144 matches
-
mai expresiv în baladă: „Țipă-m’ nene, țipă-m’ dragă,/ Țipă-m’ dragă,/ Țipă-m’ tinerel voinic,/ Să vezi, din gură de șearpe/ Că l-a-nghițit pe jiumătate,/ Jiumătate nu-l mai poate/ To’ de arme ferecate,/ De cuțâte iatagane,/ Dă rânza pintenului;/ Ședea-n gușea șearpelui,/ Niji nu poate la-n- nghiți,/ Niji, frate, de-l lepăda” (Giurgiu). Cel dintâi care părăsește spațiul ordonat este șarpele, crescut sub casă în mod fabulos, parcă drept urmare directă a „emanației celei mai pure a magiei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
râvnit tot timpul la un loc printre talentele aspirate acolo de nu știu ce forță, până ce am pus pariu cu mine că pot învinge și de la Botoșani, unde luptam cu tot soiul de prejudecăți, de inși cărora nu le picam bine la rânză ori de câte ori, printre desele eșecuri, mai aveam câte un succes. Relația margine-centru acum nu o mai resimt deloc. Totul e o apă și un pământ, chiar dacă pe la centru mai sunt suficiente prejudecăți care țin provincia într-un soi de creuzete pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
toți se vaicără, se plâng, și-i așteaptă pe americani. Cineva, chiar azi (18.04.2000), spunea acolo la voi, la radio, despre elita noastră politică, care „este așa cum a fost crescută de acel regim”. și dacă mai adăugăm și rânza noastră națională, apoi nu mai mă mir de ce se fuge din Basarabia, dar și din România tot. S-au temut unii ( n-o să arăt cu degetul) că nu vor rămâne în istorie, au iscălit tratate cu „vecinii”, au abandonat fariseic
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
să vadă și ei cât e de tare românul. Vai de capul nostru! Cu gândul la integrare în Europa intenționat s-a abandonat Basarabia, asta-i adevărul cel durut!!! Nu-i nimic, ne vor identifica ușor și pe acolo după rânză... Se pare că prea am luat-o, s-ar putea să-mi reproșeze cineva „că mă amestec în treburile interne ale unui stat vecin”, ce-i drept, se mai adaugă câteodată „și frate”. Nu o dată am ridicat în Parlament (în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
comunist În vederea alegerilor generale din 19 noiembrie 1946). n. Evreul a comis „fapte” dar „nu am dovezi” Odată cu ascensiunea rapidă a comuniștilor În vârful piramidei Puterii, Începuseră și răfuielile personale ale liderilor cu cei pe care nu-i aveau la rânză. Evreii Înglobați În CDE n-au făcut excepție de la regula impusă de tovarășii români iar autorul acestor rânduri, dar și al unor cărți speciale pe această temă, a dezvăluit În premieră sau În reluare gravele abuzuri ale noilor stăpâni ai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În Întreaga lui viață iarăși serviciul de preot și l-a făcut cu conștiinciozitate și devotament! Deci, ce mai aveți de spus domnilor „comentatori” ai acestui serial dedicat unui adevărat luptător anticomunist, ce vă cade chiar și acum greu la rânză?! ț. „Să fie urmărit mai atent” Asta recomanda comandantul Securității Vaslui, locotenent colonelului Ioan Toma, În rezoluția sa pusă pe documentul „strict secret” intitulat „Notă-raport privind studierea FI nr.37767 referitor la Sofianu Gheorghe” emis la data de 5 ianuarie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
popor va fi neamul conducător al Egiptului de Nord cu capitala în același oraș, faraonii de la Teba din Egiptul de Sud fiindu-le supuși. Egiptenii nu au lăsat nici un fel de informații asupra hicsoșilor pentru că nu i-au avut la rînză deloc iar în alte surse este mare sărăcie, aceștia ținînd sub control și Egiptul de Sud între anii 1730-1580 î.e.n. Pentru a le descoperi rădăcinile hicsoșilor vom căuta tot în vechea limbă carpatină pe care o cunoaștem așa cum o vor-bea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Moșe a primit-o de la Iahwe, Tora, este de fapt numele scrierilor băștinașilor canaaniți/filisteni cu sensul de Cartea taurului solar sau Tora, adică o cale de urmat pentru a te face mai bun și mai drept. Ca să le plesnească rînza în ei de atîta venin, mai vin cu cuvintele emegi tor și tora care înseamnă ,,taur” sau ,,staul”. Tora, în ebraica veche este impropriu tradus prin ,,lege”, sensul cuvîntului fiind de ,învățătură” sau „direcție.”, deci ei nu au dat lumii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Sfîntul toiag al geților care merge și bate în sfîntele porți ferecate ale judecății cerești!” Ce să mai spun, vremuri crîncene și lume aspră dar cu simțul dreptății și mustind de evlavie pentru religia crucii! Că nu-l aveau la rînză pe falnicul get mulți nobili, ne-o spune tăblița 42 unde conducătorul ne povestește cum o ceată de mișei au vrut să-i termine caierul înain- te de vreme. S-au adunat în fața cetății Sarmisetuzo pe o curătură și au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a înscris pentru o călătorie în Franța. La un moment dat, referindu-se la cei ce-i vor fi tovarăși de drum, și-a trădat „țîfna”, spunînd cu sarcasm, „zdrobitor”: „Nu mai încapi de «clasa muncitoare»”. Ce-o rodea la rînză? Pe lista de 40 de persoane era înscris și un muncitor, - unul cu înaltă calificare! Deși un moment am avut impulsul să-i demonstrez, apelînd la vorbele lui Louis Althuser, că un muncitor calificat e un intelectual, am tăcut, obligînd-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în limita lui de lut, pentru a-l slobozi sau poticni, pentru a-l scuipa sau linge. Cu siguranță că aici sălășluiește și secretul acesta de mare întristare - pe care nu-l înțelege azi toată suflarea românească - secretul acesta de rînză și noapte, care l-a făcut pe Tudor Arghezi să citească cine știe ce omenie în ochii generalului Vedenin. Tudor Arghezi - gîdilici de Curte Veche." Dacă există - și există, pesemne - o artă a matului literar, Virgil Ierunca o are, întreagă, în fiecare
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
din vremea lui Ceaușescu de a angaja ca ofițeri doar etnici români. Dar știu ' nu doar din recentul Raport ' că ungurii și țiganii sunt un fel de ciucă a bătăii de joc a tot felul de analfabeți în care plesnește rânza de-atâta rromânism. Mentalitatea celor care-au făcut din 'Deșteaptă-te, române!' imnul țării atinge apogeul în mintea caporalului cu I.Q. negativ, care-l obligă pe subordonatul său maghiar să cânte faimosul șlagăr de altădat' 'Treceți, batalioane române, Carpații'. Spun
La umăr arm' (ageddon)! (Pamflet de Anul Nou) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15601_a_16926]
-
București. Dădeau pe acasă odată la patru-cinci zile, mai cu seamă că de-acum nu mai era nevoie de instrucție, dacă des enfants de la patrie își depuneau noapte de noapte în palma Martei normele, banii din care să le crească rînza părinților lor... Banii mi i-ai luat, tîrfuliță hoață... Marchizul rîdea euforizat. Chiar nu-i păsa de bani. Niciodată în viața lui nu dăduse importanță, nu dusese lipsă și nu se lăcomise. Banii sînt un pretext nesemnificativ, meschin, de care
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
beau, io; musai nu mă las! Beau lăptic; beau dzamă de crumpei; Chiar și mericică-mi torn sub nas! Phii, ce bine-i DOMNULE că bei!!! Mor de viu! N-am murit nicicând de fericire, Deși mor așijderea oricui, Când începe rânza să se mire, Primpregiur, că nici-o jimblă nu-i. Am murit adeseori de sete, Probozind vreun poloboc pustiu, Sau de versuri d'astea: desuete, Când râmneam alminteri să le scriu. Mor chircit în izba-mi înghețată - Hanțe nu-s și
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
golașe sau formațiuni tegumentare (negi, rozete, creastă, bărbie) colorate în roșu. Dimorfismul sexual la unele specii (potârniche, prepeliță) nu este evident; la altele (păun, cocoș de mesteacăn) în schimb este permanent și foarte pronunțat. Esofagul formează o gușă voluminoasă, iar rânza bine dezvoltată are musculatură puternică. le sunt păsări terestre, mai rar arboricole. Sunt slabe zburătoare Glasul este caracteristic: al unora, de exemplu, al prepelițelor este plăcut, al celor mai multe însă este neplăcut. Păsările ce trăiesc la sol, au un penaj de
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
în procesare. Cuvântul "brânză" vine din cuvântul aromân și megloromân "arîndză", acea parte a stomacului numită și "burduf" care conține "cheagul", care se folosește, deși rar, cu sensul de „brânză maturată în burduf” (brânză de burduf). Literar derivă din: în rânză, adică: brânză (brânză), prefixul "b" venind din limba arameică-siriană din care s-a format limba aromânilor și a fost preluat în mai multe dialecte locale cât și mai târziu în limba slavonă. Un proverb popular spune: "Mai bine să crape
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
adică: brânză (brânză), prefixul "b" venind din limba arameică-siriană din care s-a format limba aromânilor și a fost preluat în mai multe dialecte locale cât și mai târziu în limba slavonă. Un proverb popular spune: "Mai bine să crape rânza de cât să rămâie (nemâncată) brânza". Pascu, Beiträge, 8, a sugerat mai întâi o posibilă derivație de la interjecția "bîr" ori "ber", idee însolită, dar care a fost totuși preluată de Lahovary, cu circumstanța de a o fi combinat cu "rânză
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
rânza de cât să rămâie (nemâncată) brânza". Pascu, Beiträge, 8, a sugerat mai întâi o posibilă derivație de la interjecția "bîr" ori "ber", idee însolită, dar care a fost totuși preluată de Lahovary, cu circumstanța de a o fi combinat cu "rânză", și de a considera cuvintele ca provenind din fondul lingvistic anterior influenței indo-europene. El a scris apoi despre o derivație de la cuvântul tracic "berenza", care poate veni de la "ber" = „oaie”. După Densusianu, este vorba de rădăcina iraniană "renc-", "renz-", "rînz-
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]
-
indo-european "gurendh" „a fermenta, a acri”; ideea aceasta a fost preluată de Pedersen [în Lingua Posnaniensis, I (1949), pg. 1-2]. Ambele afirmații sunt valide pentru că crescătorii de oi care au păstrat tradiția transhumanței în sudul și nordul Dunării încă folosesc rânză (stomac triturator) pentru a porni acrirea laptelui de oaie, nu doar pentru brânza de burduf ci și pentru cașul semiprelucrat care este fermentat în ciubăr din lemn. În funcție de natura laptelui folosit ca materie primă și de tehnologia aplicată se pot
Brânză () [Corola-website/Science/297449_a_298778]