1,709 matches
-
2016. Ating cu gândul, iubirea ta, necunoscută mie, dorită demult, rămasă fără margini și învățând s-o iubesc, m-am rătăcit prin ea... Nu mi-a fost greu, să deslușesc drumul secret, știut doar de tine, imaginar ce-i drept, râvnind la tot ce-nsemni pe lume, ploaie de primăvară, oază de fericire, miracol al vieții mele, de muritor, albastrul cerului privit de mine, din spatele paletei de culori, mânjindu-mi sufletul, rămas opac, de-atâta singurătate, parfumul tău, ... Citește mai mult Ating
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
Citește mai mult Ating cu gândul,iubirea ta,necunoscută mie,dorită demult,rămasă fără marginiși învățând s-o iubesc,m-am rătăcit prin ea...Nu mi-a fost greu,să deslușescdrumul secret,știut doar de tine,imaginar ce-i drept,râvnind la totce-nsemni pe lume,ploaie de primăvară,oază de fericire,miracol al vieții mele,de muritor,albastrul ceruluiprivit de mine,din spatelepaletei de culori,mânjindu-mi sufletul,rămas opac,de-atâta singurătate,parfumul tău,... XXI. MAI APROAPE DE CER, de Costi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
ei Laur. Spre turnul de fildeș, (Hai, cântă cobzare!) îi cere castelul și-n piatră și-n floare. Pe vârful pe unde n-ajunge zgripțorul, s-arate Izvanei ce-nalt urcă dorul. Că n-a fost prințesă în zări de-Anatolii râvnindu-i din lespezi crin alb de magnolii. Grădinii de piatră, apus ca tabacul, sculptată-i lumina cu dalta și acul. „Hai, spune-mi domniță ce inima-mi strigă! În land miazănopții și zilei sunt rigă. Dă-mi mâna regină, curat
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
iernii, rostindu-i Domniței din land de călină, că brazii-mi s-apleacă sub dar de lumină. Ba nu! Primăvară din sâmburul lunii! Ca arcul sprâncenei să zboare lăstunii, dar schimbă-ți penița că firu-i de graur când buchea-și râvnește cârcel tors din aur. Aleanul de fluier tristeți când îndoaie, dă vorbei nu frâul, ci-aripi de văpaie. Zi-i: Turnul de fildeș, dorinței semețe, pe soare-l apune cu-atâta frumsețe.” „Dar ea îți ceruse, nu doar giuvaierul, de turn
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
chiar timpul lor se-oprise ca sub descânt de lotuși. „Castel cu turn de fildeș - nici gândului putință, ce mi-ar dori Domnița ca ultimă dorință?” Cea pajurei spre seamăn se-adumbră-ntru tristețe: „Aș vrea în cupa noastră eterna tinerețe. Cândva râvnisem turnul ispitei de-a-mi fi mire, dar azi îmi ești preasusul luminii din privire. La ce folos o turlă cum nu s-a scris în carte când îi lipsește treapta vieții fără moarte? Și ce-i de-o fi crăiasă
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Bine-ai venit! îi aruncă tânărul persistând în agitata-i preumblare. E tare încordat de așteptarea lungă! Sărmanul! își zice-n gând tatăl, improvizând apoi: -Nu mă plâng de recele primirii! Că te-am regăsit e pentru mine darul ce râvneam, să știi! adăugă cu glas tremurând, sfielnic. -Eh! Chiar că îmi displace abureala! N-aș vrea s-o ții așa ca o muiere când iubitul revine după secoli! Nici chiar așa! Doar sunt bărbat! Dar tu mai ești?! îl iscodi
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474783863.html [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
amintirile de mai târziu, Nici suferințele ce vor fi fost... A șaptea: fiind a mea de-a pururi, Neprihănită cum te știu rămâi, Nu-ți vinde trupul pentru bunuri, Și nici cu piatra nu da cea dintâi! A opta: nu râvni la ce nu ai Și nu fura să ai, prin viclenii Nu dobândi vreun fruct oprit din rai, Te va ucide, otravă îți va fi. A noua: să înfierezi minciuna, Să nu spui vorbe goale în răspăr, Să nu pârăști
DECALOG PENTRU IUBITA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Decalog_pentru_iubita_mea_romeo_tarhon_1357300658.html [Corola-blog/BlogPost/345195_a_346524]
-
de autentic cum si moartea încă mă așteaptă printre plăpînde flori de prun am harul să mă desprind de cuvinte într-un soi de născocire a privirii întoarse înapoi pe cele mai groase ziduri de unde nu putem lipsi prea mult rîvnind absolutul pasării Phoenix ori rugul pe care se mistuie unicul ei drept la dragoste. Noli me tangere, singurul meandru de care mă tem. Referință Bibliografică: Noli me tangere / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1047, Anul III
NOLI ME TANGERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Noli_me_tangere_luminita_cristina_petcu_1384247642.html [Corola-blog/BlogPost/347283_a_348612]
-
creat un organism perfect. În plan social influențe arhaice încă măsoară individul și colectivitatea cu forme de manifestare care nu definesc întotdeauna ființa umană ca exemplu ceresc, suprem de evoluție a viului. Încă se fură, încă se minte, se omoară, râvnește, înșală, păcălește. Caracteristici dobândite de ființa umană ca mijloace de adaptare la condițiile existenței. De ce nici știința, nici religia nu pot răspunde la aceste întrebări simple, de ce Viul continuă să își complice existența ? Sunt întrebări care rămân iar răspunsul se
INVENȚII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1475437055.html [Corola-blog/BlogPost/375115_a_376444]
-
a individualismului, care cântă prohodul absolutismului. „Critica rațiunii” facilitează apariția celor două curente: mișcarea liberală și mișcarea socialistă, ambele punând umărul la ivirea marxismului, respectiv a ateismului. Revoluția industrială și tehnică întronizează rațiunea sintetică, care subordonează totul rațiunii. Revolta eului râvnește la hegemonia globalizării. Rațiunea științifică preconizează ideea progresului continuu. Istoria devine pur și simplu o manifestare a Rațiunii. Dacă până la Marx, ceilalți filosofi au gândit doar cum să interpreteze lumea, Marx încearcă schimbarea ei: „Filosofii nu au făcut decât să
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
singuri. [...] Ei nu-L pot primi decât cu ură (pe Dumnezeu) și ar dori ca Dumnezeul cel viu să piară, nimicindu-Se și pe Sine și toată zidirea izvodită de El. Aceștia vor arde în veci în vâltoarea mâniei lor, râvnind cu nesaț moartea și neființa. Dar pururi moartea se va depărta de ei...”( Dostoievski, F.M., Frații Karamazov, 2 vol., trad. Ovidiu Constantinescu, Isabela Dumbravă, Ed. Victoria, București, 1993, p. 554). Acest ultim stadiu al nihilismului „dictatura proletariatului”,a parcurs grăbită
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
mulțumește numai cu necredința sa, ci vrea necredința tuturora- nu va avea astâmpăr decât în ziua când ar izbuti să ucidă pe Dumnezeu și să-L azvârle din inima și mintea celui din urmă credincios rămas pe pământ; și nu râvnește, nebunul la o mândrie mai mare, decât aceea de a termina o dată cu Dumnezeu, iar în locul Lui să-și împlânte în sufletul omului, ca pe o sabie a iadului, chipul său de fiară. Chinurile cele de pe urmă, cele de la Antihrist, în
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
povară marilor destine. Cetatea Orația...Trec românii... Și curg mereu oștirile străine... Vibrează și Posadsa și Rovine... Se mulcomesc, se-nvolburează anii. Calări, cu iatagane...vin otele - Neînfricați și dârzi au stat moșnenii: Ei au sfințit frumoasele muscele. Câți au râvnit - flamanzii și viclenii - Au dispărut că pulberea de stele, Dar munții au rămas...și RUCĂRENII ! Adrian Simionescu Referință Bibliografica: Moșnenii / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mosnenii.html [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
-
Doamne, pâine! * În lan dă, Doamne, spic bogat! În rest, luăm noi seama... Bunica era meșteră la frământat dar a-ntrecut-o mama... Acum, la fiică-i mâna care face pâine și ea m-alintă de-a aflat tot satul, dar eu râvnesc, Slăvite, la o zi de mâine - la o-mplinită zi a faptei când mâna cea care frământă aluatul va fi mâna...nepoatei... * Dar când întinzi sărmanului o mână (cum un proverb stă să ne spună), e gata să o vrea și
MÂNA CARE FACE PÂINE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Mana_care_face_paine_gheorghe_parlea_1341323050.html [Corola-blog/BlogPost/369730_a_371059]
-
în ultimele ore, Părintele Arhim Justin Pârvu a încetat din viața aceasta trecătoare și s-a mutat la cereștile lăcașuri, la Sfinții Mucenici și Mărturisitori pe care atât de mult i-a iubit și după care atât de mult a râvnit. Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Poiana Largului - Călugăreni (Petru Vodă), județul Neamț, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la Mănăstirea Durău, județul Neamț în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465809376.html [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
cât și a poporului de rând. Un an mai târziu tânărul avocat se căsătorește, cumătru fiindu-i renumitul avocat și om politic din Arad, Ioan Popovici Desseanu. „ El, Gheorghe Popa, avea o fire blândă și ducea o viață retrasă, nu râvnea deloc după măriri și renume, avea însă o inimă mare, suflet nobil, care îl punea mai presus de cei ce îl înconjurau... Pacea și înțelegerea o căuta întotdeauna”. ( Familia, nr. 32/1866). Este angajat de către episcopul Aradului, Gherasim Raț, ca
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_popa_de_teius.html [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, să arate mai frumos. Las în urmă pădurea cu stejarii scârțâitori și pensionarul așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit de toți românii. Ies din desișul codrului și dau peste o poieniță plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_catre_nicaieri_stan_virgil_1380392076.html [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
se întrecea pre sine, ca să-i demonstreze ei că era bun la pat, mai bun poate ca alții, pentru că au unii bărbați acest orgoliu, iar pentru ea era ocazia să se descarce nervos, să-l facă s-o adore, să rîvnească la ea, să și-o mai dorească, pentru că era conștientă că la cinci-șase femei era un bărbat, așa că avea concurență, nu glumă, mai ales că veneau din urmă puștoaicele înnebunite de țoale, petreceri, discoteci, mașini luxoase și bani de buzunar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
privește bag eu seama Sub nori se-ascunde lăsându-ne în noapte. Sărută-mă, chiar de ar fi să moară Iubește-mă cum nimeni n-a făcut-o Să-i pară rău că eu nu am avut-o Deși-o râvneam în fiecare seară. Referință Bibliografica: Noapte de dragoste / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 226, Anul I, 14 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NOAPTE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Noapte_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/360106_a_361435]
-
Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ninsoarea bătea în ferestre mai tare ca nicicând femeile curgeau prin ninsoare tăcând, soarele era o rază de foc, femeile erau dansurile ninsorii în joc, și iarna râvnea la pulpe abstracte, divina sămânță încolțea iar în acte, tu Venus, femeie, Sfinx ademenitor, te-ai prelins în noapte, un demon, regină de Amor, privirea ta, pulsa în himere, dar nu uita nebuno, hipnoza, e un act de durere, în
FEMEIE NEBUNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1483305743.html [Corola-blog/BlogPost/375867_a_377196]
-
cerului. Mi-am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să înfrunte singură gerul nopții, într-un loc nepotrivit iernării vietăților înaripate ale gospodăriei. Găsesc acolo un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și ... Citește mai mult Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
cerului. Mi-am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să înfrunte singură gerul nopții, într-un loc nepotrivit iernării vietăților înaripate ale gospodăriei. Găsesc acolo un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și ... XIV. “DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART - NOTE MARGINALE, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. Conectarea la angrenajul lumii virtuale a însemnat pentru mine
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016. Satul este sămânța din care a germinat Țara. Cum se știe, orice sămânță, după germinație, moare. Satul de azi e o corcitură între ce a fost și ce râvnesc impostorii lui să fie: nici cal, nici măgar. “Viața la țară” e acum un fel de purgatoriu pentru accederea la falsul paradis urban. În sat au izbândit câinii, de vreme ce... au murit caii. Plugul timpului nostru nu mai zgârie pământul, dar
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
ieri s-a convertit în viclenia suburbanului de azi. Citește mai mult Satul este sămânța din care a germinat Țara. Cum se știe, orice sămânță, după germinație, moare.*** Satul de azi e o corcitură între ce a fost și ce râvnesc impostorii lui să fie: nici cal, nici măgar.*** “Viața la țară” e acum un fel de purgatoriu pentru accederea la falsul paradis urban.*** În sat au izbândit câinii, de vreme ce... au murit caii.*** Plugul timpului nostru nu mai zgârie pământul, dar
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
avril 201229 , avril 2012 Fran ța POEZIA CRITICII Am descoperit, dragi cultivatori de poezie și proză pe ogoarele literaturii romane, un scriitor disimulat în spatele textelor lui pseudo-critice (vezi Odobescu !), care sînt, mai degrabă, poetice. Un text critic este indigest, autorul-critic rîvnind să aibă el ultimul cuvînt și să prindă cu un bold firavul fluture în panoplia cu molii! Dar literatura este viață clocotitoare, nu o pojghiță de gheață pe care alunecă balerinele ieșite la pensie! Texte critice sînt greoaie ca definiție
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Poezia_criticii_ioan_lila_1346051545.html [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]