196 matches
-
aiureli, Nathan. Nici nu mi-am dat seama până acum, dar mi-a lipsit. Mi-a lipsit mult. — Tu crezi că glumesc, am zis, dar să știi că vorbesc serios. Din giuvaierele înțelepciunii mele. Câteva ponturi după o viață de rânit în tranșeele experienței. Șarlatanii și potlogarii conduc lumea. Pungașii stăpânesc. Și știi de ce? — Spune-mi, maestre. Sunt numai urechi. Pentru că sunt mai flămânzi decât noi. Pentru că știu ce vor. Pentru că ei cred mai mult în viață decât credem noi. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în voie. Nu știu de unde făcea rost de cărți, de la preoți și de la învățători probabil, dar apărea mereu cu o altă carte sub braț. Ziua, întrerupea lectura numai pentru a pune fan în iesle vacilor și unei bivolițe, pentru a râni în grajd ori pentru a tăia lemne pe care le așeza sub soba de tuci. După aceea, se instala în "bibliotecă" și citea până noaptea târziu, spre disperarea mamei care vedea gazul împuținîndu-se în lampă, semn că iarăși trebuia mers
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pasiunea era ceva ce ar fi trebuit evitat. Stevie, își zise, deși nu-i spuse nimic lui Fran, mincinoasă bătrână ce ești. Oi fi tu o babă cu picioarele pe pământ care la lopată spune hârleț și în majoritatea timpului rânește bălegar cu ea, dar știi că pasiunea e singurul lucru care contează. Fran zări îndoiala din ochii lui Stevie și se apropie ea. — Uite ce e, Stevie, îl ador pe Laurence. Și e normal. E cel mai minunat bărbat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
peste acea potecă, am văzut două stânci groase cam cât un trunchi de copac bătrân - erau Înalte cât trei-patru staturi de om și străjuiau poteca de-o parte și de alta. Pe una dintre ele era scrijelit un mistreț care rânea pământul, iar pe cealaltă, un taur În fugă. Am rămas cu gura căscată când am văzut că pe piatra cu taurul era scrijelit și un om - stătea În mâini pe taur, cu pășitorii În sus și cu capul Întors Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ai fi gîndit ‘păcat de ea’, nu? <victor37>: poate. Repet, si eu am fost tinar <victor37>: dar nu cred că te-aș fi disprețuit. Cred că mi-ar fi fost milă de tine <victor37>: ceea ce e, uneori, chiar mai rău... Rânește mai mult decît disprețul <victor37>: poate te- aș fi ocolit tocmai să nu-mi afli milă <maya32>: în ce condiții ai fi încercat totuși să mă agăți? <victor37>: dacă acest lucru, bilbiiala, nu avea importantă <maya32>: mda. Cred că de
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Jeg, cum zicea Jesper, chiar dacă nu era cel mai Îndreptățit; josnicia cuprinsese, ca un mîl, aproape totul; o imensă baie de nămol, Într-un lazaret nemărginit; de unde să Înceapă cei doi eroi-neeroi să deschidă măcar o cărare? Poate Hercule, care rînise grajdurile lui Augias, să fi izbutit! Nici nu avuseseră de gînd, vreodată, cei doi să purceadă la așa ceva. Chiar mai adăugaseră destul nimicniciei... Nu s-a Împlinit Încă vremea, amintea uneori Antonia. Ea știa În ce timp se vor petrece
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături?/ La fântâna lui Iordan/ Cu săpile s-o săpăm/ Cu lopețile s-o rânim/ Cu măturile s-o măturăm./ Nu vă duceți la fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea să rămână curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica sa din cer ce a lăsat ați
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vă duceți la Marțolea/ Să-i săp s-o măturați/ Marțolea să rămână curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica sa din cer ce a lăsat ați albeața de pe ochi/ Cu săpile s-o săpați/ Cu lopețile s-o râniți/ Cu măturile’’. Când cineva avea dureri de cap, se ducea la Ioan Guțu care descânta de „deochi”. Acesta, frecând ușor cu mâinile pe frunte spre tâmple, spunea descântecul următor: „La cea tufă de urzică/ Șăde-o fată despletită/ Cu-n ochi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont / În coaste‐un ghiont / Bărătci/ Bănci, / Panaramă,/ Salon, pastramă, / Văleu mamă! / Flăcăi urâți / Ardei umpluți / Pumnal, băț / Tăbărâți! / Vin t ulburel, / Cercel, inel, / Băieți, pe el! / Manifest, / La arest / Vasilache / Condurache / Pavale moi / Butunoiu / Loterie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Acesta, după ce s-a scărpinat puțin pe ceafă, a aruncat cu mâna în față a lehamite. Ași!... Dacă-i vorba pe asta, trebuie să recunosc că nici nevasta mea nu ar semna așa o hârțoagă. M-ar trimite imediat să rânesc bălegarul din grajd. În aceste condiții, soții Bidaru considerau că ar fi mai normal și mai eficient să petreacă toate aceste sărbători în bârlogul lor. Dacă Nașterea au petrecut-o împreună cu alte două familii cam de aceeași vârstă cu soții
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care mă trezesc cu o speranță demențiala, momente în care simt că posibilitățile într-o viață mai umană sunt la îndemână noastră"spune Sábato96. Nu avem altă lume, spune Sábato, singura de care suntem responsabili este asta, "singura care ne rânește cu durere și necaz, dar care ne și dă plenitudine; care ne oferă o grădină la crepuscul, atingerea mâinii pe care o iubim; sângele acesta, focul acesta, iubirea această, aceasta așteptare a morții. Dorința această de a transforma viață într-
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
un act de eroism precum cel al lui Marcelo, un extaz. Să fii de acord cu absolutul... căci numai ce e necesitate spirituală are valoare, ceea ce răspunde cerințelor noastre celor mai profunde și mai pătimașe"12. Numai lecturile care ne rânesc, spune Sábato, numai acelea care ne lasă urme ne servesc în viață, "de aceea Kafka recomandă să citim numai cărți care sunt de natură să ne străpungă corpul că o secure"13, scrisul care îl lasă pe cititor că înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dedică cu modestie tinerilor, cu speranța de a nu-i dezamăgi în așteptările lor: "mă întreb dacă merit încrederea lor, am defecte mari pe care ei nu mi le cunosc, încerc să exprim toate astea cu delicatețe, ca să nu-i rânesc, pentru că ei au nevoie să aibă încredere în cineva, în tot acest haos, nu numai din țara asta, ci din lumea întreagă. Da, scriu mai ales pentru adolescenți și tineri, dar și pentru cei care, ca și mine, se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
putea și vor Înțelege că n-am venit noi aici de voie bună. Așa am făcut și am găsit Înțelegere la țărani. Ne-am Îmbrăcat În haine civile rusești de ziceai că acolo ne-am născut. Am curățat latrine, am rânit la porci și la vite și astfel am scăpat cu viață. Apoi ne-am luat de la ei rămas bun și am plecat Într-o noapte spre vest. Noaptea călătoream iar ziua stăteam ascunși prin păduri. Trecusem linia frontului și am
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
făcută pe fondul îmbrățișării modelului "democrației suverane" neliberale de către conducerea rusească. Nereușită europeană (și americană) în a recunoaște faptul că Kremlinul utilizează energia ca mod principal în a-și promova viziunea asupra relațiilor internaționale a rezultat în politici ineficiente care rânesc șansele Rusiei de a evolua în direcția liberală. Așa cum este demonstrat în această carte, Rusia folosește dependența energetică că pe un băț și un morcov cu care poate pe de o parte să iși amenințe fostele sale colonii imperiale când
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
sexuală etc. Fac câte o cură de spitalizare din când În când. Ți-am spus, În ăsta să nu te duci că nu este voie. - Măi, maică, da crizoși mai sunt ăștia de la putere! Am ascultat eu la radio, când râneam la porci (că Îl țin după mine când fac treabă) de ăștia cu criza, este de rău! Am auzit că vor să ne ia din pensii, ca să Îi ajutăm până le-or trece criza! Doamne, maică, da’ ei nu au
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
casă fără grijă Și făr să se rușine de un așa amic. În mica-i zăhăstrie de toate-i purta grijă Și în schimb el nu-i cere nici numele, nimic. ............................................ Dar inimă își face, de groapă s-apropiă, Cu mînile rânește mereu galbenul hleiu, Puțin adîncă-i groapa, curând ajunge dânsul Și scândura răsună sub pumnii lui cei grei - Aha!... cu bucurie el trase la lumina De lună tot sicriul.,. ridic-a lui capac Și... și în loc s-atingă cu mâna lui
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și se face gospodar. Poate că n-am aruncat sămânța în pământ pietros, ori între spinării, cum zice la Biblie, în pildele lui Iisus Hristos. Dar cine mai știe? Că la taică-său, acasă, iarna, nu se ostenea nici unul să rânească troienele... Ședea ograda la bătrânul Galan plină de omăt, până primăvara, târziu... Că ei nu făceau cărări, ca gospodarii. Călcau zăpezile, toată iarna, din drum și până în prag, ca neoamenii, lăsând soarele, să le desfunde casa și curtea de nămeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și de aceea îi spălase rufele cu aceeași necesitate cu care curăța cotețul păsărilor și al porcului. Oare el nu știa că ea știa? "Și boul muncește, șuieră mama, și pentru asta țăranul are grijă de el, îl țesală, îi rânește grajdul de băligi de sub el și îi dă să mănînce." Băligi de sub el, îi dă să mănînce! Asta suna pentru tata murdăria de sub el, și-i dăduse să mănânce ca unei vite! Se făcu roșu de adânca jignire, dar tăcu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Marie era fiica ei, de vreo douăzeci de ani, bolnăvicioasă și slabă; se îmbolnăvise de mult de oftică, însă tot mai umbla pe la casele oamenilor, unde se tocmea zilnic la muncile cele mai grele: freca podele, spăla rufe, mătura curțile, rânea grajdurile. Un comis-voiajor aflat în trecere a sedus-o și a luat-o cu el, iar după o săptămână a părăsit-o și și-a văzut liniștit de drum. S-a întors acasă cerșind pe drum, toată murdară și zdrențuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cei s]răci s] nu beneficieze de creșterea economic]; mai mult, ea poate fi asociat] cu procese care înr]ut]țesc situația celor s]răci. Folosirea p]mântului de c]tre întreprinz]tori sau noile tehnici agricole pot exclude ț]rânii simpli din procesul economic. În al doilea rând, exist] pericolul că modelele de creștere s] reflecte modele occidentale nepotrivite ale schimb]rilor necesare, implementarea lor fiind parte integrant] a economiei globale controlate în cea mai mare parte de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a) a recruta răgută, răcute recrut răvariu oală de pământ, strânsă la gură în care se pune laptele la prins răzgăbăiată țesătură slab bătută în război, deslânată, destrămată recăl haină groasă de lână retează zăvor la ușă prevăzut cu lacăt râni (a) a scoate gunoiul din grajdul vitelor, a face curățenie în grajd rânză stomac râșchitoriu sculă textilă casnică cu care se realizează sculurile de fire S scarpă femeie rea (scorpie) scălâmbăiat anormal, strămb scăuneciu scaun rotund cu trei picioare secrement
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărîre. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: ─────────────── Ministrul justiției, Petre Ninosu Anexă 1 LISTA persoanelor pentru care s-a aprobat redobîndirea cetățeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 1. Rînea Chiriță, persoana fără cetățenie, născută la 1 februarie 1954 în București, România, fiica lui Stere și Afrodita, cu domiciliul actual în Germania, Munchen, Dachauerstrasse 237. 2. Konig Eugenia, persoana fără cetățenie, născută la 29 august 1923 în localitatea Corabia, județul
HOTĂRÂRE nr. 3 din 13 ianuarie 1993 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122174_a_123503]
-
fabrică, nevastă și gospodină, copleșită, debordată, depășită de mulțimea sarcinilor de îndeplinit într-o casă murdară și săracă și continuu murdărită și sărăcită de niște copii descreierați și prost-educați, de un soț bețiv și leneș. Ca o gospodină care scutură, rânește, spală, freacă, pune în ordine, mereu în zadar, fiindcă paragina, dezordinea și mizeria recâștigă și cotropește spațiul cu mult mai mare viteză decât reușește ea să-l scoată la lumină. Când să mai iasă ea din casă, când să mai
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
A dominat, de fapt, modestă lume a recenzenților arondați pe la diverse reviste. A existat o falanga pro, una contra. Eu m-am autoinclus în rândul celor care au săpat la statuia Orbitorului cu destulă finețe, sper, cât să nu-l rânesc pe autor. Apoi, au fost titluri din 2006 care au dominat - e cazul lui Vasile Ernu care și-a strâns premiile abia anul acesta. O apariție importantă (nu am citit cartea, doar am răsfoit-o, dar îi știu competențele autorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]