231 matches
-
vreo crăpătură, va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș, gînsac, curcan. Dacă partea bărbătească are părul la ceafă ca o coadă, este făcut după fată, iar de va rotund, după băiat. Ca o femeie să facă o dată copil și apoi fată, e bine ca, cînd se duce să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură. Bobocilor de rață li se leagă fir roșu la gît, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură. Bobocilor de rață li se leagă fir roșu la gît, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Răchită în proorul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i muște șerpii. Șerpele care-l vezi iarna undeva înghețat nu e primit de pămînt, din cauză că a mușcat vreun om. Să nu zici „șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primit de pămînt, din cauză că a mușcat vreun om. Să nu zici „șerpe“ în luna lui mart, căci toată vara îți iese în cale. Se crede că capul de rățoi și de chișcar* nu se mănîncă, avînd cap de șerpe. (La rățoi, penele străvezii, ca solzii de șerpe; la chișcar, forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Marin Iorda, Haplea apărând ca exponentul unei pături sociale a primei jumătăți de secol; de asemenea, s-au bucurat de o bună receptare personajele antropomorfizate, ca Tom și Tic, Cuțu și Miau, dar mai ales creațiile Liviei Rusz: maimuța Kio, rățoiul Mac, maimuța Cocofifi, protagoniștii "celei mai frumoase benzi desenate de la noi", după cum o consideră istoricul genului).851 Umorul de situație identificabil în banda desenată românească se realizează prin parodie, operând pe baza burlescului, anacronismului și gagului, fie vizual, fie verbal
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pe insula culorilor. Construcția unicității în plastica "omagială" Românească, p. 283. 913 Ibidem, pp. 284-288. Laurent Deveze observase că toate tablourile cu Ceaușescu erau în fond obsedate de autoportret. cf. ibidem, p. 282. 914 Ibid., p. 281. 915 Chiar și Rățoiul Mac și Maimuța Cocofifi, superbele personaje ale Liviei Rusz, ajung la concluzia că "fără muncă și învățătură nu se poate trăi nicăieri și niciodată". Dodo Niță, Kiss Ferenc, Livia Rusz. O monografie, p. 29. 916 Despre aberațiile cenzurii se pot
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
1945; Cu Țăndărică spre mările Sudului, București, 1946; Una din noi e de prisos, București, 1946; O javră, un câine și un copil, București, 1947; Mia, Lia și Cuțache, București, 1947; Una din noi e de prisos, București, 1947; Mache, rățoiul încălțat, București, 1952; Anișoara și Chiuș-Chiuș, București, 1955; Paznicul florilor, București, 1955; Hoțul din grădină, București, 1955; Jurnalul Aurorei Serafim, București, 1957; Părinți și copii (în colaborare cu Adriana Kiselef și Tania Lovinescu), București, 1957; Seara răspunsurilor, București, 1958; Dragoste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
un vecin pentru a face gardul. Chiar dacă e duminică. Cu atât mai mult. Să-i vadă lumea că muncesc. O babă cu piciorul în gips pe un scaun de pe iarba șanțului. În jur circulă șase curci. Sau șapte. Și un rățoi. Pe rățoi aflăm că îl cheamă Donaldinho. Rățoi deștept. Ciugulește gipsul babei. Îl cloncăne. Nea Ilie, Giudi, Țoc, Mățău, Cârlig, Mosor, Tilică, Mâr, Adrienuș, Lenți. Un trib. Plus Ninel, care a terminat de afumat niște șunci. O masă. Se joacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Universitatea Tehnică, Munchen, Germania (2001). Membru IFESS. Alte mentiuni: Jean Peperstraete AWARD of EAEEIE (European Association for Education in Electrical and Information Engineering) Nominalizat pentru premiul de excelență Marie Curie (FP6-509704 NeuralPRO), 2003 pentru contribuțiile aduse în domeniul controlului neuroprotezelor. RĂȚOI Marcel Constantin Data și locul nașterii: 14 august 1957, Roman. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, promoția 1982. Poziție universitară: Universitatea Tehnică din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Utilizări, Acționări și Automatizări Industriale. Șef de lucrări
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
am dus în casă, iar mama a ațipit pe un scaun din bucă tărie, cu mine alături. Deodată, a năvălit în bucătărie o ceată de soldați ruși, cu o femeie printre ei, ținând în mână, ca pe un trofeu, un rățoi mare, decapitat. Au tre zit-o pe mama atingând-o pe braț cu gâtul însângerat al rățoiului și i-au făcut semn să-l gătească. Am petrecut prima noapte de eliberare de sub jugul fascist alături de mama, jumulind rățoiul și gătindu-l
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
alături. Deodată, a năvălit în bucătărie o ceată de soldați ruși, cu o femeie printre ei, ținând în mână, ca pe un trofeu, un rățoi mare, decapitat. Au tre zit-o pe mama atingând-o pe braț cu gâtul însângerat al rățoiului și i-au făcut semn să-l gătească. Am petrecut prima noapte de eliberare de sub jugul fascist alături de mama, jumulind rățoiul și gătindu-l. R.P. Vă propun să ne eliberăm și noi de sub jugul amintirilor din război. De ce spuneți despre
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
un trofeu, un rățoi mare, decapitat. Au tre zit-o pe mama atingând-o pe braț cu gâtul însângerat al rățoiului și i-au făcut semn să-l gătească. Am petrecut prima noapte de eliberare de sub jugul fascist alături de mama, jumulind rățoiul și gătindu-l. R.P. Vă propun să ne eliberăm și noi de sub jugul amintirilor din război. De ce spuneți despre dumneavoastră că nu aveți vocația fericirii? Citez: „Nu mă iubesc. De când mă știu, mi-am iubit foarte-aproapele mult mai mult decât
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
relevau perioada anilor de școală, când, la București, la Liceul de lângă Cișmigiu, lipsit de grijile vieții, un grup de colegi - Urmuz (Demetrescu-Buzău), Ciprian (George Ciprian), el (V. Voiculescu) și Nicu Constantinescu (Nicolae Constantinescu, pictorul), înființaseră Societatea literară botezată «Capul de rățoi». Numai că membrii ei, dedați la șotii și năzdrăvănii, cum mărturisea doctorul întrun interviu dat lui N. Crevedia și publicat în Universul literar nr. 21 din 18 mai 1930, au făcut de pomină acțiunile ei în toată școala. Ca să consfințească
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
puteau să apuce mai bine boabele din uluc decât pe cele împrăștiate pe jos. După ce le-a împrospătat apa din teucă, începu să numere păsările, cum făcea în fiecare dimineață: patruzeci și nouă de găini și cocoși, optsprezece rațe și rățoi, nouă curci și curcani și douăsprezece gâște, în total optzeci și opt de păsări, în afară de cloște. Lipseau patru păsări, îi spuse maică-si, urmând să caute pe cele lipsă și să hotărască cauza lipsei acestora; Maria împreună cu Mihăiță s-au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cer fără stele, singură, neclintită, spăimântată deasupra morții de jos. Așa trebue să lucească luna în singurătăți polare... 2 Septembre LOCOTENENTUL RACOVEANU Un zdrahon vesel, cu vorba răspicată, de țăran șugubăț. Pârlit de soare, cu mustața ridicată în sus coada rățoiului, ori unde-ar fi, cu oricine, fie cu soldații, fie cu ofițerii, numai în glume o duce. E însărcinat cu aprovizionarea, și la masă se plânge într-una de șoarecii care-i bântuiesc cortul. Să vezi, ast-dimineață mă scoală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
infanterie. Și i-a fost foarte greu. Și din pricina unei note slabe nu-i da voie în oraș. Și atunci Nae Jindiceanu se ducea la școală și-l cerea la un ofițer și-l lua în oraș. Și la restaurantul Rățoi, îi da un păhărel de țuică, o jumătate de vin și mâncare cât a poftit. Îl ducea acasă la el și-l lăsa până la ora hotărâtă, când îl lua și-l ducea la școală și acolo îi mai da și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
revistei „Teatrul”, unde ține lunar, cu unele intermitențe, cronică dramatică. Debutează în 1943, cu elegia Zbucium, în „Năzuinți”, publicație a Liceului Național ieșean. Scrie și la „Vremea”, lucrează ca ziarist la „Opinia” (1946-1948) și „Lupta Moldovei” (1948-1950). Prima lui piesă, Rățoiul, se joacă în 1948-1950 la Teatrul Național din Iași. Uniunea Scriitorilor i-a conferit în 1961 un premiu pentru piesa Băiatul din banca a doua, iar în 1993 un premiu pentru întreaga activitate. Îmbinarea pantomimei cu „laconismul estradei” și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
crăițelor sau Lumânarea nunții: "...șapte babe sfinte mă visează încă pe sub crucea nopții trece mama grea, eu pătrund cu sfinții trâmbițând prin spații, voi tăiați cocoșii întru slava mea!" Dragă Angela, nu s-au tăiat cocoși, s-au tăiat doi rățoi de baltă, cu penaj perlat de toată frumusețea. Dar, după cum bănui că știi, m-am născut în decembrie 1937, în zi de Sfânt Nicolae, spre miezul nopții; la granița dintre șase și șapte, când, pe o scară valorică, spun numerologii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
surprins cu o idee extrem de simplă dar nu la îndemâna oricui și de un efect uluitor. Veber plecă nemulțumit, acordând o perioadă de gândire de trei zile. Directorul de creație izbi planșa pe masă. Ce vrea ăsta, un clip cu Donald Rățoiul? Și-au ascuns zâmbetele cu o stângăcie comică. Erau obosiți și plictisiți de acest veșnic joc de-a "Hai să-ți dau, nu vreau să iau". Privirea cruntă a lui Bariu nu mai avu nici un efect. El ceru, cu severitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
părăsească studioul pentru totdeauna. El este ajutat de Kate Houghton (Jenna Elfman), care îi anulează contractul și îl instruiește pe agentul de pază/cascador aspirant (Brendan Fraser) să-l prindă și să-l „escorteze“ pe Daffy în afara platoului de filmare. Rățoiul se hotărăște să se alieze cu DJ. În consecință, Daffy tocmai se pregătește când DJ descoperă că celebra vedetă de film, tatăl său, Damian Drake (Timothy Dalton), cunoscut interpret al spionilor internaționali pe marele ecran, este în realitate tot un
Agenda2003-50-03-timp_liber () [Corola-journal/Journalistic/281837_a_283166]
-
vulpe" și „Punguța cu doi bani") 15 mai - Petre Ispirescu („Zâna Zânelor", „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte", „Prâslea cel voinic și merele de aur") 22 mai - Emil Gârleanu („Cântărețul", „După asemanărea lor", „Cucoșul") 29 mai - HC Andersen („Degețica", „Rățoiul cel urât" și „Soldățelul de plumb") 5 iunie - Frații Grimm („Albă ca zăpada", „Croitorul cel isteț", „Prințesa de piatră") 12 iunie - Folclor Internațional (folclor rusesc - „Nevasta gerului Marfuska"; folclor japonez - „De când este marea sărată"; folclor arab - „Croitorul și orașul fericirii
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]
-
Cronicar Imaginea prin ochiul de rățoi LUPTA / LE COMBAT, eroicul bilunar al lui Mihai Korne, continuă să apară și după dispariția prematură a Antoniei Constantinescu, timp de 16 ani redactorul-suflet al acestei publicații a exilului, cu informații, comentarii și sinteze necesare atât românilor stabiliți an Occident
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
era mai tentat de Facultatea de Litere și Filosofie (p. 45-51). Se detașează câteva episoade biografice mai pline de consecințe decât altele: colegialitatea liceală la Buzău și prietenia literară cu G. Ciprian și Urmuz, componenți ai societății literare "Capul de rățoi" (p. 43); călătoria la Veneția în 1907 (p. 51-58); romanul sentimental cu Maria Mitescu, cunoscută în 1908 la Pârscov și cu care medicinistul se va căsători în 1910 (p. 58-66); peregrinările profesionale ale tânărului medic prin sate din Gorj, Buzău
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
faci, mă, nu vii jos, la Sălcii?" Nane își dibui cu greu prietenul printre siluetele care acum se buluciseră la tejgheaua din fața ospătăriei. Pe lângă pliurile de stofă și blănurile lucioase, își făcu loc șerpește gluga complet udă și peticită a Rățoiului. Iar pe deasupra capului său, Nane văzu cum răsuflau fierbinți bucățile de dovleac copt. În toată această mișcare, prăvălia peruchierului, care nu era decât peste drum, se topise în preocuparea lui, iar degetele căutau deja prin fundul buzunarului un bănuț pentru
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]