231 matches
-
roșu de desene animate. Se gândi la un Walt Disney care își pierduse mințile. Ca un fel de răspuns la gândul lui, un Donald Duck malefic răsări pe ecran, cu un falus cu pene atârnându-i între picioarele de rățoi. Rățoiul țopăia, furios de impotent, precum veritabilul Donald. Claire izbucni în râs. Danny se uită cum cei doi câini se urmăresc unul pe celălalt și se atacă, cum cel mai închis la culoare se aruncă la stomacul celui pătat și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și muiaseră ciolanele din pricina a ceva moșteniri de pământuri, vite, pluguri și prășitori ori cazane de țuică. Ajunseseră aproape muți, Își vorbeau și se Înțelegeau cu ochii. Copiii mici, când plângeau, scoteau În loc de țipete și urlete ascuțite gâjâituri tăcute de rățoi leșesc. După câteva zile de lumină-ntunecoasă, câmpurile Își plecară spicele, iar copacii Își chirciră frunzele. Văzând așa ceva, mânat mai mult de teamă decât de Îndrăzneală, ăl cu bicicleta se porni de unul singur spre Dunăre, ca să Întrebe pe marinari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Mi-au năvălit În suflet, Încărcate cu durere și neputință, toate zgomotele și mirosurile din odaia celor trei zile, tratatul de Rezistența Materialelor, pielea albă, neînchipuit de caldă și ocrotitoare, lacul plesnit al mobilelor desperecheate, palmele reci pe umeri mei, rățoiul de cauciuc cu târtița Înnobilată de stihuri, scârțâitul sublim al somierei cu arcurile sărite și tapiseria rărită și destrămată, țoalele azvârlite de-a valma pe podea, ibricul mânjit cu zaț de surogat de cafea, paharele cu vin, bolborositul neîncetat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
surprinsă În pat cu un alt bărbat de către soțul legitim, i s-a aplicat tratamentul tradițional: a fost dezbrăcată la piele, unsă cu păcură, tăvălită prin fulgi, urcată În căruță dimpreună cu zestrea ei - două preșuri Împletite din cârpe, un rățoi, trei găini și o cratiță smălțuită -, plimbată prin tot satul și depusă, În cele din urmă, În bătătura rușinaților ei părinți, care i-au aplicat, la rându-le, o corecție corporală binemeritată și soră cu moartea; un nepot al omului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tablă și căutau diferite localități pe o hartă a Europei. Multe din ele erau mai înalte decât băieții și aveau sâni rotunjiți frumos sub sarafan, în jurul lor, necăjindu-le, se învîrteau băieții, cu ciudatele lor nume totemice, Șobolanul, Mamutul, Porcul, Rățoiul. În zgomotul difuz al clasei, în aerul galben, zdrențuit de siluete și mutre familiare, s-a petrecut lucrul acela inexplicabil. Am privit brusc în sus, ca și când cineva m-ar fi strigat, și la un metru deasupra mea și puțin mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
președintele Sánchez Cerro cu o săptămînă Înainte de a fi ucis, mîncau acum frații lui. Numai Julius mînca În sufrageria cea mică, a copiilor, care se numea acum sufrageria lui Julius. Aici exista un fel de Disneyland; pe pereți se aflau Rățoiul Donald, Scufița Roșie, Mickey Mouse, Tarzan, Cita, Jane cea frumos Îmbrăcată, Superman bătându-l pe Dracula de scoate și jegul din el, Dracula, Popeye și Olivia cea slăbănoagă; În sfîrșit, toată această faună tapisa cei patru pereți. Spătarele scaunelor erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
doctorul a poruncit să te odihnești ca să te poți duce luni la școală. CÎnd nu se uitau la el, Julius căuta crenguța prin toate ungherele. N-o vedea nicăieri. Buricuța apăru din nou aducînd pentru fiecare cîte o carte cu Rățoiul Donald. Cano Își Întinse brațul prins În atele. „Au!“, țipă de durere. Ai grijă, dragul bunicii, doctorul a spus să nu miști mîna. Toți trebuie să suferim. El ne-a Învățat să suferim. El a suferit mai mult ca nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
uitîndu-se la șifonier simți că-l prinde toropeala, Cano trăia sub efectul acelei mobile uriașe, ce liniștit citea, aplecat deasupra mesei; la lumina unui singur bec care atîrna sus de tot, În tavan. Julius abia reușea să urmărească poveștile cu Rățoiul Donald, somn lung, profund și liniștitor... În sufragerie, o Cina cea de taină de argint pe fond negru și Încă un bec atîrnînd sus de tot, Învăluind Într-o lumină odihnitoare masa uriașă și neagră. Julius se simți Înfiorat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ușa de la dormitor și Cano Închise repede șifonierul. Bătrînica observă ceva ciudat În purtarea lor, dar nu-i certă, fiindcă se vedea că Julius era un copil foarte bine crescut. Le spuse că puteau să schimbe Între ei poveștile despre Rățoiul Donald, În felul ăsta fiecare poate citi două cărți cu Rățoiul Donald și adăugă că era păcat că nu puteau ieși să se joace puțin În curte, fiindcă trebuie să stai liniștit ca să te poți duce la școală. Treci În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ciudat În purtarea lor, dar nu-i certă, fiindcă se vedea că Julius era un copil foarte bine crescut. Le spuse că puteau să schimbe Între ei poveștile despre Rățoiul Donald, În felul ăsta fiecare poate citi două cărți cu Rățoiul Donald și adăugă că era păcat că nu puteau ieși să se joace puțin În curte, fiindcă trebuie să stai liniștit ca să te poți duce la școală. Treci În pat și nu te mai mișca. Așa-i poruncea bunica. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai năzdrăvan Făcea baie într-un lighean, Vărsa apă peste tot Cu al său aprig înot. Când trecu un șoricel Îl udă pe mititel: -Hei rățușcă năzdrăvană Dute-n lacul din poiană, Acolo poți înota Fără a mă mai uda! Dar rățoiul curios A sărit în iarbă jos, Privindu-l pe șoricel Spuse: -Uită-te la el! Eu sunt mare înotător, Aici mă antrenez de zor Făcând salturi în piscină. Crezi că eu am fost de vină C-ai trecut tu pe aici
R??u?ca by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83583_a_84908]
-
Privindu-l pe șoricel Spuse: -Uită-te la el! Eu sunt mare înotător, Aici mă antrenez de zor Făcând salturi în piscină. Crezi că eu am fost de vină C-ai trecut tu pe aici?! Vezi...ia seamă la pisici! Și rățoiul năzdrăvan A sărit iar în lighean.
R??u?ca by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83583_a_84908]
-
nădrag. 258 {EminescuOpVI 259} 332 Pipalaca Mulge vaca, N-are oală De buratul laptelui Sare-n vârful gardului, Și de dorul smîntînei Sare-n fundul fântânei. 333 Pițigușul taie lemne, Pupăza le cară-n casă; Bună ziua, jupîneasă! Rața Mătură casa, Rățoiul Duce gunoiul, Două cioară, Duc la moară, Doi cioroi Aduc napoi, Două rațe Spală mațe. 334 Unde fugi pin ramuri verzi, Gangure, gangure? Vei în lume să te perzi, Gangure gangure? Dar de fugi, tu mă răpui, Pui, pui, pui
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de acest amestec de violență și incomunicabilitate ce definește interacțiunea dintre europeni și spațiul african. Cato este el însuși o siluetă dificil încadrabilă în categoriie familiare și previzibile - cu un fizic dezagreabil, ce le evocă celor din jur chipul unui rățoi, dezertorul este capabil simultan de cele mai abjecte și nobile gesturi. Ambiguitatea sa morală îi oferă lui Cato atributele excentricității. Cato este un inadaptabil, ce caută în zona nedomesticită a Africii împlinirea destinului inclement. Peregrinările lui Cato sunt punctate de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
reprezentată cu mare succes în țară și în străinătate (mai exact spus: la Budapesta și la Berlin). Despre o dramaturgie de avangardă nici nu poate fi vorba, deocamdată: nota „expresionistă” a pieselor sus-menționate nu are nimic radical. Abia Capul de rățoi (1940), puternic influențată de comicul absurd urmuzian, va aduce un autentic nonconformism novator. Tot Urmuz va „cataliza”, ceva mai tîrziu, geneza singurei piese scrise în limba română de către Eugen Ionescu (Cîntăreața cheală sau Englezește fără profesor), reprezentată mai tîrziu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
deci - după cum va afirma și G. Călinescu mai tîrziu -, „un joc literar inteligent, pe care îl practică adolescenții isteți”. Se pare totuși că era ceva mai mult decît atît: confreria de elevi de la liceul bucureștean „Gh. Lazăr” - autointitulată „Capul de rățoi” - indică o asumare existențială, absolutistă a frondei ludice împotriva logicii, a automatismelor și a simțului comun. Din amintirile Elizei Vorvoreanu (sora lui Urmuz) se desprinde portretul unui om modest și introvertit care parodia curent automatismele burgheze, meloman, pictor și compozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
popularizase deja, în timpul Primului Război, împreună cu cîțiva afini, sub forma unor improvizații teatrale în cafenele. Ciprian va merge pînă la a-l imortaliza pe Demetru Demetrescu-Buzău, sub numele Ciriviș (porecla lui din liceu), ca erou principal în piesa Capul de rățoi (1940), după ce, cu 12 ani în urmă, fusese acuzat de Arghezi pentru vina - imaginară - de a-i fi „furat” defunctului piesa de succes Omul cu mîrțoaga! În ceea ce-l privește pe Ciriviș, acesta apare ca un personaj cvasimitologic, șef al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
bonome, el reproduce fabula „Cronicari” alături de fragmente ample din „Algazy & Grümmer”, „Pîlnia și Stamate”, „Ismail și Turnavitu”, reia cîteva pasaje din articolele interbelice de susținere a lui Urmuz, iar către finalul cărții citează integral propria-i piesă nonconformistă, Capul de rățoi. Prudent, memorialistul își ia necesarele măsuri de protecție împotriva cenzurii, evocîndu-și entuziast activitatea dramatică din anii „puterii populare”. Pe coordonatele literare ale poststalinismului, istoria interbelică se repetă altfel: primul său „profet”, G. Ciprian, îl readuce în atenție pe Urmuz (vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
panou mai mic din placaj, era caligrafiată cu litere roșii ceea ce părea să fie deviza locului: „Libertatea celorlalți o sporește pe a mea la infinit” (Mihail Bakunin). În dreapta, pe un drum ce ducea probabil spre mare, două adolescente târau un rățoi din plastic. Mai jos de tricouri nu purtau nimic, japițele. Bruno le urmări din priviri; Îl ardea mădularul. Tricouri ude, Își zise el melancolic, da, e ceva. Apoi le văzu schimbând direcția: mergeau desigur la campingul de alături. Își parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
vreau în viață. Să știi că acum sunt tare că cremenea! Și-o bătut viața joc de mine, dar vă veni și vremea mea! Cu drag, Sidonia PS. Îți trimit două poze, cred că ti le-am mai trimis. - Alo, Rățoi. - Alo, Țușca. Ce faci? Mă bucur să te aud! - Bine. Vroiam să văd ce faci. Cum de nu sună ocupat la tine? - Ei, măi iau și eu câte o pauză... - Ai grijă! Prea stai toată ziua pe internet. - Nu-i
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
ziua pe internet. - Nu-i adevărat. De multe ori mă plimb după serviciu. Merg în orașul vechi sau la grădina japoneză. Ziua s-a lungit, nici nu mai plouă atâta. Când vii aici? - Poate după examen. Tu ce mai faci, Rățoiule? - Mi-e urât. Mor de urât! Mi-e greață să vin acasă, de aceea umblu prin oraș. Și nici acolo nu scap de scârba... - De ce? - Nu știu. Nu mă simt bine... - Te-ai dus la doctor? Da. Iau pastile, sunt
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
l-a pune,/ Ți-o lua castravetele și te-o lăsa/ Luminată și curată/ Acolo să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare/ Ca roua de soare,/ De-o păroaică de vacă/ Păroaică de ghițăl,/ Păroaică de gâscă,/ Păroaică de rățoi,/ Păroaică de curcă,/ Păroaică de nouăzeci și nouă de neamuri./ Acolo să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de soare./ Să rămână Tudorița curată, luminată/ Ca argintul strecurat’’. Se descânta de câte trei ori, trei zile la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vreo crăpătură, va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș, gînsac, curcan. Dacă partea bărbătească are părul la ceafă ca o coadă, este făcut după fată, iar de va rotund, după băiat. Ca o femeie să facă o dată copil și apoi fată, e bine ca, cînd se duce să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură. Bobocilor de rață li se leagă fir roșu la gît, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură. Bobocilor de rață li se leagă fir roșu la gît, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Răchită în proorul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]