566 matches
-
rușinați, se înfoia părintele Grigore, satisfăcut. Las' că banii n-o să pută. Era vorba lui; nu ieșea din ea. Dădu dușcă două țoiuri, fără să se strâmbe, ca și cum ar fi băut cine știe ce vin rar. - Și să nu credeți că e puturoasă pentru că e stătută; așa-i de la izvor. Ia fă-te încoace mă Matache neică, și scoate-ne o ciutură din izvorul No. 1 al apelor minerale �Părintele Grigore Ciuntu" - glumi el, întinzându-i cheia... - Poftiți, mă rog, și domniile voastre cu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
și momentul în care aceeași nație a aflat, oripilată, de atacurile animalice din avion ale unor suporteri rapidiști asupra unuia dinamovist n-au trecut decât vreo două ore. Exact timpul suficient pentru a metamorfoza invocatul sublim într-o respingătoare și puturoasă băltoacă de vulgaritate, brutalitate și primitivism. Pentru că, spre deosebire de străbunul său, care se deplasa per pedes, mitocanul de azi circulă cu avionul, scena care ne-a făcut de râsul Europei s-a petrecut în aer. Protagoniștii ei nici măcar nu sunt conștienți
Prăbușirea ca triumf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11064_a_12389]
-
aerodromul troienit de zăpadă... salt-nainte, recrut!, ceea ce putea fi și o bucurie, la urma urmei, copilăroasă, având în vedere că era prima ninsoare mai zdravănă din acel an... Cioancă zisese mai întâi, după ce își aprinsese una din mărășeștile lui puturoase: Io... dacă era după mine... io îți ardeam o lună dă zile la mititica... la carceră, filfizonule,... cu apă ș-o cojă dă pâine, atâta!... și consemn trei luni să nu te mai duci duminica la curve și să ți-
Recrutul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10219_a_11544]
-
nu trece niciodată la represalii. Chiar dacă acum se chinuie să-și construiască o mască de dur. ŤHai că vă tai ziua! De azi mă fac al dracu'! A-nțărcat bălaia! Nu vine autobuzul, veniți pe jos! Faceți și voi sport, blochiști puturoși!ť Ultimele cuvinte, inclusiv nelipsita sintagmă Ťblochiști puturoșiť, le spune cu spatele la grupul de profesoare ce se apropie alene de școală, așa că avem serioase îndoieli că ele au auzit. E un fel de sintagmă de apărare. După el, un blochist consumă
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
tencuiala caselor să crape și să se desprindă de pe pereți. Pe zi ce trecea, excrementele se adunau în butoi, făcând viermi albi care se înmulțeau, ronțăind, descompunând și putrezind ciolanele și carnea tâlharului, transformând totul într-o materie scârnavă și puturoasă de hoit. Hohotele coborâră din gâtlej în rărunchi, preschimbânduse curând în răcnete. prelungi, care furau tihna lehuzelor și somnul sălbă ticiunilor din pădurile învecinate. Nu părea a fi voce de ființă, ci mai degrabă scrâșnet de metal și huruit de
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
va spune nicicând pe nume), și o tânără femeie, Kelly Kelleher, studentă la științe politice, ce n-ar fi trebuit să se afle în respectiva companie la ora aceea avansată. Bărbatul se extrage din Toyota scufundată în nămolul negru și puturos, iese oricum la suprafață, scapă, în timp ce ea rămâne blocată și se îneacă treptat, conștientizând fiecare clipă (lungă cât o zi) care o desparte de moarte prin flash-back-uri din trecutul său ( filmul detaliat al scurtei sale vieți) în contrapunct cu o
Cinism vs inocență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4175_a_5500]
-
plus era prea mult, dat fiind că noi muncisem din greu pentru stropul ăla de vodca ieftină. Prin urmare, ajunsese să ne enrveze la maxim iar într-o nopate am decis să-i dăm o lecție. Adusese unu niște țuică puturoasa pe care am băut-o până să apară amicul, moment în care eu am avut ideea. Cu fata deja roșie, am luat inițiativa și am zis la un moment dat ” Ba, hai să ne pisam în sticlă!!!!” . Toată lumea a fost
Când bețivii cară mortul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18907_a_20232]
-
sfâșiindu-ți sfântul trup/ înghițind dumicați mari din trupul tău de fecioară/ arătându-te cu degetul și spunând:/ vedeți, voi neamuri ale lumii/ o curvă deșucheată, o mașteră/ care-și ucide pruncii și-și devoră bărbații/ Aceasta-i România./ Cuvinte puturoase, slove ce duhnesc a hoit/ semănând pretutindeni ură și scârbă/ pentru tine, Românie, patrie fără noroc/ în care Dumnezeu și-a uitat speranțele”. -------------------------------- Petru Vasile TOMOIAGĂ 21 februarie 2017 Timișoara Referință Bibliografică: Petru Vasile TOMOIAGĂ - OCHIUL NEADORMIT AL BUFNIȚEI - UN
UN NOU VOLUM SEMNAT DE ION MARIN ALMĂJAN de PETRU VASILE TOMOIAGĂ în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384832_a_386161]
-
crezi că bietul cal va... --Taci și execută! i-a retezat-o scurt moș Ion. Leagă frânghiile de bara din spate, iar noi, ăștia trei, ridicăm roțile cu dulapii și introducem tablele. --Dar se murdăresc, tată! se smiorcăi Floricel. --Taaci, puturosule! Toată vara te-am rugat să aduci câteva căruțe cu pietriș, să umpli groapa. Eu am vorbit, eu am auzit. --Asta-i treaba primarului, a sărit Vasile Curcă. E domeniu public, el trebuia s-o umple, că d-aia l-am
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
ochii bulbucați și vocea pițigăiată se agita întruna: - Îi mănânc, Măria Ta ! Îi jupoi dacă mișcă vreunul! - Fii rea, afurisito! Așa să fii, că altfel te jupoi eu pe tine! Apoi Iarna îi mai zise: - Scoate de la căldurică și pe puturoasele alea de babe din subordinea ta și șmotruiește-le. Zilnic, Pui de Ger să facă antrenamente cu ele, să le alerge ca să le mențină în formă. Auzi, tu? Când mă întorc să le văd că mușcă, să le văd turbate! Cotoroanța
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos ce plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă lent grupându-se în litere. Se frecă la ochi și se ciupi de lobul urechilor ca nu cumva să fie
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Mai cade cîte-o șuncă din sfoară, și-atunci prinții dezmoșteniți de soartă cu foc înalță veste, dar din poieni tot țipă că nu e voie sfinții, o foame fără margini coboară în poveste. Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!, prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Mai cade cîte-o șuncă din sfoară, și-atunci prinții dezmoșteniți de soartă cu foc înalță veste,dar din poieni tot țipă că nu e voie sfinții,o foame fără margini coboară în poveste.Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!,prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul,și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă,spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul.E limpede ca ziua: ne paște boala nopții,cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Niculescu, publicat în Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017. Suflîndu-și nasul în bucățile de pînză heraldică date la sfințit prin biserici, aducătorii de ploaie cu broaște și pești navighează și ei prin porturile speranței, înjurînd de mama focului maeștrii puturoaselor ideologii, mai trăgînd pe vîrful unghiei vreo două, trei icre de știucă, mai silabisind piperul din cîrnăciorul uscat al băcanului miop, în timp ce guvernantele alunecă din ce în ce mai sigur pe drumul pierzaniei și primarii beți dorm în căruțele cu
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
umeziră ochii de emoție și, gândindu-se că tăcutul Broanteș va consemna gestul, vru să se lase în genunchi, să sărute pământul scump al țării, numai că, din nefericire, locul respectiv, aflat în plin stufăriș, era acoperit de o mâzgă puturoasă în care ciubotele domnești intrară până la glezne. Barzovie-Vodă se uită în jur, căutând o bucată de pământ mai zbicită, dar nu găsi. Atunci se hotărî: căzu în genunchi și strigând cu glas înalt tremurat: „Fii binecuvântată, glie străbună!”, plecă barba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
foșnitoare pâlcuri de trestii, lunecă precum o fregată pe apă, pe mare, galopează spre Stambul stârnind praful, iese prin Dardanele, zigzaghează printre insulițele Egeei, se coboară în Mediterana, urcă spre Adriatica și - quod erat demonstrandum - trage pe unul din cheiurile puturoase ale Veneției. Episodul 144 FRUMOS E îN FOILETON LA VENEȚIA Veneția! Puternic centru economic și industrial, important port maritim cu un volum al traficului de mărfuri depășind 2 milioane de tone pe an în secolul al XVII-lea: așezare frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vină seara să se cufunde din nou în oaza lui de liniște unde patronau buna înțelegere, căruntețea și lina apropiere a marelui repaus. Episodul 169 A RIVEDERCI în sfârșit se vestiră și zorii, sărutând cu degetele de auroră mucegaiul clădirilor, puturoasa apă întunecat verzuie a canalelor, pleoapele urduroase ale lumpenului sculat deja în capul oaselor etc. Visele celor care visau în stabilimentul signorei Maxima se încețoșară, târându-se spre sfârșit. în gondolele legate în fața porților se urcară zgribulind de frig și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Se apleacă mult deasupra marginilor pînă cînd partea de sus a trupului Îi dispare cu totul În pîntecele acelea burdușite cu resturi de tot felul. Caută mîncare. Își Înfige mîinile negre În miezuri de pîine Îmbibate În zoaie, În viermuiala puturoasă a cartofilor, În masa aceea putredă, zemuitoare, stoarce Între degete toate deliciile descompunerii, grohăie, linge, Înghite. E un copil, un mic animal Înfometat, ascuns sub o platoșă de murdărie. De ce n-am Înțeles În clipa aceea, cum de n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
situația s-a lămurit chiar în ziua aceea. Mai precis, că există revoluționari și contrarevoluționari. Apoi, contrarevoluționarii îi consideră pe revoluționari contrarevoluționari, iar revoluționarii îi consideră pe contrarevoluționari contrarevoluționari. Apoi, potrivit revoluționarilor, contrarevoluționarii n-ar trebui împușcați ca niște câini puturoși, dacă n-ar afirma despre ei înșiși că sunt revoluționari și n-ar împușca toți revoluționarii, iar pe de altă parte, potrivit revoluționarilor, nici nu poate fi vorba de una ca asta, cum că ei i-ar împușca pe contrarevoluționari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
parte, potrivit revoluționarilor, nici nu poate fi vorba de una ca asta, cum că ei i-ar împușca pe contrarevoluționari, dar ei susțin că ar fi revoluționari, ceea ce este un motiv suficient de grav să fie împușcați ca niște câini puturoși. Ba chiar mai mult: cine spune despre el că nu e revoluționar, ci doar că nu e un contrarevoluționar, acela e un contrarevoluționar, iar cine spune despre el că nu e revoluționar, dar nu e nici contrarevoluționar, și acela e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
fi constituit circumstanțele unei copilării obișnuite. Bucuria descoperirilor, a mirărilor, a misterelor. De pildă, să aprinzi în septembrie frunzele îngălbenite ale nucilor de pe malul lacului cu o lupă dezgropată din adâncul vreunui sertar prăfuit. Sau să developezi, în niște soluții puturoase, de unul singur, imaginea latentă, ca apoi să observi cum se albește totul la lumină, pentru că ai fixat-o prost. Subliniez: bucuria. Se poate, ba chiar e sigur că teama mea față de puiul acela mort a fost o copilărie, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
mai contează? Acum ori mai târziu, tot aia e. Spune-i! Cum, și tu știi? izbucni Cristian, supărat la culme. La început bănuiam numai, dar am căpătat certitudinea abia când am fost în pădure alaltăieri și am găsit bocancii aceia puturoși. Asta-i culmea! Mai rămâne să aflu că și taică-tău era la curent împreună cu toți cetățenii din Baia de Sus. Ce-i asta, o conspirație? Nu, tata nici nu bănuiește măcar. Numai noi doi cunoaștem adevărul, spuse Ileana privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să te uiți la ea, lașule, ai privit-o pe furiș doar atunci când pleca și era cu spatele! am fost pedepsit suficient, am pierdut femeia vieții mele, o iubesc și acuma... iubești mai mult nefericirea în care te complaci, nefericirea puturoasă ca o mlaștină în care te tot scufunzi... Vezi tu, la sfârșitul fiecărei discuții plângeam amândoi... Puțină lume mai știe de noi, de Anita și de mine. Doar mama și strigoiul din mine. Anita, ca o lumină... — De atunci, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
distrugând marcajul pentru baschet. Călătorind până la Washington la sfârșitul săptămânii următoare, Amory a fost Întrucâtva afectat de sentimentul de criză, preschimbat În repulsie În vagonul Pullman cu care s-a Întors, fiindcă vizavi de el cușetele erau ocupate de imigranți puturoși - poate greci, poate ruși. Și-a spus că patriotismul este mult mai ușor de acceptat pentru o rasă omogenă, că ar fi fost mai lesne să lupți așa cum luptaseră coloniile americane, așa cum luptase Confederația. În noaptea aceea n-a Închis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
confecționat poeme halucilogene nu sunt decât măsura gropilor de lux scuip pe coala de scris putregaiul din viață. VIAȚA LA PACHET Tragi fire subțiri, nevăzute din gogoașa cunoașterii și-ți croșetezi la două cârlige o viață de lux fără gazele puturoase ce se produc în creier când scrii poezii o împachetezi întrucât nu găsești atomul unde să-i delimitezi spațiul. HAZ DE NECAZ Parcă sunt țintuit pe cruce și-în așteptarea unui biftec cer să-mi fie duse la tomograf poemele
DUMITRU ISTRATE RUSETEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361496_a_362825]