361 matches
-
peste pământul gol erau „trântite” rogojini bine împletite peste care se așterneau covorașe de iută, preșuri țesute în războaie cu spată și pe care le aveau în proprietate aproape oricare bună gospodină. Intrarea dinspre uliță se făcea nițel într-o „rână”, pe mijlocul ei era „albia” unui șuvoi năvalnic, pe timp de ploaie acesta „alinia” totul în cale, era zbatere mare între orătăniile care scăpau printre ulucile subțiri de oțetari, de fapt niște bețe mai groscioare înfipte de multe ori direct
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
Acasa > Stihuri > Momente > BĂTRÂNA CASĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâna casă zace într-o rână În jur nu-i nimeni să-i întindă-o mână. Doar buruieri aburcă înspre coamă, Fântâna clipocește a dojană. E ceas de-amiezi ,de oameni nu-i suflare, Doar păsări cântă-n pomi de disperare, Cât vezi cu ochii ruină
BĂTRÂNA CASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356454_a_357783]
-
fluturi și albine Zburau când pe pistil, când pe stamine, Greierii nici că se puteau abține; Cântau nepăsători că toamna vine. Bunicul, cu nepotul său de mână, Pășea tăcut cu ochii în țărână. Într-un toiag, cu trupul pe o rână, Gândea că-atât din el o să rămână. - Uite, nepoate, vezi ce frumusețe? Eu n-am putut s-o văd la tinerețe... Am alergat să fac lucruri mărețe Și m-am trezit abia la bătrânețe! - Bunele, te-am întrebat de-atâtea
BUNICUL ŞI NEPOTUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356481_a_357810]
-
dor mă cuprinde pe urme de senin, simt sub șa metafore de spume și uneori o clipă,pe-nserate,de venin. Avem cu toții o singură rugăciune, din neam ținem de acelaș drept, ne minunăm împreună de aceeaș minune și -atunci cănd rânile ne sângerează-n piept. Desenul de sare În ziua aceasta m-a albit furtuna Ce-și trimite țestoasele sub uși, Se holba din nori la mine luna Desenînd pe podele din sare păpuși. Din nu știu ce clipe înalte și multe Te-
CONŞTIENTIZARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355796_a_357125]
-
-I E VIAȚA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZIE DE TITINA NICA ȚENE Așa-i viața... M-am întors la mine-n sat și-am găsit casa-ntr-o rână, nimeni nu mai stă în ea decând s-a dus maica bună. Râul Beica clipocește, via s-a-necat în ruguri deși nimeni n-o muncește tot mai dă vreo doi-trei struguri. Părul, nucul și gutuiul sânt deja cam ofiliți
AŞA-I E VIAŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355890_a_357219]
-
socotiți voi mâine, cu capul mai limpede! Vâț se zvârcolea să răzbată spre mine printre cei ce îi tăiaseră calea. Stai, mă! Lasă!... Mâine!... Îi fac oasele pudrăăă!... Nici n-am catadicsit să mă ridic din pat, stăteam pe o rână și gustam cu plăcere priveliștea zbaterii lui neputincioase. Atras de lumină, dar mai ales de strigătele de om descreierat ale lui Vâț, dirigintele nostru s-a ivit curând cu un mănunchi de electrozi în mână. Ce faceți aicea, ha? Vă
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]
-
pe scaun, cu rucsacul de școală în spate și mușcă vârtos dintr-o tartină. Mușcă și privește spre ușă, către un alt băiat, ceva mai mare ca vârstă și mai grăsuț, cu un rucsac aidoma pe umăr. Acesta, într-o rână, rezemat de uși, îl fixează cu privirea pe mâncăcios. Parcă ar semăna unul cu celălalt. Or fi frați? Lângă cel care devorează șandvișul dormitează o femeie trupeșă, cu părul slinos și ochelari rotunzi, cu sticle de sifon. Parcă și ea
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mă simt vinovat că prea mult am tăcut, că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut), ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor, ca râne îmi fac deși tare mă dor. Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcesc și apa mi-o vând și-n streini mă cerșesc, ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durut că... of, ce am fost și
~ OBIDĂ ~ de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368904_a_370233]
-
Eugen Emeric Chvala, publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. Mă simt vinovat că prea mult am tăcut, că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut), ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor, ca râne îmi fac deși tare mă dor. Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcesc și apa mi-o vând și-n streini mă cerșesc, ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durut ca... of, ce am fost și
EUGEN EMERIC CHVALA [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
dumnezeu uitându-l demult și nedrept pe al meu. Citește mai mult Mă simt vinovat că prea mult am tăcut,că din piatră nu sunt (nici macar nu-s din lut),ca brazii mi-i tăi și stejari-mi dobor,ca râne îmi fac deși tare mă dor.Mă simt vinovat fiindcă graiu-mi stâlcescși apă mi-o vând și-n streini mă cerșesc,ca ce-a fost ieri al meu azi e doar un durutcă... of, ce am fost și ce am
EUGEN EMERIC CHVALA [Corola-blog/BlogPost/368957_a_370286]
-
de inert Decât altdată barca ei ușure Ce reteza nădejdile pe sfert. Alți oameni defilează pe’nserare Ca să-și înghită porția de timp. Burghezi mărunți, ei nu duc în spinare Nici besne mari, nici țăndări din Olimp. Încătușat pe-o rână în restriște A amuțit și parcul ca un gând. Pe bănci nu’ncearcă nimeni să mai riște Să-i gâtuie tristețile, râzând. Și totuși câtă pulbere subțire Nu se cernea din soare pe aici. O! burgul meu frumos din amintire
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
uș(e lege în turcice, mongolice, celtice). Bi,apa, în nganasan,Taimyr,Rusia, este exact soarele în idiomul otoe din SUA, iar păru, apa, în arară ,limba cariban în America de Sud seamănă cu pari, astru luminator în yupultepec, Mexic. Tot asa râno, “apă“ în malgașa se apropie de rană în hausa cu sensul așteptat : « soare » ori banyu în javaneza= bhanu în skr. ,primul apă ,celălalt soare. Completăm cu : navajo tu față de watu,astru diurn,, în miwok,amerindiene, tlingit ish,apa, <fenician shipish
ESTE APĂ CUVÂNT ARBITRAR ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353815_a_355144]
-
de sus Lângă cei 10 ca să-L vadă pe Înviatul dintre morți IISUS... S-a îndoit o săptămână-ntreagă și-n cameră Duminică s-a-ntors Să se convingă într-un fel sau altul : A Înviat, sau n-a-Înviat, CHRISTOS ? -Puneți degetul pe râne și nu mai sta de îndoială ros... Convinge-te că nu sunt o năluca și fii de-acum încolo, credincios !" Fu copleșit văzând că are-n față, pe MESIA, FIUL lui DUMNEZEU Și-a afirmat etern pentru umanitate : " O, DOMNUL
ÎNDOIALA APOSTOLULUI TOMA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354002_a_355331]
-
o Dragoste, va fi inima de mama, vocea să, căldură ei, ce dă culoare, dulceața pasiunii mele, spre Poezie AMORE DI MAMMA Forse... camminerò ancoră tra le felci del ruscello, o forse morirò e rinascerò e parlerò ancoră con le râne e con i fiori, Mă se mai dovessi nuovamente raccontare l'Amore, sarà îl cuore di una mamma, la sua voce, îl suo calore, a colorare di dolcezza îl sentiero della mia Poesìa. TRĂIM IUBIREA Trăim dragostea în imagini de
BUNĂ DIMINEAŢA / BUONGIORNO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353580_a_354909]
-
care pare să dicteze ritmul interior și majestuos al acestor locuri, neumblate până deunăzi de vreun picior de om. Invitând în continuare la menținerea aceluiași test debordant invocat la început, este ca și cum „coloana lui Brâncuși” ar fi culcată într-o rână sau răstignită într-un plan orizontal în care - „gâtuirea și slobozirea” materiei primordiale a Facerii ( lutul și apa!), iar în cazul marelui sculptor, piatra și lemnul - s-ar pierde în nesfârșitul lanț al curgerii (după caz, a timpului sau creației
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
amintirile. Toate în carnea lui, unde aduceri aminte, îi povestesc despre cei lăsați acasă. Acasă, la Târgul Neamț. Lângă Târgul Neamț. Un sătuc ca un colț de rai... Munte, pădure, un pârâu... Căsuța moștenită de la ăi bătrâni, cam într-o rână, dar a lui... Cu sobă, cu macaturi țesute de mamă-sa-n război, la lumina lămpii! O vede ca și când ar fi acolo! Are impresia că dacă întinde mâna, o poate atinge... Are impresia că dacă-i cere să pună masa
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
a răsunat câmpul, i-am sărit în spate. Dacă mamaie își revenise în câteva secunde, pe tartaie, în primele minute am crezut că l-am omorât. Nu avea nici voce și nici forță să se miște. Stătea căzut într-o rână. Fericită că nu sărise să mă bată, am început să râd ca o nebună. Tataie nu-și scuipase în sân, cum făcuse mamaie și abia într-un târziu, amintindu-și de „măiculița lui”, a început să o cheme, să-l
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
să-i arunc porția mea de pâine, dar sensibil cum era, imediat m-a lăsat în „plata Domnului” și am putut să deschid ușa grajdului. Mamaia și-a pus degetul la gură, să nu fac zgomot, iar tataie, într-o rână peste cocenii răsturnați de cu seara de mamaie, privea scena pierdut, plângea calm, de un calm pe care nu-l văzusem niciodată în el. M-am oprit în ușă, după care încet, pe vine, m-am îndreptat spre mamaie. Sub
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
dor mă cuprinde pe urme de senin, simt sub șa metafore de spume și uneori o clipă,pe-nserate,de venin. Avem cu toții o singură rugăciune, din neam ținem de acelaș drept, ne minunăm împreună de aceeaș minune și -atunci cănd rânile ne sângerează-n piept. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Contradicție / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CONTRADICŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357371_a_358700]
-
ca drept ... VII. POEM CU TINE, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 582 din 04 august 2012. ADORMISE FUROUL Adormise furoul pe umărul patului. Stelele aveau ochi de cucuvea. Păreai un candelabru prăvălit în poala nucului căzut pe-o rână la fereastra mea. Se spânzurase vântul de-o grindă somnambulă, trupu-ți era un nud de zurgălău ce-mi zornăia în palme. Erai vis de mine sătulă, eram chiriașul gândului tău. George Baciu ... Citește mai mult ADORMISE FUROULAdormise furoul pe umărul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
zurgălău ce-mi zornăia în palme. Erai vis de mine sătulă, eram chiriașul gândului tău. George Baciu ... Citește mai mult ADORMISE FUROULAdormise furoul pe umărul patului.Stelele aveau ochi de cucuvea.Păreai un candelabru prăvălit în poala nuculuicăzut pe-o rână la fereastra mea.Se spânzurase vântul de-o grindă somnambulă,trupu-ți era un nud de zurgălăuce-mi zornăia în palme. Erai vis de mine sătulă,eram chiriașul gândului tău.George Baciu... VIII. LACRIMA DE TARA, de George Baciu, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
POEM CU TINE Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 582 din 04 august 2012 Toate Articolele Autorului ADORMISE FUROUL Adormise furoul pe umărul patului. Stelele aveau ochi de cucuvea. Păreai un candelabru prăvălit în poala nucului căzut pe-o rână la fereastra mea. Se spânzurase vântul de-o grindă somnambulă, trupu-ți era un nud de zurgălău ce-mi zornăia în palme. Erai vis de mine sătulă, eram chiriașul gândului tău. George Baciu Referință Bibliografică: POEM CU TINE / George Baciu : Confluențe
POEM CU TINE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358023_a_359352]
-
nou aproape, Cu gânduri și speranțe mii și mii, Tot calmul înserărilor pe ape, Îl tulbură, doar dorul de copii Și dorul de măicuța mea bătrână, De școală și de oamenii din sat, Șopronul, care cred că stă-ntr-o rână, Pădurea, ce mereu m-a fascinat!. . . =30 Mai 2001= Referință Bibliografică: SFÂRȘIT DE MAI / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 555, Anul II, 08 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SFÂRŞIT DE MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358119_a_359448]
-
Când, la catarg în vârf, se 'nalță tricolorul. Privește cerul trist și stânca se înmoaie Cum zbiară mielul blând și plânge biata oaie! Atâta sânge curge din tălmăcirea slovei Și-atâtea cruci înoată în veșnicia dogmei... Berbecii stau pe-o rână, nu-s buni măcar de lână, Sămânța li se pierde cu pruncul dimpreună. Ciobanu-și umple traista și spune mucalit: "La vară și batalii i-oi pune la pârlit." Eu cred că-s mort demult și nici măcar nu știu; De
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357607_a_358936]
-
fost săptămâna trecută la mine la țară, de la Drăgănești de Vlașca, nițel mai sus, spre Videle. Cu tristețe vă mărturisesc că aș vrea să am puterea să întorc un arc de ceasornic peste casele bătrânești, peste gardurile lăsate într-o rână și peste pământul nesăpat... să le scot din nemișcare, să le dau un ticăit... Poate că cei ce le-au robotit odată s-au istovit de viață. Și-au pus țoalele de sus, mâinile pe piept și cu pantofii nepurtați
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]