202 matches
-
timpul anului; ... u) Râul Alb de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; ... v) râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului; ... w) râul Voievodul de la izvoare până la cantonul silvic Cimpa, tot timpul anului; ... x) râul Râușor de la Păltinei până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului; ... y) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului; ... z) râul Cerna Superioară de la izvoare până la lacul Cinciș, tot timpul anului; ... aa) râul Cerna Inferioară I de la
ORDIN nr. 12 din 1 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280206_a_281535]
-
timpul anului; ... u) Râul Alb de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; ... v) râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului; ... w) râul Voievodul de la izvoare până la cantonul silvic Cimpa, tot timpul anului; ... x) râul Râușor de la Păltinei până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului; ... y) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului; ... z) râul Cerna Superioară de la izvoare până la lacul Cinciș, tot timpul anului; ... aa) râul Cerna Inferioară I de la
ORDIN nr. 144 din 17 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280221_a_281550]
-
are un râu mai mare. În povestirea ""Iașii și locuitorii lui în 1840"", Alecu Russo descrie astfel așezarea orașului Iași pe valea râului Bahlui: ""Iașii se întind domol pe spinarea ușor înclinată a unei coline lungi, își cufundă brâul în râușorul Bahluiului, mâlos în cursul lui ca și la izvor, și se întinde până în mahalaua zisă a Tătărașilor, unde orașul se oprește deodată, lângă o râpă adâncă, străbătută de o ață de apă gălbie și murdară, deseori secată."" Aflat în toamna
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
Banat, Hațeg și mai la est), cea mai veche atestare în Transilvania fiind din 1341, în varianta "Bazarab", într-o localitate de pe Târnave (la Sâncel), precum și corelarea cu răspândirea toponimelor pecenege. Atestările din Hațeg au fost începând din 1398 la Râușor, Vaidei, Peșteana, Costești, Cornești, precum și în Oltenia. Atestarea cea mai veche poate că este un contract comercial încheiat în 1249 la Raguza de un oarecare Martinus Basababa, de etnie necunoscută. Unii cercetători consideră că numele era de fapt Basaraba. Dincolo de
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
poate exclude eventualitatea ca cnezatului Râului Alb să fi rezultat din diviziunea unei structuri teritoriale mai mari, poate a uneia care a inclus inițial și cnezatul Sălașurilor. Un document din 1398 pomenește două din satele acestui cnezat, Râu Alb și Rîușor, atestând totodată relații de subordonare între familiile creziale din aceste două sate. Nu este vorba doar de calificativele folosite pentru cnezii din cele două sate, ci de chiar conținutul actului care are în vedere reglementarea datoriilor față de cetatea regală. Reglementarea
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
pentru cnezii din cele două sate, ci de chiar conținutul actului care are în vedere reglementarea datoriilor față de cetatea regală. Reglementarea nu este cu totul clară, s-ar putea ca cincimea de marcă de argint pusă în sarcina cnezilor de Rîușor să se datoreze stăpânirii unei cincimi a satului de către cbezii de Râu Alb, dar indiferent de semnele de întrebare, sensul relațiilor este cert. De aceea considerăm că centrul cnezatului a fost la Râu Alb. Cnezii de aici stăpânesc de altfel
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
Hațeg (libera villa Syerel nominata... in eodem Districtu Haczak). În primul document care atestă existența așezării (emis în Hațeg, la 20 noiembrie 1435) (vezi imagine "prima atestare documentară") se face referire la „Costea, Stanciu și popa Vâlcu, foștii cnezi de Râușor, care împreună cu frații și fiii lor arătând cu nerușinare necredința lor față de Sfânta Coroană regească ... au pustiit și au devastat moșiile ținute și stăpânite de către ei în calitate de cnezi, apoi refugiindu-se pe ascuns în părțile Moldovei, uneltesc spre pustiirea și
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Coroană regească ... au pustiit și au devastat moșiile ținute și stăpânite de către ei în calitate de cnezi, apoi refugiindu-se pe ascuns în părțile Moldovei, uneltesc spre pustiirea și devastarea acestui regat”. Pe acest motiv „dreapta jumătate a întregului cnezat din moșia Râușor, precum și satul lor liber numit Șerel, aflătoare în districtul Hațeg” a fost confiscată de la acei rebeli și conferită nobililor Mihail, Basarab și Ioan, fiii răposatului Ioan de zisul Râușor. Donația a răsplătit „feluritele servicii credincioase făcute fără preget, cu îndemânare
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
regat”. Pe acest motiv „dreapta jumătate a întregului cnezat din moșia Râușor, precum și satul lor liber numit Șerel, aflătoare în districtul Hațeg” a fost confiscată de la acei rebeli și conferită nobililor Mihail, Basarab și Ioan, fiii răposatului Ioan de zisul Râușor. Donația a răsplătit „feluritele servicii credincioase făcute fără preget, cu îndemânare și cu cea mai mare grijă și vrednicie, în locurile și timpurile potrivite, pentru Sfânta Coroană regească”. Documentul arată că „dându-se o luptă lângă cetatea Hațeg împotriva cumpliților
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Hațeg împotriva cumpliților dușmani ai credinței catolice (otomanii), amintitul Ioan și alți câțiva frați și rude ale sale, fiind aruncați la pământ și uciși, au avut grijă să aducă serviciile lor pentru cinstirea Domnului nostru Regele (Sigismund de Luxemburg)”. Moșia Râușor și satul Șerel au fost dăruite „împreună cu toate folosințele acelui cnezat și cu toate ce țin de ele, anume pământurile de arătură lucrate și nelucrate, pădurile, dumbrăvile, mărăcinișurile, luncile, fânețele, apele și râurile curgătoare, dealurile și munții...” Documenta Romaniae Historica
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Rucăr este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Rucăr (reședința) și Sătic. Comuna are 6. Se află la confluența dintre Râușor și Dâmbovița. Se învecinează cu județul Brașov la nord, cu comuna Nucșoara, comuna Lerești și cu comuna Valea Mare-Pravăț la vest, cu comuna Dragoslavele la sud iar cu comuna Dâmbovicioara la est. Localitatea Rucăr (cod poștal 117630) are cam 6000
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
relief, Munții Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km și în cursul său străbate depresiuena Râușor situtată între văile Strâmbului și Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenți de dreapta ai Râușorului. Afluenții de dreapta ai Râușorului sunt: Valea Bugheanului = 1,700km lungime; Pârâul Râului 3,325 km lungime; Valea Mâra 2,750 km; Valea Strâbului 2,800km; Valea Porcului 2,925 km; Valea Râsului 1,925 km; Cârmăzanul 1,175 km; Cârmăzănelul 2,125 km Frăsinetul
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
250 km; Valea Negrilor 1,750km; Valea Dârstei 1,225km; Valea Mătușii 1,000km; Valea Preotului 2,375km; ea are ca afluenți Valea Pițigăii și Valea Pleșii; Valea Poenii 725 m; Valea la Topile 1,075km. (Mihai Dumitrescu 1998 Bazinul Râușorului Studiu geografic complex, lucrare de licență) Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Rucăr se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,09%). Pentru 2,83% din
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
frumoasă față și preacinstită, care este deasupra tuturor cinstelor și darurilor, această de față poruncă a domniei mele, jupânului Stoica Naneș și vărului lui, Tatomir și nepoților lui, Manea și Stoica [...], ca să le fie satele anume: jumătate din Sâtlani și Râușorul tot și Copăcelul tot și la Voila jumătate și Ucea toată, să le fie de ocină și ohabă, pentru că le-au dobândit de la Domnia Mea cu slujbă”" . Mai apoi, Becleanul va apărea în mai multe documente și în mai toate
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Mândra este situat în Țara Făgărașului, pe șoseaua națională DN1 (E68), la circa 5 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Șercaia (spre est), Toderița (spre sud), Râușor (spre sud-vest), Șona (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferată 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândra. La stația de cale ferată Mândra opresc trenurile de persoane. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
Râușor este un sat în comuna Mândra din județul Brașov, Transilvania, România. Accesul se face din drumul național 1 (DN 1, E 68) după traversarea podului peste râul Sebeș și peste linia de cale ferată 200 Brașov-Sibiu, în partea stângă pe
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
din județul Brașov, Transilvania, România. Accesul se face din drumul național 1 (DN 1, E 68) după traversarea podului peste râul Sebeș și peste linia de cale ferată 200 Brașov-Sibiu, în partea stângă pe drumul județean 44DC 67 (DN 1 - Râușor - Ileni - Berivoi). Drumul este asfaltat în totalitate și se intersectează cu DC 104B (Făgăraș - Ileni - Sebeș) iar din centrul satului se poate ajunge, tot pe drum asfaltat, pe DC 107D în Făgăraș pe lângă Combinatul Chimic, trecând prin cartierul ""Combinat"". Satul
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
iar din centrul satului se poate ajunge, tot pe drum asfaltat, pe DC 107D în Făgăraș pe lângă Combinatul Chimic, trecând prin cartierul ""Combinat"". Satul se află la o distanță de 5 km est de municipiul Făgăraș. În anul 2015 parohia Râușor totaliza 456 de locuitori din care enoriași ortodocși 452. Prima atestare documentară a satului Râușor datează din anul 1473 când voievodul Radu, fiul lui Vlad, donează satul boierului Stoica Nadeș. În Râușor au avut origini multe familii boierești care făceau
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Făgăraș pe lângă Combinatul Chimic, trecând prin cartierul ""Combinat"". Satul se află la o distanță de 5 km est de municipiul Făgăraș. În anul 2015 parohia Râușor totaliza 456 de locuitori din care enoriași ortodocși 452. Prima atestare documentară a satului Râușor datează din anul 1473 când voievodul Radu, fiul lui Vlad, donează satul boierului Stoica Nadeș. În Râușor au avut origini multe familii boierești care făceau parte din Scaunul de Judecată al Cetății Făgărașului, numiți și ""boieri assessori"". Printre aceștia amintim
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]