279 matches
-
paragină, începînd cu portalul de la stradă, portalul de la Sfîntul Spiridon de asemenea, casele memoriale nu le mai vizitează nimeni, majoritatea statuilor orașului sunt nefericit alese și mai nefericit plasate, spitalele Iașiului au devenit adevărate focare de infecție, ca și Bahluiul, rîulețul care ne traversează orașul și pe care așteptăm ca dl. Cîrlan să-l facă navigabil, cum a promis, ș.a.m.d. În plus, pentru a fi oraș cultural european, ne trebuie nu doar un patrimoniu deosebit, tradiție și infrastructură civilizațională
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în scopuri medicinale, alcătuiesc flora naturală. Precipitațiile anuale sunt în jur de 700 de milimetri, ceea ce înseamnă că agricultura este posibilă, deși mai riscantă, și fără irigații. În timpul sezonului ploios, din iunie până în septembrie, apele de suprafață sunt limitate la râulețe, care seacă în celelalte luni. Sursele de apă subterane sunt rare, iar localizarea, forarea și amenajarea lor sunt costisitoare. Deși solurile sunt mai potrivite pentru creșterea animalelor, activitatea principală este totuși agricultura de subzistență. Până în anii ’40, cele două haciendas
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
interes; întindere; întinsă; inundație; inundații; lan; largă; lărgime; libertate; lînă; luneca; mic; Moldova; Mureș; neant; neliniște; netedă; oaie; ochelari; oi; pășune; piedică; piedici; pierdere; pietre; pîrău; pîrtie; platformă; poieniță; poziție; de presiune; priveliște; provocare; pustie; rece; relaxare; rîpa; risipi; rîul; rîuleț; role; rostogoli; săniuș; scurtă; sfîrșit; stîncă; străinătate; cu succes; sui; sus; tablou; teren; trap; trăsură; umbră; urcuș; ușurime; văgăună; văi; vale; Valea Jiului; Valentina; viață; vie; viitură; voință; zale (1); 797/201/76/125/0 valoare: bani (198); preț (83); aur
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe care nu i-a orbit cu totul autoritatea anticilor și care au consimțit să deschidă ochii spre a examina opinia lui Hervaeus referitoare la circulația sângelui, nu se Îndoiesc nicicum că toate venele și arterele corpului sunt ca niște râulețe prin care sângele curge neîncetat, cu rapiditate, avându-și izvorul În cavitatea dreaptă a inimii, de unde pornește artera ale cărei ramuri se Împrăștie În Întreg plămânul și se unesc cu cele ale arterei venoase, prin care trece din plămân În
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
personajul călătorește, aici fiind și sediul tuturor reveriilor. Toate ,,spațiile relativ topice" se vor desprinde de aici, în exterior putându-se recunoaște spații sinonime ale acestuia odăi, grote, pivnițe etc.: În clipa în care scriu, pe mici canaluri obscure, în râulețe vii, șerpuitoare, prin întunecate cavități săpate în carne, cu un mic gâlgâit ritmat de puls, se revarsă în noaptea trupului, circulând printre cărnuri, nervi și oase, sângele meu182. Vizuina luminată ,,lumea realității ce zace sub piele"183 este paratopia celui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
-i fiecărui proprietar, bogat sau sărac, să-și curețe curțile, grădinile, trotuarele; totul trebuie să fie curățat; murdăriile trebuie adunate, transportate, arse în afara orașului și a zonei vânturilor dominante. Dâmbovița să fie cruțată, orașul își potolește setea la acest râu; râulețele ce izbutesc să se verse în ea nu fac decât să-i infecteze cursul, și orașul nu se descotorosește de gunoaie decât în defavoarea mhalalei sale. Dacă vehiculele municipale nu sunt de-ajuns, solicitați, pentru perioada nopții, miile de mici care
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nefirească. Doctorul mormăi ceva în gulerul mantalei, dar Apostol nici nu încercă să înțeleagă, atât îi era sufletul de încărcat cu speranțe... 5 Apostol Bologa porni călare, cu harta în mână... Lunca era sat lung, pe malul drept al unui râuleț gălăgios, strâns ca în clește între două rânduri de dealuri îmbrăcate cu brazi și fagi, amestecați. Șoseaua trecea prin mijlocul satului, iar calea ferată ― prin dosul caselor, prin grădini și livezi ce se urcau pe coastele piezișe. Împrejurul gării valea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Poate se temea de mine, de aceea mama ei mă șfichiuia cu privirea aceea lividă. Am încetat să mai privesc în jur, să nu mă prăvălesc mai mult decât trebuia în stânjeneala aceea emblematică. M-am lăsat atras de un râuleț mocirlos, pe ale cărui maluri uscate se vedeau gunoaie și un nor rătăcitor de musculițe. Bărbatul de lângă mine era tăcut și profesional. În localități încetinea, ca și cum ar fi vrut să le dea celor vii posibilitatea să trimită un salut, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
sau cât or să stea, a coborât repede treptele, îndreptându-se, prin iarba moale și înaltă în care puișori albi, gălbui și roșcați ciuguleau gângănii, către livada cu meri ce urca pieptiș coasta dealului în spatele căruia se întortochea printre pietre râulețul pe care, fără prea mari eforturi, îl puteai sări cu piciorul, dar abia a doua zi sau chiar mai târziu avea să-l sară, pentru că atunci, la început, nu s-a oprit decât o clipă să adulmece miresmele, continuându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Stamatiad, Iuliu I. Roșca, Al. Obedenaru, Th. D. Speranția, Petre Dulfu, Maria Cunțan, N. Pora, V. Demetrius, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Al. Cazaban, Ion I. Greculescu (fragmente din romanul Domnișoara Celina, semnate cu pseudonimul Popic), Radu Cosmin, Ion Dragoslav, Const. Rîuleț, Victor Eftimiu, D. Nanu, Cincinat Pavelescu, Corneliu Moldovanu, G. Bacovia, Mihail Cruceanu, N. Davidescu, Leon Feraru, George Gregorian, Ion Pillat, V. Voiculescu, Liviu Rebreanu, Mihail Celarianu, Vladimir Corbasca, Ion I. Pavelescu, Horia Furtună, Ion Barbu ș.a. Un spațiu generos e
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Holban, Tudor Mușatescu, Aureliu Cornea, George Scrioșteanu. Mai apar fragmente din piesele Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, Sminteala cuconului de Mihail Sorbul, Mitică Popescu de Camil Petrescu, Acord de Vintilă Russu-Șirianu, Greva încornoraților de Mircea Ștefănescu, Papagalii de Const. Rîuleț, o scenetă de Valeriu Mardare. După ce, la începutul lunii februarie 1929, Camil Petrescu și apropiații săi părăsesc U.l., conducerea o va prelua - cum se menționează abia peste un an - Șt. Brăiloiu, care păstrează în mare aceeași structură până la 13
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
teatrală”, „Cărți”, „Reviste” sunt susținute, sub pseudonimul Evandru, de I. M. Rașcu. Ultima pagină conține „măștile” unor colaboratori: Ion Minulescu („caricatură pentru mai târziu”) de Adonis Popov, Claudia Millian („autoschiță”), Mihail Cruceanu și Hidalgo (de Iser). Au mai colaborat Const. Rîuleț, B. Nemțeanu, D. Karnabatt, I. Ludo, Leon Feraru, C. R. Ghiulea, Rodion (A. Steuerman-Rodion), Gerry Spina, Barbu Solacolu. Revista este ilustrată de Iser, Ross și Victor Ion Popa. L. Cr.
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
VIAȚA POLITICĂ, LITERARĂ, ARTISTICĂ, SOCIALĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 23 ianuarie și 14 iulie 1932. Colaborează cu poezii Ion Buzdugan, Const. Rîuleț, Tudor Măinescu, Ion Pupăză, cu proză scurtă Const. Rîuleț, Victor Ion Popa, cu memorialistică Mircea Dem. Rădulescu, cu reflecții despre limbă Al. Lascarov-Moldovanu. La rubrica „Rememorări”, sub inițialele N. P., apar portrete de scriitori (Poetul florilor: D. Anghel, Un precursor
VIAŢA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290532_a_291861]
-
VIAȚA POLITICĂ, LITERARĂ, ARTISTICĂ, SOCIALĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 23 ianuarie și 14 iulie 1932. Colaborează cu poezii Ion Buzdugan, Const. Rîuleț, Tudor Măinescu, Ion Pupăză, cu proză scurtă Const. Rîuleț, Victor Ion Popa, cu memorialistică Mircea Dem. Rădulescu, cu reflecții despre limbă Al. Lascarov-Moldovanu. La rubrica „Rememorări”, sub inițialele N. P., apar portrete de scriitori (Poetul florilor: D. Anghel, Un precursor al romanului nostru: Ioan Adam, Ctitorul Societății Scriitorilor Români
VIAŢA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290532_a_291861]
-
Filipescu ș.a.) și ale unor dezbateri politice la rubrica „Câțiva oratori ai vremii”, ilustrată cu desene și caricaturi de A. Jiquidi, A. Dragoș și Neagu Rădulescu. Versuri ale poeților spanioli Gloria de la Prada și Manuel de Castro Tiedra traduc Const. Rîuleț și un H. H. Aici Cincinat Pavelescu colaborează cu epigrame, Victor Eftimiu cu maxime și cugetări, dar și cu eseul Conflicte în teatru, despre neînțelegerile dintre regizori și actori în România, unde regizorului nu i se acordă cuvenita importanță, iar
VIAŢA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290532_a_291861]
-
texte inedite și traduceri din literatura universală. Colaborează cu versuri Nichita Macedonski (Salutul tatălui meu), Al. Obedenaru (Dacia noastră. Eroilor din războiul de reîntregire), Victor Eftimiu, Iustin Ilieșiu, G. Ranetti, Al. T. Stamatiad, Cincinat Pavelescu, A. Mândru, D. Nanu, Const. Rîuleț, iar cu proză Al. Cazaban și Tiberiu Crudu, într-un supliment din 1920 fiind publicat „romanul de moravuri” Amintirile unui copil de trupă al lui Al. Vasilescu-Lascar. În primul număr se reproduc o scrisoare a lui B. Delavrancea (datată „25
VICTORIA TUTUROR ROMANILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290549_a_291878]
-
Vulcan, Al. Cazaban, N. N. Beldiceanu, A. Mândru, Al. Macedonski, N. Batzaria, Constantin Nutzescu (Din vis de-o clipă), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Pas (Fiecare cu focul lui... O faptă bună), I. Chiru-Nanov (Paștile), Al. T. Stamatiad, Corneliu Moldovanu, Victor Eftimiu, Const. Rîuleț, V. Demetrius, Al. Vlahuță, Zaharia Bârsan (Sus frunțile!), Mihai Codreanu (O datorie sfântă). Rar apar traduceri, datorate lui Al. T. Stamatiad (după Maurice Maeterlinck) și Radu D. Rosetti (după François Coppée), medalioane (D. Caselli, Marioara Voiculescu, Al. Cazaban), epigrame de
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
inserează cronici ale vieții muzicale (aparțin lui H. Goring și N. Pora) sau ale expozițiilor de artă plastică (făcute de Grigore Tăușan și I. Grozea). Cu aceeași regularitate apare cronica dramatică, ținută de Petre Locusteanu, actor și autor dramatic, Const. Rîuleț sau de I. Gruia. Comentariile dedicate literaturii recapătă spațiul avut în perioada când B. Delavrancea răspundea de alcătuirea gazetei. Cronicar literar este Ilarie Chendi; de multe ori intervine în analiza actualității sau în discuțiile de principii Izabela Sadoveanu (care debutează
VOINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
din Senegal n-am respect, evident. Fetele și băieții noștri luați de turci... Multe povestiri au un resort real, care le-a împins spre ieșirea la lumină. Cînd am ajuns primar al orașului Iași, de cîte ori treceam pe lîngă rîulețul Nicolina sufeream. Îmi aduceam aminte de o bulboană, botezată de copii "Supa Dracului" (p. 85), situată pe pîrîul Ghireni. În bulboana aceia oamenii aruncau toate mizeriile produse de om. Era oribilă și acolo chiar s-a înecat Ion Duhan, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
micului pîrîu, nu a lui Duhan) îmi era încă vie. În povestirea mea l-am salvat pe Ion Duhan, nu l-am înecat. Doream să sufere mai mult. Aveam o dorință intensă ca ieșenii care aruncă deșeurile în acest splendid rîuleț Nicolina să fie pedepsiți să bea o ceașcă de apă din el zilnic, ca să-și potolească setea. Toate eforturile mele să salvez acest minunat dar divin, Nicolina, s-au soldat cu un lamentabil eșec... Viața mea însă nu era marcată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
slavi Supa Dracului Un rîu are o influență certă asupra zonei pe care o străbate, indiferent dacă este mare sau mic. Dacă este mic, mic de tot, atunci satele, izolate de civilizație, îl folosesc drept groapă de gunoi. În bietul rîuleț se aruncă o mulțime de cadavre de animale, de mizerii grețoase și tot felul de gunoaie. Doar Dumnezeu știe de ce fac oamenii asta. Cînd apele cresc și devin furioase, rîulețul se transformă în asanator și duce la vale toate mizeriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de civilizație, îl folosesc drept groapă de gunoi. În bietul rîuleț se aruncă o mulțime de cadavre de animale, de mizerii grețoase și tot felul de gunoaie. Doar Dumnezeu știe de ce fac oamenii asta. Cînd apele cresc și devin furioase, rîulețul se transformă în asanator și duce la vale toate mizeriile și spurcăciunile acelor locuri. Nepătrunse sînt însă căile apelor și prin pămînt, prin canale nevăzute se strecoară în fîntîni, în apa freatică. Așa ajunge apa infestată în burtica noastră care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe bune. Dar sînt unii cu aceeași rezistență ca și porcii. Adică nu pățesc nimic! Pe pîrîul Ghireni se aruncau gunoaie din greu. Cei care aruncau gunoaiele în pîrîu erau la fel de nesimțiți ca și cei care aruncă mizeriile în frumosul rîuleț Nicolina. Asta nu înseamnă că cei care aruncă mizeriile în Bahlui sînt mai simțiți. Nu, toți sînt niște nesimțiți. Deci în pîrîul ăsta nenorocit, cu un firișor de apă cît două creioane, se arunca tot ce este mai spurcat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un viol, ceva? Dar filmele? Dar televiziunile? Credeți că am mai fi văzut pe ecranele TV vreo fetișoară super care să-și tremure fundulețul aproape gol și să o facă pe-a cîntăreața?! Pe micile ecrane am fi văzut peisaje, rîulețe clipocitoare, pești colorați, corali, căluți de mare, crapi, știuci. Pardon, știucă nu, pentru că înghite alți pești și ar fi imoral să... Nici rechini, nici lei, nici păianjeni și nici alte viețuitoare care stau prost cu morala. Doar vrăbiuțe, papagali... Asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în Bucegi. Eram cu soția și copiii. Aveau șapte și respectiv opt ani... Olandezii și francezii ascultă cu gura căscată. Eu povestesc arar, cu lux de amănunte și sorb tacticos din paharul cu bere. Privim spre monstruoasa vale săpată de rîulețul Le Guil și vorbele ne întorc în timp. Povestesc molcom și în surdină. O ploaie rece ca gheața se pornește dintr-un nor de smoală venit dinspre muntele Caraiman. Pantalonii scurți și tricourile ușoare înghețau pe noi. Apoi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]