum. Rolul și scopul meu este să fac în așa fel încât pedeapsa să fie
ISPITA (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375316_a_376645]
-
fost numiți de Mântuitorul Hristos, farisei și chipuri găunoase. Mântuitorul Hristos i-a demascat pe farisei, ca fiind găunoși pe dinăuntru, i-a numit „morminte văruite”, care pe dinafara sunt înflorite și arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de putreziciune, de putreziciunea morților. I-a comparat cu niste pahare care sunt vopsite doar pe dinafara, dar înăuntru sunt pline de necurăție. Curăția spirituală implică bună cuviință în comportament, prin fapte de milostenie și prin rugăciune, fără a brava cu acestea
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
de Mântuitorul Hristos, farisei și chipuri găunoase. Mântuitorul Hristos i-a demascat pe farisei, ca fiind găunoși pe dinăuntru, i-a numit „morminte văruite”, care pe dinafara sunt înflorite și arată frumoase, iar pe dinăuntru sunt pline de putreziciune, de putreziciunea morților. I-a comparat cu niste pahare care sunt vopsite doar pe dinafara, dar înăuntru sunt pline de necurăție. Curăția spirituală implică bună cuviință în comportament, prin fapte de milostenie și prin rugăciune, fără a brava cu acestea în fața celorlalți
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
noi Ea l-ar preface în grădină Și am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie, Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbie Să fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciunea De-al ochilor păienjeniș.. Biruitor putreziciunii, Ar ține timpului pieptiș! Pământul reavăn frământat De suflete cu pașii goi, Renaște-n brazde înălțat, Cu primavera cea din noi! Citește mai mult PRIMĂVARAE atâta sete de lumină,Că întunericul din noiEa l-ar preface în grădinăși am culege
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
lumină,Că întunericul din noiEa l-ar preface în grădinăși am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie,Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbieSă fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciuneaDe-al ochilor păienjeniș..Biruitor putreziciunii,Ar ține timpului pieptiș!Pământul reavăn frământatDe suflete cu pașii goi,Renaște-n brazde înălțat,Cu primavera cea din noi!... XXIV. POVESTEA MEA, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016. POVESTEA MEA (2001) Sunt făcut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
cenușiu și așa rămâne chiar dacă mai plouă sporadic. În Las Vegas există și o mică comunitate românească de câteva sute de români, a cărei activitate spiritual-religioasă este păstorită de două biserici de rit ortodox. Înterdicțile, câte sunt, împiedică cât pot “putreziciunea” morală și chiar fizică, dependența și alienarea, transmiterea bolilor molipsitoare, cu toate că sunt cifre care dovedesc contrariul, cultivarea unei vieți morale și fizice integre se face în școli și în instituții cu îndatoriri în aceste sens, în comunități cu atribuții moral-civice
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
atmosferă ostilă oricărei încercări de liniștire, figurine de ceară, „fulger prin oase / zdruncinate”, „iarnă de doi bani” - toate alcătuiesc „marea disperare a vieții” - unde sunt îngropate claie peste grămadă, dâre de moarte, schelete descompuse, gheare de corb, „parcă duhnind / a putreziciune,/ îmbălsămat în cutia craniană a morții / cu gust de urină / de șopârlă’ descompusă” (Masa de seară, I). Nu lipsește nici „vin roșu / în țeste putrezite / cu miros de mucegai / sorbit din găuri de ochi căprui” (Masa de seară I). Foarte
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
să se îndrume spre taina omului (Lucian Blaga). Ne naștem cu un curaj aparent conștient, îl dovedim în toată viața pe care o mâzgălim și o înăbușim cu gândurile noastre, ale unora mărețe, ale altora mișcătoare de haznale deversate din putreziciunea fiindului lor tolerat. Curajul este o stare de fapt, nicidecum o virtute, cu totul diferit de ceea ce poate să însemne vitejia. Dăm lumii sens pentru a nu cădea și noi în ridicol, însă lumea este o falsă închipuire a curajului
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]
-
corp delict nr. 30), dar mai apoi a fost recuperată. S-a mai păstrat, brăcuit, începutul celui de-al doilea sonet al coșmarului cu scrisul lui Covaci: Eram, în vis, cadavru, în raclă și în groapă. Simțeam în nară izul putreziciunii mele, Dar auzeam tăcerea cum sapă, cum tot sapă, În moartea mea să scoată comori de gând și stele. O viziune a propriei morți, dar și a acelor tainice recuperări spirituale de după. Labiș i-a transmis imaginea în transă poetică
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
O Marie Magdalenă modernă a secolului XX - desprinsă parcă de undeva, din inovatoarea pictură manieristă a misteriosului maestru spaniol de sorginte elenă denumit El Greco -, privind hamletian la vasta deșertăciune a lumii cuprinsă pe de-a-ntregul ei în țeasta înnegritului de putreziciune craniu omenesc, dar aplecându-se despletită și cu umilenie, totdeodată, în fața Cristosului străpuns la mâini și picioare de cuiele reci ale eternului păcat ancestral al umanității... Într-o lume care își adoră idolii și își răstignește la fiecare margine de
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
noi Ea l-ar preface în grădină Și am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie, Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbie Să fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciunea De-al ochilor păienjeniș.. Biruitor putreziciunii, Ar ține timpului pieptiș! Pământul reavăn frământat De suflete cu pașii goi, Renaște-n brazde înălțat, Cu primavera cea din noi! Referință Bibliografică: PRIMĂVARA / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1929, Anul VI, 12 aprilie 2016. Drepturi de
PRIMĂVARA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375264_a_376593]
-
Ediția nr. 1652 din 10 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Singurătatea goală, Lipsită de orice pudoare, Mă strânge în brațele ei , Vrea să mă copleșească cu greutatea ei ucigătoare, Cu respirația ei greoaie, amețitoare, bolnăvicioasa, Cu mirosul ei izbitor, de putreziciune. Încerc să îi desfac de pe trupul meu degetele lungi și noduroase, Care cresc în mine unghii adânci, ascuțite, dureroase, Ce vor să mi se înfigă în suflet, să mi-l rănească. Singurătate nemiloasa, Călătoare blestemata prin garsoniera sufletului meu, Ai
SINGURATATE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373271_a_374600]
-
ce a trecut demult. Ce putea să-i ofere viitorul fără adevărata picătură de ceară ce a abandonat-o? Cu siguranță nu-i putea oferi nimic. Nu poți oferi viață trupului ce a refuzat să mai palpite lăsându-și simțurile putreziciunii. Ar fi început o luptă pe care nu ar fi câștigat-o. Cei care trăiesc într-un viitor inexistent se luptă fără izbândă. Își jelesc soarta și nu primesc ajutor. Această categorie de oameni nu se-ntreabă niciodată cine sunt
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
de domeniul sf-ului, Decojind gogoloiul ajungi la convingerea că trebuia să se întâmple. Nu dna Evropa ne-a impus noul guvern, cum tot vehiculează răspândacii, ci realitatea dramatică a țării. Că propunerea făcută s-a dovedit cea viabilă arată câtă putreziciune există, de fapt, în partidele noastre, incapabile să prezinte un candidat profesionist. Curat! Comportamentul liderilor de partid a părut bizar, dar a fost corect. Acceptarea noii realități s-a făcut fără prea mari strigături. Mai mult mârâituri. Retragerea partidelor și
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
datoria istoricului conștiincios”, N. Bălcescu mărturisea convingerea că decât să scrii fără cunoștințe depline o istorie falsă, este mai bine să te abții. Respectul pentru adevăr corespundea întru totul imperativelor vremii, adevărul având menirea să scoată la iveală tarele trecutului, putreziciunea feudalității. Valoarea contribuției lui N. Bălcescu la „o istorie adevărat națională” se întemeiază pe o concepție înaintată despre lume, până la care nu s-a ridicat nici unul dintre predecesorii, contemporanii și chiar mulți dintre urmașii săi. Atunci când își propune să formuleze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a făcut pe tineri să devină conștienți de slăbiciunile lor intelectuale cele mai rele, ci i-a convins că ele reprezentau o superioritate vrednică de a fi păstrată și chiar sporită. El declară aici că stilul decadenței, „limba Împestrițată cu putreziciunea verde a descompunerii și fezandată parcă” este „idiomul necesar și fatal al popoarelor și al civilizațiilor a căror viață factice a Înlocuit viața naturală, dezvoltând la om necesități necunoscute”. Această viață factice și chiar depravarea ce rezultă din ea sunt
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
condiția umană, marcată de suferințe (boli, moarte) și eforturi (nevoia de a se hrăni În permanență); b) instituirea eternității zeilor - prin alegerea „hranei” eterice formate din fumul oaselor arse și parfumurile libațiilor, zeii nu mai depind de hrana materială, hărăzită putreziciunii și degradării; c) definirea modelului canonic al sacrificiului. Următoarele secvențe mitologice dezvoltă interpretarea decăderii umanității: Dar Zeus, În mânia lui, nu-și oprește aici răzbunarea. Înainte chiar de a crea din pământ și apă prima femeie, Pandora - care va aduce
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
focul uman. Evenimentele mitului, explică, În final, poziționarea oamenilor Între regnul animal (care nu stăpânește focul, care ucide, dar nu sacrifică) și universul zeilor (care dețin focul celest și care se „hrănesc” cu produsele focului sacrificial, substanțe scoase din circuitul putreziciunii, volatile și eterne): Atât oamenii, cât și animalele au nevoie să mănânce pentru a trăi, indiferent dacă hrana lor e vegetală sau carne. Astfel, și unii și alții sunt pieritori În aceeași măsură. Dar oamenii sunt singurii care Își prepară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-o pe cea morală, paiațele anapoda, colajele eterogene, arătările cu o morfologie cvasifantastică, vermina foșgăitoare din pamflete trec în sfera vastei teme argheziene a apocalipsei. A. a realizat cea mai cutremurătoare panoramă a „materiei care se îneacă în propria-i putreziciune”. Valoarea excepțională a artei sale pamfletare vine din sugestia piezișă a unei intenții de exorcism și din potențialul de halucinare al imaginilor. El rămâne un nume printre reprezentanții de prestigiu ai genului: Jonathan Swift, P.-L. Courrier, Léon Bloy, L.
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
masca supușeniei umile la cinism: vânzător de slujbe, sameș hoț, jefuitor feroce, trădător. Există o anumită ironie, amară, în viziunea acestei complementarități sau „însoțiri fără voie”, monstruoasă, între două fețe ale aceluiași rău, una alogenă, cealaltă pământeană. Iar atmosfera de putreziciune, opulență și senzualitate pervertitoare din, mai ales, descripțiile de interioare, costume, mese bogate nu e decât metafora unei lumi inconștient agonice, lăsând să se ghicească un aer de impostură, instinctualitate decadentă, pierdere în climatul moral al unui „triumf” precar și
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Zodia cancerului). În Creanga de aur, trecerea viitorului „decheneu” Kesarion Breb prin cetatea imperială îl pune la încercare prin iubire și este prilej totodată de a cunoaște, de a vedea, cu ochii mai treji ai „străinului”, amestecul de fast și putreziciune, vălmășagul de patimi, viclenii și cruzimi, orgolii, ambiții, ipocrizii, de intrigi și lupte pentru putere, adevăratul chip a ceea ce se ascunde „sub strălucirea purpurei bizantine”, acolo, în jurul tronului împărătesc, a cărui fascinație orbește, distruge. La Emanoil Bucuța, pretextul etnografic generează
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
dreptul de a lua totul În derizoriu, el deschide calea Îndoielii, care este dușmanul adevărului revelat: - Dar ce te-a speriat În discuția aceasta despre râs? Nu faci să piară râsul dând pierzaniei această carte. - Nu, desigur. Râsul este slăbiciunea, putreziciunea, lipsa de gust a cărnii noastre. Este gâdilatul pentru țăran, nerușinarea pentru bețiv, chiar și Biserica, În Înțelepciunea ei, a Îngăduit clipa de sărbătoare, de carnaval, de bâlci, această Întinare diurnă care-ți descarcă umorile și te abate de la alte
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]