743 matches
-
vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia Cristina, Părintele Ioan Iovan de la Mănăstirea Recea de Mureș, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2002, p. 42). Închisoarea de la Râmnicul Sărat, destinată la un moment dat foștilor membri PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
primit podoaba zugrăvelii. Ca mănăstire, Cozia s-a organizat sub directa supraveghere a Sfântului Nicodim cel Sfințit de la Tismana. El numește și pe cel dintâi Stareț la Mânăstirea Cozia, cunoscut din documente: ieromonahul Gavriil [5]. Prima atestare documentară a orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, și „o moară la Râmnic [...] și
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, și „o moară la Râmnic [...] și curtea Hinăteștilor”, să le fie spre folosul călugărilor de aici. În cuprinsul acestui act, sunt menționate și alte localități vâlcene: Călimănești, Jiblea, Seaca, Orlești și Hinătești [6], ceea ce mărturisește despre o intensă populare relativ timpurie a acestei zone. Un
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
le fie spre folosul călugărilor de aici. În cuprinsul acestui act, sunt menționate și alte localități vâlcene: Călimănești, Jiblea, Seaca, Orlești și Hinătești [6], ceea ce mărturisește despre o intensă populare relativ timpurie a acestei zone. Un alt document emis la Râmnic, la 4 septembrie 1389, întărește mănăstirii Cozia un loc ce ținea de satul Jiblea. În acest document, Mircea numește Râmnicul „orașul domniei mele” [7]. Le mai dăruiește călugărilor cozieni satul Orlești, care fusese al mănăstirii Cotmeana. Astfel, Râmnicul apare ca
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Orlești și Hinătești [6], ceea ce mărturisește despre o intensă populare relativ timpurie a acestei zone. Un alt document emis la Râmnic, la 4 septembrie 1389, întărește mănăstirii Cozia un loc ce ținea de satul Jiblea. În acest document, Mircea numește Râmnicul „orașul domniei mele” [7]. Le mai dăruiește călugărilor cozieni satul Orlești, care fusese al mănăstirii Cotmeana. Astfel, Râmnicul apare ca al treilea oraș, în ordine cronologică, după Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș. Numele orașului este citat timp de două secole, sub
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
mai dăruiește călugărilor cozieni satul Orlești, care fusese al mănăstirii Cotmeana. Astfel, Râmnicul apare ca al treilea oraș, în ordine cronologică, după Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș. Numele orașului este citat timp de două secole, sub forma de Râbnic, Ribnic sau Râmnic, uneori precizându-se că este „la Olt” (în documentele slavo-române: « na Olte »). Domnitorul a declarat Râmnicul reședință a curții și cancelariei sale voievodale, datorită legăturii directe pe care orașul o avea cu capitalele Țării Românești - Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Târgoviște și București
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
treilea oraș, în ordine cronologică, după Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș. Numele orașului este citat timp de două secole, sub forma de Râbnic, Ribnic sau Râmnic, uneori precizându-se că este „la Olt” (în documentele slavo-române: « na Olte »). Domnitorul a declarat Râmnicul reședință a curții și cancelariei sale voievodale, datorită legăturii directe pe care orașul o avea cu capitalele Țării Românești - Curtea de Argeș, Câmpulung-Muscel, Târgoviște și București, dar și pentru potențialul economic al acestei vechi vetre urbane. Hrisovul din 8 ianuarie 1392 purtând
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
dăruit puțin obroc din casă mea pentru hrana călugărilor [...]. În județul Vâlcea, pe fiecare an să-și adune înșiși călugării albinăritul”. Domnitorul mai dă și o baltă Mamino, satele Orlea, Cereașov [lângă Slatina] și Poroinița [la Dunăre], o moară la Râmnic și una la Cătălui [lângă Giurgiu], satele București, Bogdănești și Lunciani și 300 de sălașe de țigani [8]. În document mai apare și „Ulița la Râmnic”, vechi sat care se suprapune cu Ulița bisericii „Sfântu Gheorghe”, cu drept de stăpânire
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
baltă Mamino, satele Orlea, Cereașov [lângă Slatina] și Poroinița [la Dunăre], o moară la Râmnic și una la Cătălui [lângă Giurgiu], satele București, Bogdănești și Lunciani și 300 de sălașe de țigani [8]. În document mai apare și „Ulița la Râmnic”, vechi sat care se suprapune cu Ulița bisericii „Sfântu Gheorghe”, cu drept de stăpânire al Mănăstirii Cozia. Hinătești, menționat în documentele lui Mircea este „locul Hinătești”, iar la anul 1392 apare sub forma de sat și cu hotar până la Troian
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
administrative bine organizate, ci mai degrabă pe acela al unor grupări teritoriale, transformate treptat de către Domnie în unități administrative aflate sub controlul organelor ce reprezentau puterea central [12]. Nu se poate spune cu certitudine când a ajuns Vâlcea determinativ pentru Râmnic. După unele opinii, este posibil ca acest fapt să fi avut loc la începutul secolului al XVI-lea, când se dezvoltă localitatea Râmnicu-Sărat (Slam Râmnic), de care a trebuit să se deosebească [13]. Voievodul Mircea cel Bătrân s-a stins
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
puterea central [12]. Nu se poate spune cu certitudine când a ajuns Vâlcea determinativ pentru Râmnic. După unele opinii, este posibil ca acest fapt să fi avut loc la începutul secolului al XVI-lea, când se dezvoltă localitatea Râmnicu-Sărat (Slam Râmnic), de care a trebuit să se deosebească [13]. Voievodul Mircea cel Bătrân s-a stins din viață la Argeș și a fost adus cu mare alai la ctitoria sa de la Cozia, așa după cum i-a fost voia. Despre acest funest
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ai vremurilor trecute. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și ale comunelor, erau tătărești. Mama mare pe nume Semilia împreună cu familia sa, erau sosiți în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei și al Râmnicului Sărat. Ea vorbea perfect turcește și devenise astfel translatorul oficial al autorităților care se subordonau pe atunci turcilor. În timp adunase cumpărând mereu, douăzeci și cinci ha de pămând dar mama mare a născut și cincisprezece copii dintre care au trăit doar
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
să negocieze și să cumpere „visuri”: „Hei! Voi cu visuri de vânzare // N-aveți unul mai ieftin? // Vi-l plătesc la lichidare” (Oferta) Întoarcerea în timp nu numai în anii copilăriei ci și în adolescență este marcată tot de nostalgie. Râmnicul lui Anton Pann, cu mirificul parc Zăvoi și misteriosul deal al Capelei își găsesc în lirica lui Teodor Barbu evocarea emoționantă: „salve, Râmnic!, porțile-s deschise, // podul se ridică doar peste un ceas, // Iau cu mine horbota de vise // Și
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
Întoarcerea în timp nu numai în anii copilăriei ci și în adolescență este marcată tot de nostalgie. Râmnicul lui Anton Pann, cu mirificul parc Zăvoi și misteriosul deal al Capelei își găsesc în lirica lui Teodor Barbu evocarea emoționantă: „salve, Râmnic!, porțile-s deschise, // podul se ridică doar peste un ceas, // Iau cu mine horbota de vise // Și le veșnicesc într-un atlas”// (Atlas de Râmnic) Se găsesc în volum multe autodefiniri, autoportretizări (Un loc de povară, Noroc, Un taler în
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
și misteriosul deal al Capelei își găsesc în lirica lui Teodor Barbu evocarea emoționantă: „salve, Râmnic!, porțile-s deschise, // podul se ridică doar peste un ceas, // Iau cu mine horbota de vise // Și le veșnicesc într-un atlas”// (Atlas de Râmnic) Se găsesc în volum multe autodefiniri, autoportretizări (Un loc de povară, Noroc, Un taler în plus, Dorința, Inimi), arte poetice și profesiuni de credință (Poem cu pegași, Rondel cu tăceri) În acest din urmă poem găsim o reușită autodefinire: „Doar
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
Bisericești și Instrucțiunii Publice din Țara Românească urmând a fi executată de ocârmuirile tuturor județelor, în colaborare cu Eparhiile de care acestea depindeau 3. În cazul de față Județul Mehedinți și celelelte județe ale Olteniei se grupau în Eparhia Episcopiei Râmnicului Noul Severin al cărui arhiereu era de mai mulți ani episcopul Neofit . Cum acesta era în acea perioadă '' pe picior de plecare '' , fiind și interimar de Mitropolit la București și preocupat mai ales de permenentizarea sa în această funcție (este
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
ascultare Apoi la Căldărușani, în a lui IISUS Lucrare ! Cu toată dăruirea sa, ajutat de DUH prin HAR Printre Cărți Bisercești, fost-a Bibliotecar ! Era numai Iero-Diacon, când a fost Hirotonit, Ca Episcop, apoi Uns, al Țării Mitropolit ! La Argeș, Râmnic și Buzău, când era Mitropolit Ierarhi pentru credincioși și Preoțime, a numit ! Cu grijă de Cărturar, în fiecare Eparhie A înființat câte-o Școală, cu profil Teologie ! Hirotonit-a Preoți vrednici și ajutat-a pe sărmani Cu adăpost, hrană și
SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]
-
ca la mine-n Țară N-am găsit loc mai frumos! Nici o Țară-n lumea asta N-are atâtea frumuseți Câmpii, dealuri, Marea Neagră Dunărea, munții semeți! Dar din miile de locuri Frumoase și românești Mi-a plăcut mai mult la Râmnic Dar și la Călimănești ! Oriunde-aș merge, mă simt bine De la Vidra la Voineasa Din Brezoi până la Ocne Drăgășani sau Șirineasa De la Govora-n Horezu Din Băbeni până-n Bălcești La Zătreni, Berbești, Alunu Vaideeni și Olănești ................................................ Cel ce toate le-A
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
ai vremurilor trecute. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și ale comunelor, erau tătărești. Mama mare pe nume Semilia împreună cu familia sa, erau sosiți în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei și al Râmnicului Sărat. Ea vorbea perfect turcește și devenise astfel translatorul oficial al autorităților care se subordonau pe atunci turcilor. În timp adunase cumpărând mereu, douăzeci și cinci ha de pămând dar mama mare a născut și cincisprezece copii dintre care au trăit doar
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
institut, nu poți decât să crezi că Oltenia abundă în materie cenușie, mult prea cenușie. Să fie o încercare de a aduce, astfel, un omagiu conducătorului iubit ?! Ar fi, oarecum, scuzabil. Albert și Sabina vizează, cu prioritate, două posturi în Râmnicul Vâlcea. Sunt numai două. Au parte de o surpriză. O studentă, cu medie mediocră față de ale lor și bineînțeles cu sânge albastru ca și râul Olt, „dovedește” că locuiește în acest oraș având prioritate la repartiție. Comisia Academiei de Studii
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
este plin de înțelepciune neobișnuită pentru un profesor. Așa am aflat că Domnia Sa este poet, istoric literar și traducător. S-a născut la Târgul Ocna pe data de 21 octombrie 1902, dar se stabiliște după primii ani cu părinții la Râmnicul Sărat. Aici învață școala primară și liceul pe care-l absolvă în anul 1921. Între anii 1923-1924, scoate Revista ,, Analele Râmnicului ,, scoțând la adevărata lumină dovezi importante despre istoria culturală a orașului. La vârsta se 22 de ani debutează cu
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
născut la Târgul Ocna pe data de 21 octombrie 1902, dar se stabiliște după primii ani cu părinții la Râmnicul Sărat. Aici învață școala primară și liceul pe care-l absolvă în anul 1921. Între anii 1923-1924, scoate Revista ,, Analele Râmnicului ,, scoțând la adevărata lumină dovezi importante despre istoria culturală a orașului. La vârsta se 22 de ani debutează cu placheta de versuri ,, Zări de altădată ,, . Ține conferințe și încurajează generația tânără. Licențiat al Facultății de litere și filozofie, secția filologie
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
de-a vedea realitatea. El se exprima exact cum vede lucrurile: poate din acest motiv avea o mare influență asupra celor din jurul său. Uneori domnul Gane făcea comparații: însă i se adresa că este unul dintre oamenii de seamă ai Râmnicului. Așa a început pentru mine surpriza despre acest om ! Nu știam nimic despre dânsul. Mi-am dat seama de apropierea dintre dânșii, după felul în care comunicau. Nu observam un sentiment de înstrăinare. Cuvintele lor veneau între ei fără luptă
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
seama de apropierea dintre dânșii, după felul în care comunicau. Nu observam un sentiment de înstrăinare. Cuvintele lor veneau între ei fără luptă, observând că în sufletul prietenului domnului Gane, tânjește ceva anume după motorul culturii făcute cândva ân orașul Râmnic, unde lăsa dragostea și harul său, trezind uneori dușmănia unora. Așa l-am ascultat cu mare atenție pe acel domn până când s-a hotărât să plece din acea vizită. După o îndelungă răbdare, l-am întrebat pe domnul Gane, cine
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]