2,488 matches
-
comunitară. În aceste împrejurări Biserica nu a trecut cu vederea și nici nu a tratat superficial realitatea existențială ce conduce social și politic istoria, care se întrupează în Stat. Statul nu este de sorginte ori de esență divină, dar corespunde rânduielii dorite de Dumnezeu, el are o demnitate bine delimitată care învocă și impune supunere și ascultare din partea tuturor. De aceea, Biserica a avut intotdeauna simțul istoric, întrucât nu a respins și nu a ignorat rolul Statului în planul existenței social
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Relatia_dintre_stat_si_biserica_in_context_european.html [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]
-
În lumea acestora există răgazul, tihna. Se găsește un loc pentru tine, ca cititor, dar mai ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă cum scriitorul fotografiază peisaje și scene de viață din satul transilvănean din perioada interbelică și până azi, cu opriri dese asupra perioadei comuniste. Totul ți se pare firesc, viu. Viața parcă e în derulare naturală
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
În lumea acestora există răgazul, tihna. Se găsește un loc pentru tine, ca cititor, dar mai ales ca personaj, care devii de îndată ce pătrunzi în lumea satului. Te cuceresc locurile, apoi oamenii, care se mișcă în ritmul natural și țin de rânduială. În cronologia romanelor se observă cum scriitorul fotografiază peisaje și scene de viață din satul transilvănean din perioada interbelică și până azi, cu opriri dese asupra perioadei comuniste. Totul ți se pare firesc, viu. Viața parcă e în derulare naturală
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
primi Sfânta Împărtășanie și pentru a asculta Sfânta Liturghie. După ce lua masa împreună cu frații din mănăstire, el dădea sfaturi folositoare de suflet ucenicilor săi și celor care veneau la chilia sa ca să găsească liniștea sufletească. Retras în peșteră, trăind după rânduiala atonită, Sfântul Antonie a început să urce pe scara virtuților, devenind un reper spiritual pentru monahii olteni și transilvăneni. Vestea despre sfințenia vieții sale s-a răspândit repede, mulți creștini venind să găsească hrană spirituală în bisericuța din munte. S-
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
reper spiritual pentru monahii olteni și transilvăneni. Vestea despre sfințenia vieții sale s-a răspândit repede, mulți creștini venind să găsească hrană spirituală în bisericuța din munte. S-au apropiat de Sfântul Antonie mulți ucenici care doreau să trăiască după rânduiala sa, unul dintre aceștia fiind Ieromonahul Nicolae din Teiuș, cel care a scris viața cuviosului și este trecut în pisania de pe biserica schitului. Pelerinii care doreau să primească ajutor de la Sfântul Antonie urcau până la bisericuța din stâncă. Erau impresionați de
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
trebuie și putem să ne împărtășim. Primitorii deplin îndreptățiți ai acestei Sfinte Taine sunt numai creștinii valid botezați, adică cei care sunt membri ai Bisericii și asupra cărora nu există nici un fel de îndoială. Pentru împărtășirea acestora există reguli sau rânduieli, potrivit cărora unii se pot împărtăși mai des, având chiar această îndatorire, iar alții mai rar. Cei care sunt datori a se împărtăși mai des sunt slujitorii Sfintei Taine și, implicit, ai Sfintelor Altare, adică în primul rând preotul și
STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREȘTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOȘILOR, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2014, 422 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 171 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442304848.html [Corola-blog/BlogPost/365611_a_366940]
-
Părinți”. Dimpotrivă, după cum reiese din Hotărârea Sinodului Mitropolitan (9 noiembrie 1998) prezidat de către IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nicolae Corneanu, prin care se desființa actul de înlăturare a Părintelui Arsenie de la Mănăstirea Prislop „... Viața însăși a mănăstirii (a fost) tributară rânduielilor pe care... obștea încropită în anul 1949 și transformată în mănăstire de maici în luna aprilie anul 1950, le-a respectat cu sfințenie... Obștea Prislopului nu s-a înstrăinat niciun moment de viața Bisericii Ortodoxe Române”... Revenind la insinuarea de
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț în perioada anilor 1979-1984, și ale Institutului Teologic de Grad Universitar din București, între anii 1985-1989. Urmând chemării tainice a lui Dumnezeu, după terminarea studiilor, a îmbrățișat viața monahală, parcurgând diferitele etape ale nevoințelor și rânduielilor călugărești, după cum urmează: la data de 1 iulie 1989 a fost închinoviat la Mănăstirea Putna, în data de 7 septembrie 1989 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Putna, de către Preacuviosul Părinte Arhim. Iachint Unciuleac, cu numele Melchisedec, în ziua
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
fost acela care a pus accentul mai mult pe trăirea prezenței lui Dumnezeu. Lor li se adaugă, desigur, Părintele Arhim. Iachint Unciuleac, care mi-a fost stareț și care m-a primit în Mănăstire la 12 august 1989, după toată rânduiala călugărească, spovedindu-mă în același moment când am ajuns și a doua zi împărtășindu-mă. Atunci mi-a spus doar atât: "Frate Mihai, la drumul acesta plecăm doar cu Hristos și cu Hristos călătorim". El a avut un cuvânt de
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
Putna și a Bisericii din Moldova ca un îndrumător de obște harnic, bun chivernisitor al bunurilor mănăstirii încât chinovia putneană a îmbrăcat haină nouă în timpul stărețirii sale. La această vrednică realizare au contribuit mai mulți ctitori. În primul rând, prin rânduiala lui Dumnezeu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, Teoctist, a rânduit din visteria Mitropoliei fonduri trebuincioase pentru reconstruirea palatului ștefanian pe vechiul amplasament. Șantierul de la Mănăstirea Putna a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
ce nu înțelegeam desenam și fata bătrânei mă deslușea. Ea a stat cu mine o săptămână și așa am învățat cum să spăl bătrâna, cum să-i dau să mănânce și ce să-i dau, de ce medicație are nevoie și rânduiala casei. Aș spune că am avut noroc. Bătrâna era bună, respectuasă, caldă ca un copil mic, fiind dependentă de mine de la a o întoarce de pe o parte pe cealaltă, de a mânca ca și de restul, spălat, schimbat de pampers
CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422525802.html [Corola-blog/BlogPost/369420_a_370749]
-
punea în genunchi: "Dragu' mamii, zi după mine "Înger, îngerașul meu!"sau "Zi după mine Tatăl Nostru!"Ei mi-au adus în suflet de mic și această dimensiune întru Hristos. Eu nu puteam fi în afara credinței!"Grigore Leșe a păstrat rânduiala până în ziua de azi. Și-acum spun Tatăl Nostru, Crezul, mă duc la biserică. Da' când mă duc, știu de ce mă duc și știu ce Evanghelie se citește în duminica respectivă! Că dacă mă duc la biserică și după ce vin
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
nevolniciile marii conflagrații, privațiunea de orice fel era cuvântul de ordine al zilei, cumpătarea era recomandarea autorităților iar raționalizarea era măsura acestora cea mai la îndemână, a părinților către odrasle, chivernisirea nu era un moft, gogoașă sau himeră propagandistică (noile rânduieli abia se înfiripau și în lumea satelor) iar copiii își exibau naivitățile la aproape orice manifestare cu public (ulițe, școală, „cască gura” la horă, cete de colindători, cu ursul, cu brezaia, plugușorul etc), contactul cu altă lume și ieșirea în
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
la Piatra Cetii, cabana și Cheile Întregalde, unde se mai întâlnește floarea de colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură - icoane pe lemn și atelierul de croitorie pentru personalul mănăstiresc. Aici, în această vatră de credință ortodoxă și spiritualitate românească, privim cu venerație
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
unde măicuțele se străduiesc să sădească în mintea și inima acestor copii învățătura de carte, dragoste de Dumnezeu și iubirea de țară., iar câteva orfane sunt crescute și primesc o educație aleasă aici. La mănăstire, îmbinând rugăciunea cu munca, după rânduielile mănăstirești, a fost refăcut paraclisul, s-a adăugat arhondăria, stăreția, trapeza, s-au extins chiliile, s-a construit o școală nouă pentru copii, în cea veche deschizându-se o colecție muzeală, cu exponate variate, documente vechi în legătură cu istoricul mănăstirii, cărți
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
de la părinți. Însă s-au tocmit ca să lucreze numai cu post, adică: de dimineașă până când va flămânzi să nu ia nimic în gură, iar după-masă să nu mai picteze, ci alt lucru să facă până a doua zi, urmând această rânduială până la terminarea ei. Bătrânul zugrav a primit învoiala cu toată evlavia și mulțumirea. Iată ce scria el, în 29 mai 1863, despre zugrăvirea icoanei cea cu dumnezeiască minune săvârșită, într-o scrisoare păstrată în arhiva Schitului Prodromu: "Eu, Iordache Nicolau
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1436176682.html [Corola-blog/BlogPost/384492_a_385821]
-
suntem, de unde venim și încotro mergem? (Fizică și Metafizică) • Cine are conștiința trează va suferi mai mult; cine are o inimă mai curată va suferi; cine are o sensibilitate sufletească deosebită iarăși va suferi. Omenește vorbind este multă nedreptate în rânduiala lumii acesteia. Dacă Iisus nu ne-ar fi revelat că drumul crucii și al suferinței, via dolorosa, este singura cale divină spre mântuire, spre ieșirea la lumină din peștera întunecată a existenței, am fi rămas tot singuri și neconsolați în
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1485356163.html [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
-se creditul dea fi o carte inspirată care trebuie citită și interpretată alegoric Poziția cărții în Canonul iudaic (cone) care înseamnă, în sens propiu, măsurători sau îndreptar iar în sens figurat înseamnă model sau normă. În Sfânta Scriptură se cuprind : ,,rânduielile, normele de viață creștinească, atât pentru credință cât și pentru morală” [10] , totalitatea învățăturii biblice se numește canon așa cum afirmă Sfântul Irineu, Origen, Sfântul Ioan Gură de Aur și alți scriitori bisericești care au adus o contribuție importantă pentru păstrarea
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cantarea_cantarilor_o_carte_biblica_si_literara_de_o_frumusete_inegalabila.html [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
caz, după înțelesul Bisericii : ,, ,,Cântarea Cântărilor” este cea mai înaltă prorocie despre Mesia, dar și o ilustație istorică a lui Iisus Hristos, Celuia deja întrupat, înnomenit, care a și săvârșit opera de mântuire a neamului omenesc”. [24] Biserica Catolică în rânduiala slujbelor sale, de obicei, face citiri din ,,Cântarea Cântărilor” la sărbătorile Născătoarei dfe Dumnezeu și anume la Nașterea ei la Buna Vestire și la Adormire, citește capitolul I al Cărții. Însă au existat și voci care au considerat-o un
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cantarea_cantarilor_o_carte_biblica_si_literara_de_o_frumusete_inegalabila.html [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
țăranul român ne apare de o complexitate copleșitoare. Țăranul vechi, cel pe care l-am cunoscut în copilărie, este pentru omul de astăzi greu de definit, așa cum greu de înțeles sunt noțiunile de om cumsecade, noblețe, cinste, curaj, grijă, ascultare, rânduială, cuvânt dat. Sunt cuvinte pentru care merită să te bați. Gustul pentru trecător, pentru lucrul care nu durează... În același timp tot ce făceau era definitivul însuși. Civilizația țărănească nu cunoaște lupta pentru autodepășire. Este o calmă și bună exprimare
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
să știe ce au pierdut! Plutește la Irina o aromă a călătoriilor, ospețiilor și petrecerilor de altădată. Este adusă vârsta frumuseții statorniciei altui timp, în ambianța civilizației moderne de acum. Miresmele culturii țărănești, ale tradiției petrecerilor - nunți, cumetrii, ori obștești rânduieli creștine - nu sunt rupte de armonia unui loc specific de popas, cu un design modern, de interior, prin dotările care conferă confort și decență. Aici, nu poate fi separat noul, de atmosfera hanurilor vechi ce încadrează o nesfârșită forfotă, un
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Irina_tebeica_la_hanul_arti_aurel_v_zgheran_1388575655.html [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
cu totul deosebite poate face acest lucru și un simplu credincios, având însă grijă să rostească cuvintele care arată că lucrarea se face în numele Sfintei Treimi. In acest caz, dacă cel botezat trăiește, trebuie chemat preotul pentru citirea rugăciunilor din rânduiala Botezului și administrarea Tainei Mirungerii și a Sfintei Împărtășanii. Formula botezului este: „Se botează robul lui Dumnezeu (N) în numele Tatălui, Amin, și-al Fiului, Amin, și-al Sfântului Duh, Amin, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”. Botezul nu
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
botezului este: „Se botează robul lui Dumnezeu (N) în numele Tatălui, Amin, și-al Fiului, Amin, și-al Sfântului Duh, Amin, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”. Botezul nu se repetă. În ziua întâi, după nașterea pruncului, se face rânduiala pentru femeia lăuză În prima zi, îndată ce femeia naște un prunc viu, soțul acesteia sau o rudă a mamei aduce la biserică o sticlă cu apă curată (plată) pentru sfințire, iar preotul se roagă pentru iertarea păcatelor mamei și pentru
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
frunte, pentru luminarea minții și a gândurilor; la gură, pentru sfințirea cuvântului și a suflării și la piept, pentru ferirea inimii de poftele și patimile trupești; apoi îi citește o rugăciune pentru punerea numelui. În timpul din urmă, preoții împreunează această rânduială fie cu cea din ziua întâi, fie cu cea a botezului. Datina/obiceiul de a pune numele pruncului a opta zi după naștere este veche, fiind moștenită din Legea Veche, care orânduise această zi pentru curățirea pruncilor de sex bărbătesc
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
ci în ceasul în care s-a născut, spălându-l, un bărbat sau orice persoană botezată îndată să-l și boteze, spre a nu muri nebotezat. Dacă va trăi pruncul, acesta se va aduce la biserică, unde preotul va continua rânduiala botezului. Despre nașii de botez Părinții pruncului născut trebuie să rânduiască nașii de botez de credință ortodoxă și cucernici. Nașii de botez vor învăța pe de rost Simbolul de credință (Crezul), pe care îl vor rosti la momentul potrivit. Nașul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]